66,509 matches
-
recensământului din 2011, în Timoc ar trăi 35.330 de „vlahi” și circa 2.500 de români. Dar aceste cifre oficiale sunt permanent contestate, întrucât este binecunoscut faptul că, potrivit statisticilor neoficiale ale organizațiilor românești din Șerbia, numărul real al românilor ar fi de pește 300.000 doar în Timoc. Remarcând discrepanțele intenționate și capcană nedeclarării apartenenței la minoritatea română, Vasile Barbu, membru al Consiliului Național al Minorității Naționale Române, arată ca „în Șerbia de nord-est, unde, conform statisticilor neoficiale există
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
300.000 doar în Timoc. Remarcând discrepanțele intenționate și capcană nedeclarării apartenenței la minoritatea română, Vasile Barbu, membru al Consiliului Național al Minorității Naționale Române, arată ca „în Șerbia de nord-est, unde, conform statisticilor neoficiale există peste 300.000 de români, numai 4.500 s-au declarat români la recensământ”. Aceste diferențe majore sunt susținute de prin toate mijloacele de statul sârb, care a ignorat mereu aplicarea regulilor internaționale în domeniul minorităților, cu precădere în ce-i privește pe români. Este
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
de români, numai 4.500 s-au declarat români la recensământ”. Aceste diferențe majore sunt susținute de prin toate mijloacele de statul sârb, care a ignorat mereu aplicarea regulilor internaționale în domeniul minorităților, cu precădere în ce-i privește pe români. Este de notorietate, de altfel, apelul pe care Biserică Ortodoxă Sârbă l-a facut la adresa cetățenilor, care au fost îndemnați să se declare sârbi, „pentru binele patriei și al ortodoxiei”. Aceste recensăminte disproporționate, în evidență defavoare a minorității românești, îi
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
de Politici Europene și intitulat „ Discursul anti-migrație cu referire la cetățenii români și bulgari în Franța și Marea Britanie: între o cultură a blamului, stereotipuri negative și prejudiciu” relevă că, în ciuda discursurilor anti-migrație susținute de unii politicieni francezi și îndreptate împotriva românilor și bulgarilor, cetățenii proveniți din cele două țări nu sunt nici șomeri și nici săraci. Documentul arată că „poveștile cu privire la masele de români și bulgari care urmau să invadeze Marea Britanie sau Franța au devenit extrem de populare în presa tabloid și
Piaţa muncii – Opțiuni – Solicitări – Împliniri () [Corola-website/Journalistic/296436_a_297765]
-
stereotipuri negative și prejudiciu” relevă că, în ciuda discursurilor anti-migrație susținute de unii politicieni francezi și îndreptate împotriva românilor și bulgarilor, cetățenii proveniți din cele două țări nu sunt nici șomeri și nici săraci. Documentul arată că „poveștile cu privire la masele de români și bulgari care urmau să invadeze Marea Britanie sau Franța au devenit extrem de populare în presa tabloid și nu numai, aducând în prim-plan reacții care, ulterior, au sporit suportul electoral pentru partidele de extremă dreapta din cele două state”. Românii
Piaţa muncii – Opțiuni – Solicitări – Împliniri () [Corola-website/Journalistic/296436_a_297765]
-
români și bulgari care urmau să invadeze Marea Britanie sau Franța au devenit extrem de populare în presa tabloid și nu numai, aducând în prim-plan reacții care, ulterior, au sporit suportul electoral pentru partidele de extremă dreapta din cele două state”. Românii și bulgarii au fost, astfel, folosiți ca „țapi ispășitori” pentru soluțiile ineficiente legate de criza financiară, notează realizatorii cercetării. Ca un contraargument, reprezentanții Centrului Român de Politici Europene susțin că, în realitate, cetățeanul obișnuit, român sau bulgar, cu domiciliul în
