66,723 matches
-
nu atât intelectuală, cât una spirituală, prin detașarea de lume, prin puritatea inimii, prin iubirea de Dumnezeu. Sufismul este un mod de viață și de comportament, o experiență anterioară un adevărat “pelerinaj spre profunzimi”. Expresiile sufismului țin de iubire și cunoaștere. Expresia afectiva este cea care integrează mai usor atitudinea religioasă, acesta din urmă constituind punctul de plecare al spiritualității islamice. Limbajul iubirii permite enunțarea adevărurilor esoterice(orice religie are două părți: o parte exoterica- adresată întregii umanități, si o parte
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
pentru acei puțini care vor să înțeleagă cu adevarat scopul vieții și originea a tot ceea ce este lumea și ființă umană) fără a intra în conflict cu teologia dogmatica. Iar "beția" iubirii corespunde din punct de vedere simbolic cu stările cunoașterii. Iubirea reflectă și ea o frumusețe interioară care este pecetea Unității în suflet at-tawhid. [tawhid arab - afirmarea unicității divine (wahid unic); în mod curent tawhid desemnează rostirea Mărturisirii de credință, recunoașterea Unicității și implicit a Unității divine; în Sufism, rezumă
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
ea o frumusețe interioară care este pecetea Unității în suflet at-tawhid. [tawhid arab - afirmarea unicității divine (wahid unic); în mod curent tawhid desemnează rostirea Mărturisirii de credință, recunoașterea Unicității și implicit a Unității divine; în Sufism, rezumă toate gradele de cunoaștere ale Unității, simbolizând "unificarea” cu Principiul] Printre autorii sufiți se regăsesc și unii precum: Ibn Arabi, Ahmad ibn al-Arif, Suhrawardi Alep, al-Junayd, Abu-l Hasan ash-Shadhili (أبو الحسن الشاذلي), care manifestă o atitudine profund intelectuală, ei privind Realitatea divină că esența
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
unificarea” cu Principiul] Printre autorii sufiți se regăsesc și unii precum: Ibn Arabi, Ahmad ibn al-Arif, Suhrawardi Alep, al-Junayd, Abu-l Hasan ash-Shadhili (أبو الحسن الشاذلي), care manifestă o atitudine profund intelectuală, ei privind Realitatea divină că esența universală a oricărei cunoașteri. Alții precum: Umăr ibn-al Farid (عمر بن علي بن الفارض), Mansur al-Hallaj și Jalal ud-din Rumi, se exprimă în limbajul iubirii, Realitatea divină nefiind pentru ei nimic altceva decât obiectul nesfârșit al dorinței. Desigur că acesta diversitate de atitudini în
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
fi condus la supoziția unora cum că sufiții care utilizează un limbaj intelectual ar fi preluat concepte străine de Islam din neoplatonism și nu numai. Sufismul cunoaște trei căi care corespund principalelor motive pentru care sufiții aspiră către Dumnezeu: calea cunoașterii sau gnoza-(al-ma’ rifah), calea iubirii (al-mahabbah) și calea fricii (al-khawf). Hinduismul cunoaște și el trei căi, dar metodele spirituale sunt diferite față de cele ale sufismului, care tinde spre sinteză celor trei acțiuni: calea cunoașterii (jnana) , cea a iubirii
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
aspiră către Dumnezeu: calea cunoașterii sau gnoza-(al-ma’ rifah), calea iubirii (al-mahabbah) și calea fricii (al-khawf). Hinduismul cunoaște și el trei căi, dar metodele spirituale sunt diferite față de cele ale sufismului, care tinde spre sinteză celor trei acțiuni: calea cunoașterii (jnana) , cea a iubirii (bhakti) și cea a acțiunii (karma). În sufism se observă un echilibru între atitudinile intelectuale și cele afective, de aici structura generală a Islamului al carui fundament este doctrina Unității (at-tawhid), de unde și orientarea intelectuală care
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
