66,509 matches
-
ceea ce îi poyiționează pe compatrioții noștri abia pe locul 13 în rândul europenilor care solicită ajutoare din partea Departamentului pentru muncă și pensii. Din toate aceste motive, printre românii din Marea Britanie au crescut temerile legate de viitor după vestea privind „Brexit”. „Românii au primit rezultatul cu stare de șoc. Au venit la noi la noi întrebări de genul: se vor impune vizele, ce se va întâmpla cu noi, vom mai avea dreptul să rămân aici sau nu... Toată lumea este foarte îngrijorată, pentru că
Un nou destin pentru românii din Marea Britanie? () [Corola-website/Journalistic/296393_a_297722]
-
întâmpla cu noi, vom mai avea dreptul să rămân aici sau nu... Toată lumea este foarte îngrijorată, pentru că în momentul acesta așteptăm să vedem ce va decide guvernul britanic”, sintetizează Cristina Irimia, de la organizația „Români în UK”, care atrage atenția că românii care nu au statut legal ar trebui să rezolve această problemă cu prioritate. „Ieșirea Marii Britanii din UE nu se va produce de azi pe mâine. Specialiștii evaluează la doi ani timpul în care se va negocia și pot să vă
Un nou destin pentru românii din Marea Britanie? () [Corola-website/Journalistic/296393_a_297722]
-
Ieșirea Marii Britanii din UE nu se va produce de azi pe mâine. Specialiștii evaluează la doi ani timpul în care se va negocia și pot să vă asigur că România va negocia în așa fel încât să avem gijă de românii noștri care trăiesc și lucrează în Marea Britanie”, dă asigurări președintele Klaus Iohannis. Pe de altă parte, UE plănuiește să nu se lase afectată de „Brexit”. Cât privește agenda extinderii, rezultatul referendumului privind apartenența Marii Britanii la Uniunea Europeană nu va opri procesul
Un nou destin pentru românii din Marea Britanie? () [Corola-website/Journalistic/296393_a_297722]
-
În fiecare an, în ziua de 26 iunie, este sărbătorit prin manifestări de amploare, în toată țara, drapelul Tricolor. Acest simbol național i-a însuflețit pe români în momente grele de luptă, dar și de bucurie. Data a fost aleasă în amintirea Revoluției de la 1848, când Tricolorul roșu-galben-albastru a fost adoptat ca simbol al națiunii române.
Ziua Drapelului Naţional () [Corola-website/Journalistic/296395_a_297724]
-
românesc răspândit în lume încă din urmă cu mulți ani. În decurs de circa un veac, un adevărat gigantic fluviu omenesc de 32.000.000 oameni s-a revărsat din Europa în Lumea Nouă. Între aceștia s-au aflat și românii, mai exact oameni provenind din spațiul românesc, căci în statisticile americane se consemna, de regulă, nu naționalitatea, ci locul de origine. Astfel, în cele mai multe cazuri, în statisticile privind ținuturile românești de plecare, alături de etnia majoritară românească sunt cuprinși evrei, germani
Comunităţi româneşti în SUA şi Canada () [Corola-website/Journalistic/296399_a_297728]
-
fost un fenomen permanent în secolele XIII-XIX. La început, din Transilvania, destui au plecat vremelnic în zone mai apropiate, precum România transcarpatică, Dobrogea, Peninsula Balcanică, Crimeea, Caucaz etc. În acest context se înscriu, înaintea primului război mondial, și emigrările unor români peste ocean. Au fost apoi emigrările definitive. Acestea au devenit frecvente în epoca modernă. Aceste emigrări definitive s-au datorat unor cauze complexe, ce au acționat simultan. Unele au fost de natură economică, altele de natură politică și națională. În
Comunităţi româneşti în SUA şi Canada () [Corola-website/Journalistic/296399_a_297728]
-
cu ambii părinți născuți în România, 1.093 persoane aveau doar unul dintre părinți născut în România, iar 65.923 persoane erau imigranți născuți în România antebelică. După primul război mondial, în SUA au continuat să trăiască o serie de români. Recensământul din anul 1920 consemna 102.823 persoane născute în spațiul românesc. Dintre acestea 93.456 trăiau în mediul urban, iar 42.225 dobândiseră deja cetățenia americană. În anul 1930, în SUA se aflau 146.393 foști imigranți români, dintre