Piaţa muncii – Opțiuni – Solicitări – Împliniri () [Corola-website/Journalistic/296436_a_297765]
-
un contraargument, reprezentanții Centrului Român de Politici Europene susțin că, în realitate, cetățeanul obișnuit, român sau bulgar, cu domiciliul în Franța nu este șomer sau sărac, ci dimpotrivă, calificat și activ: „Deși s-au confruntat cu restricții pe piața muncii, românii au reușit să-și găsească locuri de muncă”. „Salvatorii Europei” Într-un articol intitulat „Salvatorii Europei”, publicația „Sputnik France” notează că imigranții din Europa de est sunt benefici pentru Uniunea Europeană, întrucât ocupă locuri de muncă ce rămân vacante. „Un migrant din estul
Piaţa muncii – Opțiuni – Solicitări – Împliniri () [Corola-website/Journalistic/296436_a_297765]
-
Românii stabiliți în Franța numără, după mai multe estimări, circa 100.000 de persoane. Până în prezent nu au fost elaborate statistici clare menite să stabilească cifra exactă a românilor din Hexagon, dar este știut faptul că aproximativ 40.000 de conaționali
O comunitate puternicӑ și stabilӑ () [Corola-website/Journalistic/296434_a_297763]
-
Românii stabiliți în Franța numără, după mai multe estimări, circa 100.000 de persoane. Până în prezent nu au fost elaborate statistici clare menite să stabilească cifra exactă a românilor din Hexagon, dar este știut faptul că aproximativ 40.000 de conaționali trăiesc la Paris și împrejurimi, restul fiind repartizați pe întreg teritoriul Franței. Cele mai importante concentrări de români sunt în aglomerările urbane Strasbourg, Lille, Lyon, Marsilia, Montpellier și
O comunitate puternicӑ și stabilӑ () [Corola-website/Journalistic/296434_a_297763]
-
curând va trebui să poarte la manșeta de sub cămașa scrobită (vorba vine!) acea brățără „FitBit”, asemănătoare cu cea purtată de Bubi sau Pufi altădată. „Chiar că e bună! Dar noi cădem lați noaptea și fără teroarea «aparatului nupțial»”, deoarece orice român cumsecade, seara, după un șpriț sau o tuiculiță, doarme buștean 7-8 ore pe noapte, de cu greu îl trezește nevasta sau cine ar fi! Și ne mai povățuiesc cei cu „patentul” că pentru a stimula un somn liniștit se recomandă
Oricum, dormim! by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296435_a_297764]
-
Admis în corul „Radio France” Nicolae Hațegan, student în anul IV la secția de Canto a Universității de Vest din Timișoara - Facultatea de Muzică și Teatru - este primul român care a reușit să câștige concursul pentru corul „Radio France”- Paris („La maison de la Radio, choeur de Radio France”), fiind, totodată, și cel mai tânăr concurent (28 de ani). Muzicianul român s-a aflat în competiție cu peste 40 de
Ei au reușit () [Corola-website/Journalistic/296437_a_297766]
-
a rămâne în prima linie a localurilor pariziene: „Ne străduim să aducem mereu ceva nou în meniu”. Sosită în Franța în 2002, Cristina descoperea în 2004 bucătăria franceză urmând cursurile școlii „Lenôtre”. În 2004 se deschidea „Crion chez Cristina”, iar românii din Paris au venit în număr mare să mănânce mititei și sarmale cu mămăliguță în restaurantul din Paris. „Afacerea a mers foarte bine ani de zile, chiar dacă în jur sunt o mulțime de mici localuri - braserii, bistrouri. În timpul săptămânii, clienții
Ei au reușit () [Corola-website/Journalistic/296437_a_297766]
-
mai mulți tineri, care, alături de clienții obișnuiți, sporesc numărul celor ce vin să se simtă bine într-o ambianță pur românească. În ciuda dificultăților generate de criza economică, Cristina este optimistă vizavi de clientela restaurantului ei, alcătuită în mare parte din români: „Dintotdeauna am încercat să promovez cultura și imaginea României. Pe ușa localului scrie «Specialități românești», lucru de care sunt mândră. Suntem zeci de mii de români în Franța și trebuie să ne susținem unii pe ceilalți”.
