67,111 matches
-
acceptat să caute o soluție pașnică pentru Vietnam. Pe 22 octombrie 1966, ambasadorul american la Națiunile Unite, Arthur Goldberg a avut, la New York, o întrevedere cu ministrul român de Externe, Corneliu Mănescu. România își exprimase mai demult dorința de a acționa ca mediator între Washington și Hanoi și Mănescu a reamintit această ofertă 1222. Acesta a subliniat, însă, că discuțiile cu Hanoi nu vor începe pînă cînd Statele Unite nu vor fi încetat bombardarea Vietnamului de Nord. Goldberg era dispus să discute
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu vor începe pînă cînd Statele Unite nu vor fi încetat bombardarea Vietnamului de Nord. Goldberg era dispus să discute despre acest subiect și dorea să știe ce poate oferi Hanoiul în schimbul încetării bombardamentelor.1223 Și așa a început România să acționeze ca mediator între SUA și Vietnamul de Nord, rol pe care avea să și-l asume pînă la începutul anului 1968. Problema de bază pe toată durata negocierilor a rămas cea a bombardamentelor. Statele Unite doreau ca, înainte de a înceta focul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Stat, o clădire în stil românesc din centrul Bucureștiului, care servea drept reședință prezidențială. Acolo, cei doi dezbătură, timp de trei ore, numeroase chestiuni bilaterale 1336. Pentru Nixon, principalele probleme erau China și Vietnamul. Ceaușescu acceptă de bunăvoie să acționeze ca intermediar între Washington și Beijing și să-și concentreze eforturile asupra aplanării conflictului din Vietnam 1337. În schimb, dorea să i se asigure "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru exporturile românești către SUA. Nixon era dispus să discute despre
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
românești către SUA. Nixon era dispus să discute despre această chestiune, dar îi spuse liderului român că decizia ține, până la urmă, de Congres. Documentele relevă faptul că Nixon nu a promis sau garantat acordarea "Clauzei" României, dar a acceptat să acționeze pentru liberalizarea reglementărilor comerciale impuse Bucureștiului 1338. În acea seară, președintele american, împreună cu doamna Nixon, au participat la o recepție festivă. România și Iugoslavia fuseseră singurele țări est-europene care au difuzat, în direct, la televiziune, misiunea navei Apollo pe Lună
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și imaginea Americii despre România se schimbase, turismul american din România a înregistrat în 1969 o creștere cu 50% față de 19671366. Scopul ce stătea la baza tratativelor întreprinse de Nixon cu România nu fusese atins. Eforturile lui Ceaușescu de a acționa ca mijlocitor între Washington și Beijing nu dăduseră roade. În ciuda naturii cordiale a relațiilor chino-române, China nu avea încredere în nici unul din statele est-europene aflate sub influență sovietică. Conducerea de la Beijing credea că toate se aflau sub controlul Kremlinului, inclusiv
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Congresului un mesaj privind relațiile externe, intitulat O nouă strategie pentru pace. El arăta acolo că SUA nu privesc Europa de Est ca pe un singur monolit. Deși recunoștea că interesele sovietice primau în blocul estic, conducerea de la Washington era dispusă să acționeze în vederea "normalizării treptate a relațiilor" cu toate țările din estul Europei. În raportul său, președintele cita în mod special România, amintind de vizita la București, "care va rămîne de neuitat pentru mine, ca om" și de progresul relațiilor între cele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Nixon nu reflecta numai dorința de a se revanșa pentru vizita pe care o făcuse la București, în august 1969, ci și aceea de a comunica cu Beijingul prin intermediul României. Convorbirile inițiale din Polonia stagnaseră. Mao Zedong nu voia să acționeze în vederea îmbunătățirii relațiilor chino-americane înainte ca Statele Unite să-și retragă forțele militare din Taivan. El a amintit acest lucru de trei ori în cursul discuției cu vechiul său prieten Edgar Snow, ziaristul american de stînga, pe care-l invitase de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
hidră cu două capete, o luptă în care nu vrei să lovești nici unul din ele"1427. Scopul lui era acela de a "construi poduri" către ambele ramificații ale guvernului, fără a o favoriza pe una în detrimentul celeilalte 1428. El a acționat direct și neobosit, iar eforturile sale au dat, în cele din urmă, roade. Pe 17 mai, membrii CSN, Helmut Sonnenfeldt și Ernest Johnston i-au sugerat lui Kissinger necesitatea ca președintele să revină asupra opoziției sale "moderate" față de clauza pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a ajutat, de asemenea, Bucureștiul să devină membru al GATT (Acordul General pentru Tarife și Comerț). Deși Statele Unite nu puteau susține oficial aderarea României la GATT, dar fiind că America nu