Comunităţi româneşti în SUA şi Canada () [Corola-website/Journalistic/296399_a_297728]
-
aflau 146.393 foști imigranți români, dintre care 26.102 veniseră în SUA după 1920. Masa principală a grupului românesc continua să trăiască în principal în orașe în statele New York, New Jersey și Pennsylvania. A doua regiune de concentrare a românilor era în zona centrală în statele Ohio, Indiana, Illinois. Alții erau împrăștiați până în California și Oceanul Pacific. În ajunul celui de-al doilea război mondial, episcopia misionară ortodoxă avea în subordine patru protopopiate în SUA - la Cleveland, Detroit, Chicago și Philadelphia
Comunităţi româneşti în SUA şi Canada () [Corola-website/Journalistic/296399_a_297728]
-
misionară ortodoxă avea în subordine patru protopopiate în SUA - la Cleveland, Detroit, Chicago și Philadelphia. Au continuat să existe o serie de societăți de asistență socială și de cultură. În cursul veacului XX, mai devreme sau mai târziu, peste ocean românii din SUA și Canada au creat peste 150 de așezăminte românești. Treptat, s-a manifestat și o tendință a unificării acestora. Astfel s-a ajuns la creearea în anul 1928 a unei organizații centralizate unice a românilor americani: „Uniunea și
Comunităţi româneşti în SUA şi Canada () [Corola-website/Journalistic/296399_a_297728]
-
târziu, peste ocean românii din SUA și Canada au creat peste 150 de așezăminte românești. Treptat, s-a manifestat și o tendință a unificării acestora. Astfel s-a ajuns la creearea în anul 1928 a unei organizații centralizate unice a românilor americani: „Uniunea și Liga Societăților Românești din America”. Românii americani au fost vizitați în coloniile lor de o serie de personalități remarcabile din țară. În anul 1923, apoi din nou în 1925, 1926, 1929, 1930, 1932, 1933 și 1937, George
Comunităţi româneşti în SUA şi Canada () [Corola-website/Journalistic/296399_a_297728]
-
creat peste 150 de așezăminte românești. Treptat, s-a manifestat și o tendință a unificării acestora. Astfel s-a ajuns la creearea în anul 1928 a unei organizații centralizate unice a românilor americani: „Uniunea și Liga Societăților Românești din America”. Românii americani au fost vizitați în coloniile lor de o serie de personalități remarcabile din țară. În anul 1923, apoi din nou în 1925, 1926, 1929, 1930, 1932, 1933 și 1937, George Enescu a întreprins repetate turnee muzicale peste Ocean, susținând
Comunităţi româneşti în SUA şi Canada () [Corola-website/Journalistic/296399_a_297728]
-
a fost primit la Casa Albă de președintele Hoover. A ținut o serie de conferințe și a vizitat multe dintre centrele românești străbătând SUA de la Atlantic la Pacific. La întoarcerea în țară a publicat o foarte interesantă lucrare: „America și românii din America”. În cursul deceniului IV s-au intensificat acțiunile antirevizioniste ca și cele de prezentare a realităților românești ce au precedat implicarea activă a românilor din SUA și Canada în acțiunea antifascistă și pentru democrație din timpul celui de-
Comunităţi româneşti în SUA şi Canada () [Corola-website/Journalistic/296399_a_297728]
-
la Pacific. La întoarcerea în țară a publicat o foarte interesantă lucrare: „America și românii din America”. În cursul deceniului IV s-au intensificat acțiunile antirevizioniste ca și cele de prezentare a realităților românești ce au precedat implicarea activă a românilor din SUA și Canada în acțiunea antifascistă și pentru democrație din timpul celui de- al doilea război mondial. Alături de toți rezidenții din America de Nord, și românii de acolo s-au situat clar împotriva fascismului, pentru victoria Aliaților. După intrarea României în
Comunităţi româneşti în SUA şi Canada () [Corola-website/Journalistic/296399_a_297728]
-