Ei au reușit () [Corola-website/Journalistic/296437_a_297766]
-
economică, Cristina este optimistă vizavi de clientela restaurantului ei, alcătuită în mare parte din români: „Dintotdeauna am încercat să promovez cultura și imaginea României. Pe ușa localului scrie «Specialități românești», lucru de care sunt mândră. Suntem zeci de mii de români în Franța și trebuie să ne susținem unii pe ceilalți”.
Ei au reușit () [Corola-website/Journalistic/296437_a_297766]
-
limba maternă, interdicția oficierii slujbelor religioase în limba română, cenzura, inexistența unei prese românești, denaturarea statisticilor, crearea artificială a unor entități separate de cea românească, presiuni și amenințări de tot felul. În anii 1980, ziarul sârb „Borba” atesta faptul că românii din Timoc numără circa un milion de persoane, concentrate în 200 de comune pur românești și 200 de localități mixte, plus mai multe orașe în care trăiesc mulți români.. Cifra a fost preluată și de un periodic belgrădean mai recent
Când Radu şi Pop devin „Radici” şi „Popovici”… () [Corola-website/Journalistic/296442_a_297771]
-
tot felul. În anii 1980, ziarul sârb „Borba” atesta faptul că românii din Timoc numără circa un milion de persoane, concentrate în 200 de comune pur românești și 200 de localități mixte, plus mai multe orașe în care trăiesc mulți români.. Cifra a fost preluată și de un periodic belgrădean mai recent, „Nașa Reci”. Aceste date reflectă o realitate pe care politica statului vecin a încercat mereu s-o sfideze. Mai precis, autoritățile sârbe nu recunosc faptul că vlahii și românii
Când Radu şi Pop devin „Radici” şi „Popovici”… () [Corola-website/Journalistic/296442_a_297771]
-
români.. Cifra a fost preluată și de un periodic belgrădean mai recent, „Nașa Reci”. Aceste date reflectă o realitate pe care politica statului vecin a încercat mereu s-o sfideze. Mai precis, autoritățile sârbe nu recunosc faptul că vlahii și românii sunt unul și același popor. Apoi, împiedică prin toate mijloacele unitatea etnicilor români în jurul bisericii strămoșești, mergând până la acțiuni de hărțuire. De pildă, la biserica românească din Coroglași, „românii care au venit să țină un parastas pentru eroii căzuți în
Când Radu şi Pop devin „Radici” şi „Popovici”… () [Corola-website/Journalistic/296442_a_297771]
-
sfideze. Mai precis, autoritățile sârbe nu recunosc faptul că vlahii și românii sunt unul și același popor. Apoi, împiedică prin toate mijloacele unitatea etnicilor români în jurul bisericii strămoșești, mergând până la acțiuni de hărțuire. De pildă, la biserica românească din Coroglași, „românii care au venit să țină un parastas pentru eroii căzuți în lupta de la Rovine au fost arestați de poliția sârbă, sub pretextul că... n-aveau aprobare să întindă mesele pe iarbă”, atrage atenția Cristea Radu Timoc, lider al Asociației „Astra
Când Radu şi Pop devin „Radici” şi „Popovici”… () [Corola-website/Journalistic/296442_a_297771]
-
parastas pentru eroii căzuți în lupta de la Rovine au fost arestați de poliția sârbă, sub pretextul că... n-aveau aprobare să întindă mesele pe iarbă”, atrage atenția Cristea Radu Timoc, lider al Asociației „Astra Română” pentru Banat-Porțile de Fier și Românii de Pretutindeni. În alt loc, lângă Biserica din centrul satului Zlot, există un arc de triumf în miniatură, pavat cu tăblițe încrustate în chirilică cu numele eroilor care au luptat în războaiele balcanice, cu inscripția „Ostașilor din Zlot care au
Când Radu şi Pop devin „Radici” şi „Popovici”… () [Corola-website/Journalistic/296442_a_297771]
-