acordase Bucureștiului "Clauza națiunii celei mai favorizate", Washingtonul a acționat ca un "agent de bursă onest", ajutînd România, prin "consultații neoficiale", să devină membru al Acordului General pentru Tarife și Comerț, pe 14 noiembrie 19711469. În decembrie, după aproape un an de muncă, Peterson a înaintat Casei Albe recomandările Consiliului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care arăta că Administrația "ar sprijini și ar considera binevenită o lege" care să dea președintelui dreptul de a negocia cu România acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate"1489. Dar Rogers nu era totuna cu Nixon și Mills refuză să acționeze. Parcă pentru a înrăutăți situația, pe 23 martie, Peterson îl informă pe Flanigan că Departamentul Comerțului nu va lua nici o hotărîre în privința Clauzei pînă cînd președintele nu-și va fi formulat legea privind reforma protecționistă. Mai mult decît atît, discuțiile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din proiectul de lege comercială și s-ar fi cîștigat timp pentru a negocia cu Moscova taxa de emigrare. Mills, însă, a obiectat. Nu voia să acorde Congresului dreptul de veto, de vreme ce acesta încălca dreptul constituțional al președintelui de a acționa. Dezbaterile ulterioare s-au dovedit a fi zadarnice, așa încît Flanigan și Mills au stabilit să vadă mai întîi ce măsuri vor lua sovieticii în privința taxei pentru viza de ieșire 1565. Pe 17 martie, președintele i-a cerut personal lui
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
proiectul său de lege, de 124 de pagini și senatorul Jackson, împreună cu alți 76 de susținători au introdus un amendament la legea care interzicea acordarea Clauzei țărilor fără economie de piață și care impuneau restricții de emigrare 1583. Administrația a acționat rapid. Kissinger a vorbit cu Dobrînin și le-a cerut sovieticilor să-i permită să anunțe Congresul că Moscova intenționează să interzică emigrarea numai în cazul unor "motive de securitate națională" și că Uniunea Sovietică nu va pretinde decît niște
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fost forțată, totuși, de GAO, să suspende creditele pentru țările comuniste pe 11 martie, pînă la emiterea unei hotărîri de către procurorul general 1647. Pe 15 martie, J.E. Corette III, consilier juridic principal al Eximbank, a încercat să demonstreze că banca acționase în mod legal și că președintele are dreptul să facă anumite derogări de la lege, bazate pe interesul național, avînd în vedere mai curînd raportul dintre țări decît fiecare proiect în parte. Pe 21 martie, procurorul general Saxbe a venit în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
trata exclusiv drepturile omului. Toate puterile semnatare au consimțit să se conformeze scopurilor și principiilor Cartei Națiunilor Unite și Declarației universale a drepturilor omului. Principiul VII atesta "dreptul fiecărui individ de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle și de a acționa în virtutea acestora"1749. Partea a II-a se referea la cooperarea din domeniile economiei, științei, tehnologiei și mediului. Aceasta promova, de asemenea, cîteva măsuri de înlesnire a comerțului Est-Vest. Partea a III-a se axa pe acele drepturi ale omului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
oară într-o strategie politică. Statele Unite și-au fixat obiectivele prioritare privind drepturile omului, primul dintre ele fiind neacordarea nici unui ajutor guvernelor care se făceau vinovate de încălcarea drepturilor omului, în afară de cazul în care existau "circumstanțe excepționale". Washingtonul voia să acționeze la scară globală, pentru a reduce încălcările drepturilor cetățenești, politice, economice și sociale pe care le comiteau diferite guverne. Și, în sfîrșit, America avea să recompenseze țările care făceau progrese în privința respectării drepturilor omului, prin programe de ajutorare mai generoase
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de drepturile omului și că împreună ar putea lărgi relațiile bilaterale. În sfîrșit, dorea să discute cu liderii companiilor comerciale, mai ales cu cei din domeniile tehnologiei energetice și petrochimiei despre noi obiective comerciale comune. Ceaușescu voia, de asemenea, să acționeze rapid în acest domeniu, înainte de a se vedea silit să concureze cu Ungaria, care beneficia de Clauză, pentru a atrage investiții și companii americane. Pe 12 aprilie, la ora 10:30 a.m., Carter i-a întîmpinat în mod oficial pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cîteva bănci comerciale, 15 guverne ale țărilor industrializate, denumite în mod popular, Clubul de la Paris, apoi bănci centrale care reprezentau interesele OPEC și furnizori comerciali 2138. Procesul dura destul de mult, dar era înlesnit de experiența din Polonia. Deși băncile au acționat rapid, procedurile au durat aproape un an, mai ales din cauza faptului că în ceea ce privește partea românească, deciziile trebuiau luate la cel mai înalt nivel. În consecință, tratativele stagnau deseori, din cauza întîrzierii directivelor trasate de conducerea de la București 2139. În acest timp
