6,950 matches
-
mă aflam a reușit să scoată cârligul și să o tragă la suprafață. Forță neștiută? Cauza a fost cu siguranță operația pe creier pe care am suferit-o pentru a putea face permutări. Nenorociții mi-au furat amintirile. Au pătruns înăuntru și-au furat tot. Îmi era limpede că fusesem jefuit. Am început să mă enervez. N-avea nimeni dreptul să facă așa ceva. Nimeni nu are voie să fure amintirile altuia. E ca și când i-ai fura din vârstă. Pe măsură ce mă-nfuriam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
nimeni. Era încuiată. — Uite-acolo o intrare în centrală, spuse ea luându-mă de mână. Am privit înspre locul semnalat și am zărit o ușă mică, într-un colț al clădirii. Ușile de fier stăteau larg deschise. Vâjâitul se întețise. Înăuntru era mai întuneric decât mi-am închipuit. Până nu mi s-au obișnuit puțin ochii, n-am distins absolut nimic. Nu era nici un bec aprins - ciudat ca tocmai aici să nu existe așa ceva! - iar firișoarele de lumină care pătrundeau de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ușor nu le-a fost. Am împins-o de parcă eram omul de Cro-Magnon care intra în peșteră. Am lăsat-o pe fată să intre prima, după care am încercat să fixez ușa în așa fel încât să nu se vadă înăuntru. Am pus și lanțul. Era ordine în cameră. O clipă am crezut că greșisem apartamentul. Mobila la locul ei, mizeria de pe jos strânsă, sticlele sparte și cioburile dispăruseră. Cărțile și discurile erau la loc pe rafturi, hainele în dulap pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ard cadavre. Am încuviințat fără să mai zic nimic. Paznicul a scos cheia de la portița de fier, a luat-o înaintea mea și a descuiat-o. M-a poftit să intru în cabana Umbrei. Nu exista nici un fel de mobilier înăuntru, pardoseala făcută din cărămizi nu era acoperită cu nimic, iar vântul vâjâia prin fereastra prost etanșată. Îți îngheța respirația de frig. Nu sunt eu de vină, spuse Paznicul. N-a fost ideea mea să-ți arunc Umbra în coșmelia asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ia nimeni lenjeria de corp. — Știu, dar nu-i frumos. — Săptămâna viitoare o să primim trei filme de-ale lui Hitchcock. Am ieșit de-acolo și am luat-o la pas spre uscătorie. Am fost fericit că nu mai era nimeni înăuntru. Rufele mă așteptau cuminți în aparat. Le-am băgat în sacoșă și-am pornit spre casă. Fata nu m-a auzit intrând. Dormea atât de adânc, încât am crezut câteva clipe că nu mai trăiește. Mi-am apropiat urechea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
am dat seama că nu se potrivea deloc cu ce eram îmbrăcat și nici nu se făcea să duc fata la restaurant cărând așa ceva după mine. M-am gândit o clipă să-mi cumpăr o geantă, dar, ca să încapă craniul înăuntru, ar fi însemnat să iau o valiză mare sau o cutie pentru mingi de bowling. Valiza ar fi fost prea grea și, decât o cutie pentru mingi de bowling, mai bine rămâneam cu sacoșa asta. În fine, mi-am zis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
află sub forma rezervelor primare în lichidul nutritiv sau în organismul larvei. Toate acestea ne indică acumulări endergonice capabile să susțină în modul cel mai eficient procesele ulterioare morfogenetice ale larvei (Daghie et al, 1991). Acumulări endergonice de la grecescul endon - înăuntru, ergon - lucru, acțiune, de la ergein - a lucra [4]. Reacție endergonică [4] sinonim: reacție endotermică, 280 Cap IV: Determinări în laboratoare privind natura fizico-biochimică a apilarnilului, Subcap IV: Compoziția fizico-chimică a produsului apicol „Apilarnil” determinată în laboratoarele „Oficiului pentru Tehnologie si
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
purpuriu”, acum întregul poem devine un sipet - unul a cărui cheie a fost pierdută: „ea în alboare-mi zidărea obrazul,/ ochii mei sporea fără nici un adaos,/ a uimirii la fel, bălană suflare spăla străveziu/ schimbarea la față, învelimea de violoncel înăuntru,/ ca pe o cetate uitată mă dezgropa din gorganul până-n tavan,/ oseminte de lacrimi podideau în ivire -/ singur sigiliul tău - singură Inmem.” SCRIERI: Non possumus, București, 1972; Miraria, București, 1977; Adică, București, 1982; Șaizeci poeme, București, 1986. Traduceri: Serghei Mihalkov
GAFTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