numele eroilor care au luptat în războaiele balcanice, cu inscripția „Ostașilor din Zlot care au murit luptându-se pentru liberartea Serbiei în 1912-1918”. S-a mers până acolo cu denaturarea adevărului istoric încât a fost adăugat sufixul „ici” tuturor numelor, românii fiind astfel prezentați ca... sârbi. Un alt mecanism de asimilare este inexistența presei în limba română sau, mai grav, cenzura aplicată atunci când mijloacele de informare ale românilor totuși există. Este de notorietate cazul unui reportaj realizat de televiziunea de stat
Când Radu şi Pop devin „Radici” şi „Popovici”… () [Corola-website/Journalistic/296442_a_297771]
-
acolo cu denaturarea adevărului istoric încât a fost adăugat sufixul „ici” tuturor numelor, românii fiind astfel prezentați ca... sârbi. Un alt mecanism de asimilare este inexistența presei în limba română sau, mai grav, cenzura aplicată atunci când mijloacele de informare ale românilor totuși există. Este de notorietate cazul unui reportaj realizat de televiziunea de stat din Serbia la Protopopiatul din Negotin, care a fost puternic cenzurat la intervenția episcopului sârb Ilarion, care a spus că „nu este bine să se facă aceste
Când Radu şi Pop devin „Radici” şi „Popovici”… () [Corola-website/Journalistic/296442_a_297771]
-
reușita sa politică și militară nu a fost una de durată nu are prea mare importanță - ne aflam, în acel moment istoric, în perioada afirmării marilor Imperii - important este faptul că pentru prima dată, o idee politico-militară fundamentală pentru istoria românilor a izbăndit. Dovada că Mihai Viteazul nu a fost doar un „condottiere”, așa cum încearcă istorici mai noi să demonstreze, din motive dacă nu meschine, atunci răuvoitoare, este faptul că proiectul său de țară unită a fost continuat peste veacuri cu
Mihai Viteazul, un mare erou naţional by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296443_a_297772]
-
obiective. Proiectul lui Mihai Viteazul a fost reluat, treaptă cu treaptă, până cînd, în 1918, s-a realizat deplin, cu temeinicie și statornicie. Viabilitatea proiectului stă tocmai în necesitatea sa obiectivă, el se întemeiază pe comunitatea lingvistică și culturală a românilor, care a fost nevoită să-și găsească căile de supraviețuire sute de ani. Au fost necesare soluții politice și militare complicate până când s-a ajuns la o rezolvare acceptabilă, așa cum este ea astăzi înfăptuită. Mai există români desprinși din trupul
Mihai Viteazul, un mare erou naţional by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296443_a_297772]
-
un număr mult mai mare de cetățeni sârbi decât au ei asupra unor cetățeni români. În Banatul românesc trăiesc 22.000 de sârbi, însă pe Valea Timocului există circa 154 de localități curat românești, peste 40 de localități mixte româno-sârbe, românii trăiesc de asemeni în 20 de orașe din sudul Dunării, ajungând să reprezinte și 90 la sută din populația unora. Iată de ce sârbii au admis că în Voivodina, unde numărul românilor este de câteva mii, să existe 40 de biserici
Biserica Ortodoxă românească – Model de continuitate spirituală () [Corola-website/Journalistic/296452_a_297781]
-
numărul românilor este de câteva mii, să existe 40 de biserici românești, iar în Valea Timocului, unde sunt de zece ori mai mulți, s-au opus și la construcția unui singur lăcaș de cult”, explică PS Daniil Stoenescu, episcop al românilor din Voivodina si Timoc. Dar nimic nu-i poate împiedica pe românii timoceni să-și mențină credința strămoșească și să facă eforturi, alături de preoți, pentru păstrarea tradițiilor românești. În ultimii zece ani, românii de aici au început construcția de biserici
Biserica Ortodoxă românească – Model de continuitate spirituală () [Corola-website/Journalistic/296452_a_297781]