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
legea. Deși cu întîrziere, pe 26 iunie 1987, Senatul a trimis României, prin votul său, un semn cît se poate de clar că cei din Congres și-au schimbat regulile pentru Clauză. De asemenea, era pentru prima dată cînd Congresul acționase în mod onest, după un deceniu întreg. Înainte de 1987, moțiunile care protestau împotriva Clauzei României ignorau criteriul emigrării, stabilit prin Amendamentul Jackson-Vanik și creau alte criterii: cel al drepturilor omului, libertatea religioasă și egalitatea minorităților. În trecut, puterea legislativă nu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
folosiți cu prudență tehnicile reflexogene 61 Cât de intens trebuie să fie aplicată presiunea 61 Cât timp trebuie să aplicați presiunea 62 Care sunt punctele pe care trebuie să le stimulați 62 Practica duce la performanță 63 CAPITOLUL 4 Cum acționăm asupra punctelor de presiune din palme și degete 65 Manipularea punctelor reflexe din degete 65 Masarea pieliței dintre degete 68 Tehnici ușoare de localizare a punctelor reflexe din palmă 71 Stimularea punctelor reflexe de pe dosul palmei 73 Anumite puncte de
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
71 Stimularea punctelor reflexe de pe dosul palmei 73 Anumite puncte de presiune ar putea fi greu de localizat 74 Darul naturii de a alina durerea 74 CAPITOLUL 5 Cum să folosim instrumentele ajutătoare la domiciliu pentru calmarea durerii 77 Cum acționează Magic Reflexer 78 Primul experiment cu Magic Reflexer 79 Magic Reflexer elimină durerile din brațe 79 Tehnici de folosire a dispozitivului Magic Reflexer 79 Sportivii adoră dispozitivul Magic Reflexer 81 Magic Reflexer a întărit mâinile unui artist 82 Cum să
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
care ne ajută să avem o inimă sănătoasă 232 Reflexologia calmează durerile de inimă 234 Masați-vă punctele reflexe din poziția culcat 237 CAPITOLUL 27 Cum să ne reglăm tensiunea și nivelul colesterolului 239 Cum reducem tensiunea arterială 239 Cum acționăm în caz de presiune scăzută a sângelui 240 Reglarea tensiunii arteriale cu ajutorul reflexologiei 240 Metode de măsurare a ritmului cardiac 241 Un doctor budist simte disperarea în pulsul pacienților 242 Metode de reglare a colesterolului 242 Sfaturi pentru menținerea unui
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
boală, noi ne folosim degetele pentru a masa și stimula anumiți centri, cu rezultate comparabile. Noi activăm forța vitală și o trimitem înspre părțile afectate ale corpului, chiar dacă aceste zone se află la o anumită distanță de punctele asupra cărora acționăm. Câteva oficialități au mers în China și au fost impresionate de tehnica acupuncturii. Doctorii de acolo le-au spus: „Noi tratăm corpul ca întreg, pe când medicina occidentală tratează simptomele, și nu cauzele bolii, iar acesta este un cerc vicios, un
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
că a obținut rezultate, iar ceilalți observă la el o îmbunătățire a stării de sănătate.” Nu există și nu se vor găsi niciodată substitute pentru ochi, urechi, nas și pentru simțul tactil, manifestat cu ajutorul degetelor. În cazul terapiei zonele, vindecătorul acționează cu ajutorul degetelor. La Medicină am învățat caracteristicile reflexologiei. Stimularea într-o anumită parte a corpului are deseori efect în zone mult mai îndepărtate. Folosindu-ne degetele pentru a găsi și stimula anumite puncte de presiune din palme și din tălpi
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
de mare de medicamente, operații chirurgicale și tratamente speciale pentru diverse afecțiuni, încât oamenii sunt sceptici când vine vorba de o metodă atât de simplă precum reflexologia. Desigur, există numeroase teorii care explică funcționarea ei și modul în care aceasta acționează. De exemplu, Alice Bailey ne vorbește despre corpul „ezoteric”, o rețea de canale fine care sunt părți componente ale unui singur fir împletit. O porțiune a acestui fir este legătura magnetică dintre corpul „astral” și corpul fizic, care se rupe
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
țesătura complexă a acestui fir vital. Astfel, putem vedea cu ușurință de ce masarea punctelor reflexe pentru a ajuta natura să deschidă canale de vindecare a fiecărei părți din trup este atât de benefică și de ce nu putem da greș dacă acționăm corect. Reflexologia nu ajută doar la deschiderea acestor canale blocate, dar trimite prin ele și o rezervă de „prana”, forța vitală magnetică a universului, ca o undă de șoc vindecătoare. Nu este de mirare că, uneori durerea dispare ca prin
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]