antirevizioniste ca și cele de prezentare a realităților românești ce au precedat implicarea activă a românilor din SUA și Canada în acțiunea antifascistă și pentru democrație din timpul celui de- al doilea război mondial. Alături de toți rezidenții din America de Nord, și românii de acolo s-au situat clar împotriva fascismului, pentru victoria Aliaților. După intrarea României în război, în iunie 1941, în America s-a format un „Comitet Național al Românilor Americani”. Acesta a adresat o chemare pentru convocarea unei conferințe naționale
Comunităţi româneşti în SUA şi Canada () [Corola-website/Journalistic/296399_a_297728]
-
nou să apăram democrația americană și eliberarea țării noastre de origine. Reprezentând peste două sute de organizații din întreaga Americă, ne propunem să raliem sprijinul tuturor americanilor de origine română la lupta comună împotriva spiritului de agresiune”. Aproximativ opt mii de români americani, tineri și tinere, au fost încadrați în forțele americane terestre, aeriene și navale. Au avut grade din cele mai diverse, de la soldat la maior. Au constituit și un corp auxiliar feminin. Li s-au adaugat aproape două sute de români
Comunităţi româneşti în SUA şi Canada () [Corola-website/Journalistic/296399_a_297728]
-
români americani, tineri și tinere, au fost încadrați în forțele americane terestre, aeriene și navale. Au avut grade din cele mai diverse, de la soldat la maior. Au constituit și un corp auxiliar feminin. Li s-au adaugat aproape două sute de români provenind din Canada. Acești militari s-au ilustrat în timpul războiului pe teatre de operațiuni împrăștiate peste tot, dând între altele și o serie de victime. Unii au luptat în nordul Africii, alții au căzut în Italia sau deasupra Germaniei, precum și
Comunităţi româneşti în SUA şi Canada () [Corola-website/Journalistic/296399_a_297728]
-
de-al doilea război mondial se constituie într-o pagină pozitivă și meritorie a istoriei românilor de pretutindeni. După al doilea război mondial, spre continentul nord-american s-au îndreptat destui reprezentanți de seamă ai exilului românesc. Ca și mulți alți români care au vrut să își creeze o nouă viață, departe de „paradisul” comunist. Mulți s-au ilustrat acolo ca personalități care au facut/fac deopotrivă onoare atât țării de origine, din care au plecat, cât și celor de adopție. Între
Comunităţi româneşti în SUA şi Canada () [Corola-website/Journalistic/296399_a_297728]
-
În domeniul spiritualității pot fi amintiți episcopul Valerian Trifu, monseniorul Octavian Perlea, Maica Alexandra, preotul Gheorghe Calciu Dumitrasa. Multă vreme s-au aflat în America, în calitate de membri ai Comitetului național român, adevarat guvern în exil, sau ca membri ai Ligii românilor liberi, importante personalități, precum generalul Nicolae Rădescu, Grigore Gafencu, Constantin Vișoianu, Alexandru Crețianu ș.a. Alături de aceștia, ilustrați mai cu seama în SUA, s-au aflat și alții, în Canada, care s-au manifestat mai cu seamă prin „câmpul românesc” din
Comunităţi româneşti în SUA şi Canada () [Corola-website/Journalistic/296399_a_297728]
-
mare povestitor, în sensul unui discurs literar tradițional, un artist cu o capacitate neobișnuită de a imagina scene de viață desprinsă din cronici ori legende populare, un creator de mituri eroice și în același timp un analist atent al vieții românilor, indiferent de momentul istoric la care se referă. Am putea crede că Mihail Sadoveanu este un autor fantazist, chiar în sensul modern de fantasy, în opera căruia imaginația epică nu are limite, în afară de cele propuse de autorul însuși. Am crede
Mihail Sadoveanu – cel mai mare prozator român by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296396_a_297725]
-
