8,238 matches
-
astăzi autonomia ținutului secuiesc. Pentru ceea ce se întâmplă astăzi în Ardeal, cea mai mare vină o au guvernații români în cârdășie cu reprezentanții ungurilor și secuilor. Numai la noi se poate întâmpla să fii plătit de la București și să te închini la Budapesta. Puteți ierta? Iertați, dar nu uitați, mai ales nu uitați! Și ca să nu uitați, căutați și citiți: Milton G. Lehrer, Ardealul, pământ românesc, București, 1944 și XXX, Teroarea hortysto-fascistă în nord-vestul României, septembrie 1940-octombrie 1944, București, 1985. Notă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mine”, „ia-mă cu tine” voință liber exprimată, să găsească acolo cum să se îmbrace, cum să stea,cum să vorbească când are ceva de spus, cum să zâmbească și să râdă, cum se ține paharul și pentru cine se închină, dar, mai ales, să-l învețe, dacă nu știe, valoarea cuvintelor, că doar „vorbele sunt de argint”, iar „tăcerea de aur”și „dacă tăceai filosof rămâneai”. Nu ar trebui să amintim decât despre Machiavelli cu „Principele” său, dar, ca să nu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
limba și religia în școli create de ei, plătite de ei, nu de statul român. Și secuio-maghiarii pot face la fel, pot face din toate scursurile stepei eroi de epopee, din toți criminalii de război icoane la care să se închine, dar asta în particular, nu în obrazul țării care te ține și te suportă și, mai ales, pe banii tăi, nu pe ai mei. Toate aceste se întâmplă fiindcă avem o politică calibrată pe chiolhanuri, lansată de sus pentru cei
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Pe când se spuneau asemenea vorbe de duh, președintele nostru se târa de-a bușilea și învăța noile simboluri creștine, rămânându-i în subconștient că trebuie, odată și odată, să vină americanii. El, asemenea evreului, atins de gripa creștinismului ortodox, se închina cu tot zelul cu fața spre apus, și atunci, când i s-a spus că a greșit punctul cardinal, le-a spus curioșilor, lăsându-i cu gura căscată: „Ei, și dacă m-am rugat, n-au venit!”. Acum, scăpat de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Închin această carte ca o mărturisire românească înaintea lui Dumnezeu și a lumii că n-am făcut din viața aceasta un scop, deși daturile acestui pământ ne-ar fi putut ispiti spre aceasta, ci ne-a fost viața prilej de mântuire
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
păcătoșii nepocăiți, robi celui de care au ascultat. Nu e posibilă apocatastaza, lumina și întunericul rămân în veșnicie. Fetelor și soțiilor din Cetățuile legionare, vă reamintiți cuvântul Sfântului Apostol Pavel: „Cine se căsătorește bine face. Dar cine vrea să-și închine fecioria lui Hristos și mai bine face”, „Și patul este binecuvântat și fecioria este sfântă. Fiecare e liber să facă cum vrea”? Iar Mântuitorul zice: „Sunt fameni care s au născut așa din pântecele mamei lor; sunt fameni pe care
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
care le va face totuși în timpul angajării - numai pentru frumusețea vocii și pentru prestanța sa și frumusețea bărbătească cuceritoare. Dumnezeu îl împodobise și cu daruri lăuntrice și cu daruri exterioare. * Preoții oficiau aceeași slujbă, pe care sufletul celor închiși o închina, în numele neamului, lui Dumnezeu, preamărind Întruparea și Nașterea Fiului Său. După obicei, credincioșii din satele din jurul Aiudului au venit la poarta închisorii aducând colaci, friptură și butoiașe de vin, să împartă în cinstea Sfintei Nașteri celor din suferință darul și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Scriptură pe care o avea fiecare - care constituiau hrana și îndrumarea pe drumul hotărât de Mântuitor prin Apostolii și Părinții Bisericii. Anghel Papacioc era monah în haina laică. Ca el erau mulți, unii complet necunoscuți celor din jur. Când am închinat unele poeme isihaste „cinului călugăresc și monahicesc”, am îndrăznit să adaug: „Nu toți cei cărora le-am dedicat poeme erau preoți sau călugări, dar toți cei cărora le-am dedicat poeme erau preoți sau călugări”: Gafencu Valeriu, Trifan Traian, Marian
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
o parte fiind vizibilă în zilele luminoase valea Mureșului, confluența cu Târnava, în câmpia prinsă între dealuri domoale. Spre răsărit-miazăzi, culmile Făgărașului cu cele trei căciuli uriașe, aruncate în cer: Omul, Negoiul și Moldoveanul, o trinitate materială a pământului românesc, închinându-se aproape totdeauna, în haina curatei zăpezi, Trinității imateriale veșnice. La apus-miazănoapte, zidurile crenelate ale Apusenilor, fortărețe inexpugnabile, păstrătoare ale celei mai pure ființe daco-romane, umilită trupește, dar neînvinsă niciodată spiritualicește, împrospătătoare de minte și inimă a întregului neam. La