târziu la Ioan Es. Pop): „Mână lângă mână și pumn lângă pumn/ jucând zaruri și cărți pe un câmp de cenușă/ în timp ce apar eu pe o ușă inexistentă/ și care se deschide acum pentru prima oară/ [...] în timp ce încerc să pătrund înăuntru. - Cât să-i dau portarului? am întrebat chiar portarul,/ în timp ce acesta se făcea că nu-i el omul / [...] - Trei sute de lei, mi-a răspuns,/ două pachete de țigări Kent sau Pall Mall/ și o sticlă de vodcă [...] / Am fost așezat
DANILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
limbaj de o simplitate și profunzime simbolice amintind de o veche limbă ritualică: „Celălalt Ferapont seamănă pe jumătate cu mine, pe jumătate cu primul frate Ferapont. Pe spate are o pereche de aripi și-o cruce care-l apasă greu înăuntru. [...] Are o față întunecată și nu l-am văzut zâmbind niciodată. E un adevărat gramatic. El transcrie în aur psaltirea” (VII. Celălalt Ferapont); „Dedesubtul celuilalt Ferapont e celălalt Lazăr. Dedesubtul celuilalt Lazăr nu mai e nimeni. Cenușa picură pe rănile
DANILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
o nostalgie dureroasă față de locuința originară - căreia i s-a substituit femeia - pe care n-o recunosc niciodată ca atare. Aflate la ananghie, Într-o agonie leneșă, parcă eternă, personajele lui Oster Încep să se simtă aici, În interstițiul dintre Înăuntru și afară, acasă. În Le Pont d’Arcueil (1994), eroul, părăsit de nevastă, celibatar de nevoie (ca la Echenoz), Îi face o scurtă vizită unei prietene, dar nu o găsește acasă. Povestea drumului pînă la imobilul În care se află
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Compendiu de dialectologie română (nord și sud-dunăreană) (1975), lucrare distinsă cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române, precum și Dicționar aromân (macedo-vlah) (1997). C. M. a scris și a publicat literatură beletristică târziu. Cartea sa de poeme, Di nuntru și-di nafoară [De înăuntru și de afară] (1994), a fost tocmai de aceea o revelație, de o elocventă modernitate a comunicării lirice, mai puțin întâlnită în graiul aromân, chiar dacă nu lipsesc exemplele de acest fel, mai cu seamă în generațiile din ultimele două-trei decenii
CARAGIU MARIOŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]
-
din gări?” Poezia, în aceste condiții, nu se mai poate înscrie decât într-o estetică a spaimei și grotescului, în care bucuria contemplației artistice lasă locul zbaterii timpanelor în marșuri epuizante, brutalității și măcelului: „În marș, / timpanele noastre se zbăteau înăuntru - / voi ați stat cu muierile acasă, voi n-ați văzut măcelul / tulbure, superb, răscolitor, / voi n-ați văzut măcelul / cu șanțuri, cu degradări, cu biruințe / cum a călcat peste bucurii, peste granițe, peste ape / brutal, crâncen. [...] Armate anonime s-au
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
della Mirandola, din celebrul său text intitulat Despre demnitatea omului. După ce îl așază pe om în centrul lumii, bunul Dumnezeu îi explică statutul său de ființă care poate evolua: "Pentru tot restul ființelor natura lor mărginită este îngrădită de noi înăuntru unor legi dinainte hotărâte. Tu însă, neconstrâns de noi de nici un fel de limită, îți vei fixa hotare după propria voință în seama căreia te las. Te-am așezat în mijocul lumii ca să cuprinzi mai ușor cu ochii tot ceea ce
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de post, sau garnitură la carne sau ouă, decorat pe deasupra cu verdeață tocată. ROȘII UMPLUTE CU SALATĂ DE VINETE 10 roșii potrivite, 2 vinete, 2 cepe, 100 ml ulei, sare, biovegetal Roșiile se taie în formă de coșuleț, se scobesc înăuntru cu lingurița și se lasă la scurs timp de o jumătate de oră. Vinetele se coc, se curăță și se lasă la scurs, apoi se toacă și se amestecă bine cu ceapa tocată mărunt, sarea, biovegetal și ulei, după care
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
condimente, 200 g suc de roșii Se dezosează carnea, se bate cu ciocanul, se condimentează și se pune peste carne pastă de spanac, apoi se presară cașcaval ras și, pe mijloc, fâșia de morcov. Se rulează bine, se bagă capetele înăuntru și se dau la copt într-o tavă unsă cu ulei, apoi se stropește pe deasupra cu puțin suc de roșii. După ce s- au răcit, se taie rondele și se servesc cu salată de țelină și măr. RULOURI DIN PIEPT DE
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
