66,509 matches
-
se fură limba. Fac doar precizarea că această constatare este valabilă pentru toate națiunile”. O declarație care semnifică o profesiune de credință și, deopotrivă, o invitație la susținerea, într-o formă sau alta, a bunei funcționări a Centrului Cultural al românilor bucovineni. Nu în ultimul rând trebuie să subliniem faptul că inaugurarea acestui centru ilustrează, totodată, o deschidere din partea autoritățile ucrainene față de aspirațiile comunității românești, un pas necesar spre normalitate și înțelegere pentru o bună conviețuire reciprocă.
O oază de simțire românească la Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți by Luiza Niță () [Corola-website/Journalistic/296409_a_297738]
-
Handbalista Cristina Neagu a primit pentru a doua oară titlul de CEA MAI BUNĂ JUCĂTOARE DE HANDBAL A LUMII ÎN ANUL 2015, în urma anchetei mondiale realizate de Federația Internațională de Handbal. Sportiva româncă este îndrăgită și apreciată de toți românii pentru performanțele sale de excepție, din ultimii ani, înregistrate alături de echipa națională de handbal, la care a contribuit, după cum a declarat sportiva, și susținerea handbalului românesc, de numeroși ani, de către „Niro Investment Group”.
Cristina Neagu, jucătoarea nr 1 a lumii () [Corola-website/Journalistic/296397_a_297726]
-
uriașe arsenalele militare de pe glob. Mai știi?! (În anii ‘80, potrivit Institutului Gallup, 57% dintre americani credeau că OZN-urile sunt ceva real și anunță un pericol adevărat. Printre ruși, mai realiști, doar 47 % așteptau cu încredere, ca și noi românii, altădată, debarcarea... extratereștrilor).
O alternativă… cosmică by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296400_a_297729]
-
Klaus Iohannis, președinte al României, la întâlnirea cu diaspora română din „Românii dau valoare Europei prin miile de profesioniști, specialiști în toate domeniile care lucrează pretutindeni - medici, profesori, IT-iști, cercetători - ca și prin toți cei care își practică meseria cu seriozitate și eficiență. Vă rog să le transmiteți tuturor compatrioților noștri
Franța () [Corola-website/Journalistic/296428_a_297757]
-
Fournier, senator. „Există numeroși medici români care vin în în zonele rurale în care ducem lipsă de doctori. Sunt mulți români, inclusiv în departamentul în care locuiesc, care s-au integrat foarte bine și care sunt apreciați în mod deosebit.” Românii care muncesc în Franța s-au integrat cu succes în această Republică de care ne leagă atât rădăcini latine comune, cât și o conviețuire europeană seculară, pilduitoare. Cultura noastră poartă însemne ale influenței pe care a avut-o Franța asupra
Franța () [Corola-website/Journalistic/296428_a_297757]
-
cu succes în această Republică de care ne leagă atât rădăcini latine comune, cât și o conviețuire europeană seculară, pilduitoare. Cultura noastră poartă însemne ale influenței pe care a avut-o Franța asupra dezvoltării noastre istorice. În foarte multe cazuri, românii ce au ales să muncească în Hexagon izbutesc să realizeze performanțe meritorii, în diverse domenii ce solicită competență și responsabilitate profesională.
Franța () [Corola-website/Journalistic/296428_a_297757]
-
ES Andreas von Mettenheim, Ambasadorul Germaniei la București „Românii care trăiesc în Germania nu reprezintă nici o problemă. Noi preluăm un număr mare de forță de muncă extrem de calificată din România”.Uri Rosenthal, fost ministru de Externe al Olandei. „Guvernul de la Haga are o percepție foarte pozitivă asupra contribuției lucrătorilor
Germania, Olanda () [Corola-website/Journalistic/296426_a_297755]
-
simți nevoia de specialiști, mai ales de medici. Un recent studiu oferit de „Oficiul Federal de Statistică” de la Wiesbaden aduce în atenția opiniei publice faptul că imigranții din România sunt și o sursă de experți de care Germania are nevoie. Românii din Belgia estimați a fi în număr de aproximativ 50.000, sunt în marea majoritate, bine integrați în cele mai diverse medii socio-profesionale - științifice, universitare, artistice, în profesiunile liberale - medici, arhitecți, ingineri, cu precădere în spațiul francofon. Comunitatea românească din
Germania, Olanda () [Corola-website/Journalistic/296426_a_297755]
-
mai diverse medii socio-profesionale - științifice, universitare, artistice, în profesiunile liberale - medici, arhitecți, ingineri, cu precădere în spațiul francofon. Comunitatea românească din Belgia a evoluat în ultimii ani după o dinamică strâns asociată cu procesul integrării europene a României. Comunitatea de români din Regatul Țărilor de Jos (Olanda) este răspândită pe întreg teritoriul țării și bine integrată în societatea olandeză. Cele mai mari concentrații de români se gasesc în jurul centrelor economice, precum Amsterdam, Rotterdam, Haga, Utrecht, Delft sau Zoetermeer. Câteva sute de