at-tawhid), de unde și orientarea intelectuală care se impune tuturor variantelor vieții contemplative; în ceea ce privește iubirea ea se naște aproape pretutindeni, unde Realitatea divină este simțită sau contemplata. Aceasta chemare la perceperea unității este exprimată într-un poem de Kuhi din Șiraz Cunoașterea reală, gnoza, nu implică în niciun fel o afirmare a mentalului în detrimentul atitudinii afective; organul sau interior fiind inima (Qalb), centrul secret și insesizabil al ființei, astfel că iradierea cunoașterii va îngloba întreaga sfera a sufletului. Un sufi care a
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
unității este exprimată într-un poem de Kuhi din Șiraz Cunoașterea reală, gnoza, nu implică în niciun fel o afirmare a mentalului în detrimentul atitudinii afective; organul sau interior fiind inima (Qalb), centrul secret și insesizabil al ființei, astfel că iradierea cunoașterii va îngloba întreaga sfera a sufletului. Un sufi care a reușit realizarea unei cunoașteri impersonale se folosește de limbajul iubirii și respinge orice dialectica doctrinara; la el "beția" iubirii corespunde cu stările cunoașterii informale, depășind orice gândire. Așadar, nu există
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
implică în niciun fel o afirmare a mentalului în detrimentul atitudinii afective; organul sau interior fiind inima (Qalb), centrul secret și insesizabil al ființei, astfel că iradierea cunoașterii va îngloba întreaga sfera a sufletului. Un sufi care a reușit realizarea unei cunoașteri impersonale se folosește de limbajul iubirii și respinge orice dialectica doctrinara; la el "beția" iubirii corespunde cu stările cunoașterii informale, depășind orice gândire. Așadar, nu există problemă predominantei a vreuneia dintre cele două atitudini cea intelectuală și cea afectiva, amândouă
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
și insesizabil al ființei, astfel că iradierea cunoașterii va îngloba întreaga sfera a sufletului. Un sufi care a reușit realizarea unei cunoașteri impersonale se folosește de limbajul iubirii și respinge orice dialectica doctrinara; la el "beția" iubirii corespunde cu stările cunoașterii informale, depășind orice gândire. Așadar, nu există problemă predominantei a vreuneia dintre cele două atitudini cea intelectuală și cea afectiva, amândouă fiind strâns legate între ele, căci cunoașterea lui Dumnezeu naște întotdeuna iubire, iar iubirea presupune o cunoaștere spirituală - cel
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
și respinge orice dialectica doctrinara; la el "beția" iubirii corespunde cu stările cunoașterii informale, depășind orice gândire. Așadar, nu există problemă predominantei a vreuneia dintre cele două atitudini cea intelectuală și cea afectiva, amândouă fiind strâns legate între ele, căci cunoașterea lui Dumnezeu naște întotdeuna iubire, iar iubirea presupune o cunoaștere spirituală - cel puțin indirectă și prin reflex - a "obiectului iubit”. Iubirea spirituală are ca obiect Frumusețea divină, care este un aspect al Infinității, prin acest obiect, dorința devine lucida. Prin
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
cu stările cunoașterii informale, depășind orice gândire. Așadar, nu există problemă predominantei a vreuneia dintre cele două atitudini cea intelectuală și cea afectiva, amândouă fiind strâns legate între ele, căci cunoașterea lui Dumnezeu naște întotdeuna iubire, iar iubirea presupune o cunoaștere spirituală - cel puțin indirectă și prin reflex - a "obiectului iubit”. Iubirea spirituală are ca obiect Frumusețea divină, care este un aspect al Infinității, prin acest obiect, dorința devine lucida. Prin obiectul sau, Frumusețea, iubirea coincide virtual cu cunoașterea. Putem spune
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