servește cu piure de cartofi, soté de legume sau mămăliguță. SNITEL CORDON BLEU Piept de pui - 100 g pe porție, se bate bine, se condimentează, apoi se pun felii de cașcaval, șuncă și ciuperci. Se rulează bine, se introduc capetele înăuntru, se dă prin făină de grâu, apoi în besamel ( făcut din ou, făină și lapte ). Se dă apoi prin pesmet, iar prin besamel, iar prin pesmet și se frige în ulei încins. ȘORICEL PE CARTOFI PRĂJIȚI Un piept de pui
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
borcane mici, le legăm și le fierbem la Bain-Marie timp de o oră. Se servesc la fripturi sau la musaca. ARDEI PENTRU UMPLUT LA CONGELATOR Cumpărăm ardeii potriviți, îi curățăm de semințe și cotor, presărăm puțină sare pe fiecare ardei înăuntru și lăsăm să stea timp de patru - cinci ore, timp în care lasă zeama. Îi scurgem de zeamă și îi băgăm unul în altul. Punem în punguțe câte o porție de 12 - 14 bucăți. Legăm bine pungile și dăm la
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și cu o sticlă de alcool, Aurelia, care avea 7 ani, temându-se de un nou scandal, a luat sticla de pe masă și a turnat în chiuvetă alcoolul. Furios, tatăl a dat foc la încăpere și a plecat lăsându-i înăuntru pe cei trei copii, dintre care Aurelia era cea mai mare. Ceilalți doi copii aveau atunci doi și trei ani. Din fericire, fratele mai mare a ajuns acasă în timp util pentru a-i scoate pe cei doi frați mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
scriitori ai momentului, pot face niște anonimi. Și aici se vede perversitatea raționamentului conceput de Heliade Rădulescu: evacua instituția scriitorului și o întreagă literatură a momentului, admițând virtual pe oricine. Îi scotea pe autori din spațiul genialității, ca să îi lase înăuntru pe toți ceilalți. Cea de-a doua observație decurge oarecum din prima. Poezia încarnată în viață subîntinde o logică a imitației. Un ins devine "poetic" în măsura în care identitatea lui devine reproductibilă, susceptibilă de a fi proiectată asupra altora. Poezia nu se
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
măruntul poet dialectal 3. În numai câteva decenii, numărul mare de "interiorități" a înlocuit numărul mare de practicieni. Și aceasta reflectă ce s-a schimbat în atmosfera epocii: corpul social a devenit străveziu și lasă să se vadă ce e înăuntru. Ca și cum dintr-o dată populația pe care o mobilizează literatura s-ar fi întors pe dos și ar umbla cu sufletele pe afară. Istoriile vocației încep de obicei de la analiza lui Max Weber din 1904, Etica protestantă și spiritul capitalismului. Reflecția
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
noaptea asta vor fi ridicați și deportați moșierii, proprietarii". Fusese ședință de UTM cu o seară înainte și li s-a spus că vor fi ridicați moșierii, chiaburii și proprietarii. Așadar, fata ei știa ce anume se petrece. Am intrat înăuntru și vă dați seama că eu, copil fiind, am căzut lat de oboseală. C. I.: Cum v-a primit ruda aceea a mamei? Mai bine zis, v-a primit? R. R.: Da, ne-a primit. C. I.: Adică prima noapte
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
într-un parc de vizavi și am stat pe o bancă și priveam. N-a durat 5 minute și au și venit imediat doi rusnaci înarmați cu automatele de gât, în pas alergător, cu cheia, au deschis, s-au uitat înăuntru, peste tot, iar eu din parc râdeam de ei. Colonelul nu mi-a spus nimic, nu mi-a făcut niciun reproș. După o perioadă, colonelul s-a îmbolnăvit, dar nu l-au tratat acolo, în unitate sau în oraș, ci
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
scării, gardianul îmi zice: "Știi să te duci singur la celulă?" " Da". Și m-am urcat la etajul 3 și am nimerit la prințul Ghica 11. Pe celulă era o vizetă pătrată pe care scria 1, 2, 3, câți erau înăuntru, și la prințul Ghica scria 1, și mi-am zis că aici e la mine, dar nu era celula mea și am deschis celula și am intrat peste el. Prințul Ghica avea o masă, un scaun și un pat. Pe
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
proprietatea acelui târg, adică, se va păstra statu-quo recunoscut prin încheierea Consiliului din anul 1857, rămânând a se rezolva de partea judecătorească orice neînțelegere privitoare în fondul pricinei". La punerea în aplicare a acestei decizii, spunea M. Kogălniceanu, ministru din înăuntru la 14 ianuarie, sub nr. 1039, publicat în Monitoru, jurnalul oficial al Principatelor unite române din 14/26 februarie 1864, ministerul a întâmpinat cele mai energice proteste ale orășenilor și ale municipalității de Vaslui, expuse în rapoartele ei cu nr.
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]