omului de rând, la fina analiză a resorturilor care au determinat condițiile supraviețuirii istorice ale poporului român, Sadoveanu așează la temelia existenței naționale un fundament de neignorat. Sadoveanu este pandantul în proză al celuilalt limpezitor al conștiinței de sine a românilor, în poezie, un alt Mihai, Eminescu. Graba cu care s-a încercat și se încearcă scoaterea lor din memoria colectivă ne întărește convingerea că amândoi sunt de neînlăturat. Dacă nu vor mai fi citiți din manualele așezate pe băncile școlilor
Mihail Sadoveanu – cel mai mare prozator român by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296396_a_297725]
-
ți-i cumperi! Dacă pădurile din munții României vor fi tăiate până la ultimul arbore, ele ne vor mustra existând mai departe în paginile lui Sadoveanu. Dacă toate manualele de istorie vor fi rescrise după ciudate principii politice numite corecte, istoria românilor ne va privi în ochi din paginile lui Mihail Sadoveanu. Dacă, cumva, vom deveni cu toții niște neoliberali sălbatici, care cred că trăiesc într-o junglă socială și nu într-o societate demnocratică, din paginile lui Sadoveanu se vor auzi în
Mihail Sadoveanu – cel mai mare prozator român by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296396_a_297725]
-
și Europa”, care îi publica fotografia pe coperta numărului său din octombrie 2011. Nu este vorba, desigur, numai de declarații, faptele sunt mai concludente. În 2009, când a preluat conducerea Guvernului, sârma ghimpată încă mai exista pe granița de la Prut, românii - din cauza restricțiilor impuse de administarția comunistă anterioară - nu mai puteau intra în Republica Moldova decât cu vize, iar bursele pentru studenții basarabeni în România erau înghețate. O situație cu totul nefirească pentru două state vecine și surori, căreia noul guvern moldovean
Vlad Filat – om politic şi întreprinzător de succes by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296398_a_297727]
-
o mare contribuție și lucrătorii români - criza economică a adus statul iberic într-o gravă situație economică-financiară, cu efecte dezastroase asupra pieței muncii din această țară. Neîndoielnic, acest colaps i-a afectat direct și pe cei circa 900.000 de români aflați în Regatul spaniol, care s-au trezit, nu doar afectați de șomaj de masă, ci și de restricții arbitrare pe piața muncii, impuse de Guvernul de la Madrid. Unii dintre ei aleg să se întoarcă acasă, unde statul român, chiar
Spania () [Corola-website/Journalistic/296420_a_297749]
-
Cernăuți) și dezvelirea în aceeași localitate a bustului poetului Vasile Posteucă, originar din partea locului, sculpură realizată și donată comunității locale de Consiliul județean Alba, din România.În aceleași zile a avut loc și un eveniment remarcabil în această comunitate a românilor din nordul Bucovinei. O paradă a costumului popular românesc avea să prefațeze inaugurarea clădirii în care a început să funcționeze Centrul Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi” al românilor din această zonă. Clădirea, impresionantă, este situată pe fosta Stradă Domnească (astăzi Kobîleanskaia) din
O oază de simțire românească la Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți by Luiza Niță () [Corola-website/Journalistic/296409_a_297738]
-
simțire românească”, după cum se exprima unul dintre realizatorii proiectului, funcționează de acum Librăria „Mihai Eminescu”, Cafeneaua „București”, precum și două departamente - unul pentru Învățământ și Școli, iar altul pentru Cultură și Literatură, toate având același scop nobil al propășirii spirituale a românilor bucovineni, supuși multe decenii la rând deznaționalizării și înstrăinării. Încăperile sunt ornate cu numeroase obiecte de artă simbolice prin semnificația lor, multe donate din România sau Republica Moldova, cum ar fi busturile lui Burebista și Ștefan cel Mare, copii după Coloana
O oază de simțire românească la Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți by Luiza Niță () [Corola-website/Journalistic/296409_a_297738]