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de trestie pe care își întemeia interpretarea scripturistică se clatină, l-am invitat să gustăm ceva împreună la ora dimineții. Am scos pâine, carne friptă și struguri, le-am așezat pe ștergar și l-am poftit la masă. M-am închinat, zicând Tatăl nostru. Ședea nemișcat. Bietul copil saliva și înghițea în sec. Omul nu voia să ia loc. A scos o bucată de pâine și voia să se ducă mai la o parte. Atunci l-am luat pe micuț de mână
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
30-40 de coriști eram în cafas, nu 7. Părintele trimisese un enoriaș să spună maicii preotese să nu mai vină la Biserică, ci să pregătească masa și bucate pentru cel puțin 30-40 persoane. Paul Cojocaru a citit Apostolul în mijlocul Bisericii, închinându-se mai întâi la Icoana Sfântului Botez al Domnului de pe tetrapod; enoriașii credeau că e vreo rudenie venită la cineva în sat. Registrul vocal era excepțional de întins, punctând prin modulațiile vocii înțelesurile sfinte, și simțeam cum toată suflarea plutește
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
la 3-4 după-amiaza, apăreau în ușă doi criminali de război. Unul era generalul Topor, celălalt generalul Macici. Se sprijineau de ușorul intrării, privindu-ne inexpresiv cum îngenuncheam și ne rugam. N-au trecut pragul niciodată, nici nu i-am văzut închinându-se; ședeau încremeniți, cu o mirare neînțeleasă. De obicei citeam câte un acatist sau o catismă din Psaltire. Când ieșeam ne priveau cu aceleași figuri inexpresive și plecau fără să vorbească între ei, fără să ne întrebe ceva. N-am
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
toți cei ce l-au cunoscut. A fost un sfânt. Este un sfânt. Am purtat totdeauna în suflet, pentru Valeriu, imaginea tânărului pustnic consumat în Rugăciunea Focului. Starea aceasta s-a concretizat într-un poem pe care i l-am închinat: Ardere-de-tot lui Valeriu Gafencu ...Aici răsare-n mine o chilie în care s-a sfințit un pustnic blând... Zidea virtuți cerești în trup plăpând și-n ochi purta smerită bucurie... De priveghere lungă - albă floare -, se rezema cu fruntea de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
copacul, apare răsturnat în oglinda apei, în oglinda Adevărului. Multe lucruri frumoase s-au spus pe marginea acestui sfânt psalm, fiecare copil aducând partea lui de sensibilitate și frumusețe sufletească. Peste noapte, analogia s-a concretizat într-o formă versificată închinată micuțului Ionel Ladea: Transfigurare „Fericit bărbatul... că el, ca un pom lângă izvoare...” (Psalmul 1) Deși-mi trimiți, Stăpâne, în fiecare toamnă, cu ploile și bruma, destule-amenințări și vântul cu de-a sila frunzișul mi-l despoaie, eu îmi îngraș
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
vasului de apă, li se vorbea cuviincios sau li se împrumuta o haină, un ciorap să se încălzească. De la o vreme, apa era dată cu măsură, o cană pe zi, pentru fiecare deținut, mult sub limita trebuințelor. Prin rânduială, zilnic, închinând lui Dumnezeu renunțarea noastră, ofeream cana de apă celor ce aveau nevoie. Cu încetul, gândurile celor mai mulți s-au schimbat în mulțumire, admirație și recunoștință, de care nu aveam nevoie, căci nu cu puterile noastre făceam aceasta. Altora, atitudinea noastră le-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
nu aveau dreptul să l mănânce stând. Fiindcă pe bancul de lucru era înfiptă o lozincă: „Banditul cu o mână muncește și cu alta mănâncă”. S-or fi gândit că n-ai o a treia mână cu care să te închini! Normele erau greu de îndeplinit. Turnătorii erau șefi de echipe, șefi de CTC sau șefi de secție. Neîmplinirea normei două-trei zile ducea la alte forme de pedeapsă, la bătaie, la anularea mesei, la izolări. Mai ales dacă vinovatul era considerat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
părinte al minciunii”, care vă împrumută gândurile. Se substituie gândirii autoslăvindu-vă ca singurii îndreptățiți să conduceți și să dispuneți de viața lumii, intrând în promisiunea lui satan: „Iată lumea și slava ei, Ție Ți le voi da dacă Te vei închina mie" (Evanghelia după Matei). Vreau să pun o întrebare care aș dori să vă tulbure! Să provoace o stare aparte în conștiința dumneavoastră. Vrei să zici, un șoc? Da, dar nu în înțeles pozitiv. După câte am auzit, orice evreu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