presupune o cunoaștere spirituală - cel puțin indirectă și prin reflex - a "obiectului iubit”. Iubirea spirituală are ca obiect Frumusețea divină, care este un aspect al Infinității, prin acest obiect, dorința devine lucida. Prin obiectul sau, Frumusețea, iubirea coincide virtual cu cunoașterea. Putem spune că Adevărul și Frumusețea se constituie drept criteriu reciproc, cu toate că lumea tinde să se folosească și să aplice în mod eronat de aceste criterii, întrucat prejudecățile sentimentale deformează conceptul de frumusețe, așa cum, pe de altă parte, raționalismul limitează
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
Jalal ad-Din Rumi, sunt percepute ca fiind formulări intelectuale. În ceea ce privește atitudinea de frica (al-khawf), care corespunde caii acțiunii (karma în hinduism), ea nu se manifestă direct prin stilul aparte al expresiei, rolul ei fiind implicit. Iubirea este superioară fricii, așa cum cunoașterea este superioară iubirii. Ahmad ibn al-Arif spunea despre iubire (el-mahab-bah)că este: " începutul căilor extincției" (fana) [fana arab - extincție, evanescenta. Desemnează în sufism extincția limitelor individuale în starea de Unire cu Dumnezeu. Contrară lui baqa (subzistență). Apare în versetul coranic
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
nu va rămâne decât față Domnului tău, esența a majestății și generozității”. și colina de pe care se coboară spre treptele nimicirii (al-mahu) este ultima dintre trepte unde avangardă simplilor credincioși întâlnește ariergarda celor aleși).” De asemenea Ibn Arabi vorbește despre cunoașterea lui Dumnezeu care nu poate fi limitată de vreo credință "Cel ce-l adoră pe Dumnezeu în Soare, văd Soarele și cei ce-l adoră în lucrurile vii, văd un lucru viu și cei ce-l adoră în lucrurile neînsuflețite
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
will fail to recognize the real truth of the matter.” În Coran se precizează " Oriunde vă veți întoarce acolo este fața lui Allah". Ibn Arabi și-a exprimat atitudinea liberală a credinței chiar într-unul din poemele sale: De asemenea cunoașterea vine din iluminare,revelație și inspirație. Sufitul spune: "Privește în inima ta, pentru că Împărăția Domnului este cu tine. Acela care se cunoaște cu adevărat pe șine, acela îl cunoaște pe Dumnezeu, pentru că inima este o oglindă în care se reflectă calitățile
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
reflectă calitățile divine.” ("Look în your own heart," says the Sufi, "for the kingdom of God is within you.", "He who truly knows himself knows God, for the heart is a mirror în which every divine quality is reflected.") În ceea ce privește cunoașterea aparentă, exterioară și cea spirituală, adevărata cel mai bun exemplu este povestea lui Junayd; aceasta stând drept mărturie că legea teologica aparentă, exterioară se află într-o strânsă legătură cu adevărul spiritual intrinsec, acestea neputând funcționa una fără cealaltă. Maestru
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
de suveranitate, și au proorocit renașterea sa. Romancierul Henryk Sienkiewicz, care a câștigat Premiul Nobel pentru literatură în 1905, a elogiat tradiția istorică. Este dificil să înțeleagă pe deplin tradiția romantismului polonez și consecințele sale pentru literatura poloneză, fără o cunoaștere aprofundată a istoriei poloneze. În secolul al XX-lea mai multe opere literare poloneze remarcabile au apărut din noul schimb cultural cu mișcarea Avant-Garde. Zona de graniță Kresy din regiunile de est ale Poloniei cu Wilno șiLiov (acum Vilnius și
Cultura Poloniei () [Corola-website/Science/329115_a_330444]
-
august luă contact vizual cu flota neerlandeză când aceasta se deplasa între Texel și Meusa. Rupert ordonă imediat pregătirea de luptă; dar cum vântul bătea din direcția Nord-Vest, dând aliaților avantajul de a începe lupta, De Ruyter se folosi de cunoașterea apelor locale pentru a ține flota atât de aproape de plajă încât inamicul nu îndrăzni să înainteze, fiind deja ora târzie în acea zi. În timpul nopții direcția vântului se schimbă la Est-Sud-Est dinspre uscat și la ivirea zorilor neerlandezii ridicară velele