Germania, Olanda () [Corola-website/Journalistic/296426_a_297755]
-
sau originari din România, ce au alcătuit astfel comunități cu o prezență din ce în ce mai marcantă în diversele țări din zonă (Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca, Olanda, în afară de cele două țări anglo-saxone pomenite mai înainte). Incontestabil că prezența cea mai numeroasă actuală a românilor în perimetrul nordic este cea din spațiul anglo-saxon și în primul rând din Marea Britanie (nu există date statistice, însă se consideră că acolo s-au stabilit cel puțin 25.000 de persoane originare din România, după unele surse chiar un
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
înființându-se chiar un Consulat englez la București în anul 1802, în timp ce o legație românească în capitala britanică de pe Tamisa a apărut abia după 1878. Vremelnic, în spațiul britanic, în cursul secolului al XIX-lea au trăit o serie de români. Astfel, în deceniile III și IV s-au aflat, între alții, acolo profesorul și învățatul Petrache Poenaru sau boierul revoluționar Ion Câmpineanu, despre care știm că a străbătut spațiul european după 1839 cu un pașaport englez. Oază a liberalismului, Anglia
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
presă, Mircea Eliade etc. Odată cu instaurarea succesivă a unor regimuri totalitare în România, respectiv cel al lui Carol al II-lea, I. Antonescu și apoi cel comunist, dincolo de Canalul Mânecii s-a constituit, în diverse forme, o acțiune de rezistență a românilor stabiliți acolo. Astfel, de exemplu, în noiembrie 1940 s-a înființat Comitetul Național Român „Free Romania”, ce a încercat, fără succes, să obțină recunoașterea sa de guvern provizoriu în exil și să unifice diferitele grupări ale emigrației. După ultima conflagrație
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
sa de guvern provizoriu în exil și să unifice diferitele grupări ale emigrației. După ultima conflagrație mondială, istoria comunității românești din spațiul britanic a fost complexă. În deceniul VI, Ion Rațiu și Horia Georgescu au constituit „Acarda” (Asociația Culturală a Românilor din Anglia). Tot acolo, începând din 1984, și-a avut sediul principal Uniunea Mondială a Românilor Liberi, prezidată multă vreme de Ion Rațiu și având filiale în nu mai puțin de 24 de state. În 1964, pe baza unui acord
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
mondială, istoria comunității românești din spațiul britanic a fost complexă. În deceniul VI, Ion Rațiu și Horia Georgescu au constituit „Acarda” (Asociația Culturală a Românilor din Anglia). Tot acolo, începând din 1984, și-a avut sediul principal Uniunea Mondială a Românilor Liberi, prezidată multă vreme de Ion Rațiu și având filiale în nu mai puțin de 24 de state. În 1964, pe baza unui acord special dintre Patriarhia Română și Biserica Anglicană, a început să funcționeze Biserica Ortodoxă Română din Londra
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
divin era - și este - în limba română. În anul 1979 s-a înființat „Fundația Rațiu”, propunându-și să sprijine atât pregătirea educațională, cât și cercetări în ceea ce privește cultura și istoria României și a poporului român. În anul 1994, un grup de români stabiliți la Londra a înființat Centrul Cultural Român, organizație culturală nepolitică, neguvernamentală a românilor și anglo-românilor din Marea Britanie. Câțiva ani mai târziu, în 1998, s-a înființat Fundația anglo-română „Dacia”, interesată mai cu seamă de proiecte în planul artistic și
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
Rațiu”, propunându-și să sprijine atât pregătirea educațională, cât și cercetări în ceea ce privește cultura și istoria României și a poporului român. În anul 1994, un grup de români stabiliți la Londra a înființat Centrul Cultural Român, organizație culturală nepolitică, neguvernamentală a românilor și anglo-românilor din Marea Britanie. Câțiva ani mai târziu, în 1998, s-a înființat Fundația anglo-română „Dacia”, interesată mai cu seamă de proiecte în planul artistic și muzical. În ianuarie 2002 s-a creat asociația „Românul britanic”, ce și-a propus
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
organizație culturală nepolitică, neguvernamentală a românilor și anglo-românilor din Marea Britanie. Câțiva ani mai târziu, în 1998, s-a înființat Fundația anglo-română „Dacia”, interesată mai cu seamă de proiecte în planul artistic și muzical. În ianuarie 2002 s-a creat asociația „Românul britanic”, ce și-a propus, între altele, promovarea limbii române, a istoriei și civilizației românești în Marea Britanie, păstrarea identității lingvistice, culturale și spirituale a românilor din acest spațiu, propagarea unei corecte imagini a românității etc. De-a lungul secolelor, o