îl punea înaintea mea ca să-mi umbrească orice mugur de îngâmfare care mi-ar fi putut miji vreodată în minte. După ce i-am bărbierit pe amândoi, i-am sărutat, le-am sărutat mâinile, lanțurile și cătușele, și-am ieșit plângând, închinându-mă. Gata?, m-a privit doctorul semnificativ. Am tras ușa și milițianul a încuiat-o fără să se mai uite înăuntru. Doctorul a plecât în grabă, iar milițianul m-a dus la celula mea. Nu știu ce s-a mai întâmplat cu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
prilejuri de suferință ale neamului, nu la întâmplare, ci pentru ca Dumnezeu să fie prezent în suferința noastră, spre a nu uita că împreună cu noi, continuu și prețutindeni, suferința oricăruia dintre noi, e legată de suferința Sa. Dacă, bineînțeles, Îi este închinată. Astfel, ea se face ispășitoare, luminată și mântuitoare. În latura chiliilor de altădată (spre apus), se afla Bisericuța paraclisului și fiindcă știam pe de rost mare parte din psalmi, rugăciunile ceasurilor rânduite la orele din zi și din noapte, „auzeam
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ceară comandantului lagărului să-l transfere din brigada evangheliștilor. Visul părintelui Ioan Negruțiu Fiind eliberat din lagărul de la Canal, cu un an înainte de expirarea pedepsei, în 1957, părintele nu înțelegea de ce. A două zi urma să plece. Noaptea s-a închinat și s-a culcat. În somn a avut un vis. Urca cu mare greutate Golgota. Obosit, plin de sudoare, târându-se pe pietrele colțuroase, ajunse în vârful Căpățânii, la picioarele celor trei cruci. Abia ridicându-și ochii, cu teamă și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
legasem să ne smulgem de bucuriile pământești, să acceptăm jertfirea ființei noastre și să nu trădăm pe Hristos. Aici sa tan își făcuse acum, prin slugile sale, capiștea fărădelegii, încercând să aducă pe toți jertfitorii, prostiți de vorbe deșarte, să închine viața pântecului și plăcerilor lumii acesteia trecătoare. Unul Parpalac, care vorbea mai des la astfel de ședințe, arunca cu noroi în special în Comandantul Horia Sima, căci se urmărea în mod special discreditarea lui. Cuvintele îi erau sugerate de stăpânii
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
împărțit sufletește. Și nu era bine! Cu tata am aprins câte o lumânare la mormântul bunicilor (din partea mamei) și a rudelor din sat, decedate. Am intrat apoi în Biserică. Simțeam că toți credincioșii erau cu ochii pe mine. M-am închinat și-am bătut metanii în mijlocul Bisericii, rugându-L pe Dumnezeu să mă primească: „Doamne, intra-voi în Casa Ta, întru frica Ta, închina-mă-voi în Sfântă Biserica Ta. Povățuiește-mă întru dreptatea Ta. Pentru vrăjmașii Tăi, îndreptează calea mea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Trebuia să-mi găsesc de lucru. Am întrebat un milițian cum să procedez pentru obținerea buletinului de identitate. La începutul lunii Septembrie intram în posesia buletinului și a livretului militar, soldat neinstruit. Voiam să epuizez toate posibilitățile de a-mi închina viața cinului călugăresc și m-am dus la Buzău, la Episcopie. Prea Sfințitul Antim m-a primit cu bucurie, dar totodată și cu puțină teamă. O zi întreagă am stat cu dânsul de vorbă, arătându-i dorința de a intra
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
spre cele trei lumânări. Am privegheat pe rând și ne-am rugat la căpătâiul lui. Dormea ca un copil, doar respirația îi era puțin greoaie. Duminică dimineața, 10 Aprilie, s-a sculat, s-a spălat pe ochi și s-a închinat: Astăzi la Biserică nu mă mai duc. M-am împărtășit Duminica trecută. Maică-ta m-o fi așteptând. Ce o fi zicând: iar s-a dus prin sat și nu mai vine. Ho, ho, că vin acu! Tot timpul eram
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
care, în urma unui tratament greșit, a declanșat un diabet. A făcut un șoc gluconic. Deși tratat, diabetul a degenerat în arterită diabetică, care, asociată cu o stare de hipertensiune, ne-a creat multe probleme. Dar soția suporta cu stoicism suferința, închinând-o lui Dumnezeu, ca o jertfă de ispășire. Părinții noștri, atât cât au ajutat-o puterile, i-au fost mereu în atenție, în ceea ce privește curățenia și buna cuviință. Tata și mama o iubeau foarte mult. Trăind de mică la țară, cunoștea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]