Bătălia de la Texel () [Corola-website/Science/329136_a_330465]
-
Varșovia, de către regele Stanisław August Poniatowski, și în domeniul învățământului avansat: Comisia Educației Naționale a fost stabilită de Sejm în 1773, Societatea pentru cărți destinate claselor elementare, precum și Corpul de Cadeți (Școala Militară de Cavaleri), printre altele. În extinderea domeniului cunoașterii, a fost fondată Societatea Prietenilor Științei înființată în 1800 imediat după împărțirea Poloniei. S-au fondat ziare populare ca: Monitor și Zabawy Przyjemne i Pożyteczne. Perioada de dezvoltare maximă a stilului arhitectural neoclasic în Polonia a fost în Varșovia, sub
Iluminismul în Polonia () [Corola-website/Science/329188_a_330517]
-
din momentul înființării acestuia. Înființarea acestui muzeu a pornit din reunirea unor colecții personale, una dintre ele fiind cea de științe naturale a lui Witold Piekarski. Acesta a mai colectat și alte exponate pentru muzeu, ceea ce l-a ajutat în cunoașterea obiectelor de artă și de vestimentație, ceea ce avea să-l inspire în ilustrațiile de mai târziu. A realizat ilustrații pentru unele cărți și reviste publicate de Nicu D. Miloșescu, sau pentru alte cărți tipărite la Editura Minerva din București. Din
Witold Rola Piekarski () [Corola-website/Science/329235_a_330564]
-
zi din viața lui. Acesta reprezintă un prim pas spre formarea unei „alte vieți”, fiind indicatorul maturizării noastre psihologice. Sentimentul de iubire este cel care prevalează acestă uniune cu celălalt, devenind unul singur prin simțul spiritualității divine. Logodna este faptul cunoașterii partenerului după o perioadă de timp în care cei doi parteneri au avut posibilitatea să se descopere,(timpul fiind un factor esențial spre o căsnicie de durată și o mai mare siguranță în partener), să-și analizeze trăirile. Tradiția spune
Cerere în căsătorie () [Corola-website/Science/329250_a_330579]
-
Précy și mercenarii elvețieni, Ferdinand al II-lea de Napoli a decis să se întâlnească cu francezii în lupta imediat, o decizie unanimă luată de către nobilimea spaniolă și napolitană. Dar Córdoba i-a îndemnat la prudență, sau cel puțin o cunoaștere deplină a forței franceze înainte de a risca lupta, dar cererea i-a fost respinsă. Ferdinand a condus armata aliată din Seminara pe 28 iunie, mutâmdu-i pe o linie de dealuri la aproximativ 3 km est de oraș. Acolo, pe câmpiile
Bătălia de la Seminara (1495) () [Corola-website/Science/329275_a_330604]
-
proprietăți obiective. În general, o mărime fizică se definește ca funcție sau operator aplicat altor mărimi și relația obținută se numește "formula" sau "relația de definiție" a mărimii derivate. În cadrul procedurii de definire a mărimilor derivate nu este nevoie de cunoașterea a proprietăților de structură internă a mulțimii valorilor mărimii derivate (relații de echivalență, ordonare, legi de compunere, etc.) procedeul de măsurare și unitatea de măsură rezultând implicit din formula de definiție în funcție de procedeele și unitățile de măsură ale mărimilor de
Mărimi fizice primitive și derivate () [Corola-website/Science/329289_a_330618]
-
dezbatere între teoriile pozitiviste și teoriile post-pozitiviste ale relațiilor internaționale. Confuz, este adesea descris în literatura de specialitate că "al treilea Mare Dezbatere", de către cei care resping descrierea disputa paradigmelor că o mare dezbatere. Această dezbatere se referă la teoria cunoașterii știențifice ca bază de burse de a relațiilor internaționale și este, de asemenea, descris ca o dezbatere între "raționaliști" și "reflectiviști". Această dezbatere se referă la epistemologia baza de burse de relații internaționale și este, de asemenea, descris ca o
Marile Dezbateri () [Corola-website/Science/329349_a_330678]