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
Nandriș, Vlad Georgescu, I. Rațiu, Barbu Călinescu, Șerban Cantacuzino etc. Între multele și variatele publicații editate acolo menționăm „Adam” (apare încă din 1939), „Orizonturi românești”, „Convergențe românești”, „Imagini românești” etc. Oarecum la concurență cu cei din spațiul anglo-saxon se află românii stabiliți în Suedia, al căror număr (ce nu poate fi stabilit cu precizie) se apropie de cel din Marea Britanie și Irlanda. Primul român celebru ce a petrecut o vreme în capitala Suediei, spre jumatatea secolului al XVII-lea, a fost
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
Orizonturi românești”, „Convergențe românești”, „Imagini românești” etc. Oarecum la concurență cu cei din spațiul anglo-saxon se află românii stabiliți în Suedia, al căror număr (ce nu poate fi stabilit cu precizie) se apropie de cel din Marea Britanie și Irlanda. Primul român celebru ce a petrecut o vreme în capitala Suediei, spre jumatatea secolului al XVII-lea, a fost Nicolae Milescu, care a și alcătuit acolo primul opuscul original românesc de filosofie. Câteva decenii mai târziu, unul dintre cei mai cunoscuți monarhi
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
schimbat denumirea în Oslo, după ce, în anul 1905, Norvegia s-a separat pașnic de Suedia). Relații diplomatice normale au fost stabilite în anii 1916 și 1917, iar în 1918, în Suedia și-au găsit refugiu și siguranță o serie de români fugiți din Rusia bolșevică, inclusiv membrii Misiunii diplomatice românești conduse de ministrul Constantin Diamandi. În perioada interbelică, prezențe românești în spațiul suedez au fost sporadice. Astfel, de exemplu, s-a aflat acolo, în mai multe rânduri, pentru cercetări sau participări
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
perioada interbelică, prezențe românești în spațiul suedez au fost sporadice. Astfel, de exemplu, s-a aflat acolo, în mai multe rânduri, pentru cercetări sau participări la reuniuni internaționale marele istoric Nicolae Iorga. Odată cu instalarea în țară a regimului comunist, numărul românilor ce au ajuns și s-au stabilit în Suedia a crescut continuu, fenomen ce s-a amplificat sensibil după 1990. Numărul relativ important al românilor din Suedia a făcut ca în 1974, în timpul unei vizite acolo a Patriarhului Iustinian, însoțit
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
la reuniuni internaționale marele istoric Nicolae Iorga. Odată cu instalarea în țară a regimului comunist, numărul românilor ce au ajuns și s-au stabilit în Suedia a crescut continuu, fenomen ce s-a amplificat sensibil după 1990. Numărul relativ important al românilor din Suedia a făcut ca în 1974, în timpul unei vizite acolo a Patriarhului Iustinian, însoțit de fostul Patriarh Teoctist, să se creeze o organizare specială în plan bisericesc pentru români, care există până astăzi și la începuturile căreia un rol
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
Suedia și Danemarca, toate însumând circa 40 de parohii, care se îngrijesc și de editarea mai multor publicații ortodoxe, precum „Candela” sau „Credința și viața”. Centrele ortodoxe menționate mai înainte sunt, de altfel, și cele în care locuiesc cei mai mulți dintre românii ce și-au început o nouă viață în această țară din nord. Ca și în alte părți peste hotare, în rândurile românilor este o lipsă de coeziune, determinată nu o dată de ambiții de tot felul, dar și de divergențe politice
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
nord. Ca și în alte părți peste hotare, în rândurile românilor este o lipsă de coeziune, determinată nu o dată de ambiții de tot felul, dar și de divergențe politice, astfel că acolo ființează mai multe organizații, precum: „Asociația culturală a românilor din Stockholm”, „Românii pentru democrație”, „Prietenii României”, „Clubul românesc din Balmo”, Asociația „Frația”, „Asociația de prietenie România-Suedia”, Asociația românilor „Carpați” etc. Începând din 1980, apare revista „Curierul românesc”, careia i s-au adaugat și altele, ca de pildă „Arhipelag”. Local
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
în alte părți peste hotare, în rândurile românilor este o lipsă de coeziune, determinată nu o dată de ambiții de tot felul, dar și de divergențe politice, astfel că acolo ființează mai multe organizații, precum: „Asociația culturală a românilor din Stockholm”, „Românii pentru democrație”, „Prietenii României”, „Clubul românesc din Balmo”, Asociația „Frația”, „Asociația de prietenie România-Suedia”, Asociația românilor „Carpați” etc. Începând din 1980, apare revista „Curierul românesc”, careia i s-au adaugat și altele, ca de pildă „Arhipelag”. Local, se transmit pe
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]