8,533 matches
-
a personalității sale, simțul estetic și filologic, raționalismul de tip cartezian. Totdeauna ferme - scrie Constantin Ciopraga - judecățile de valoare au la el un suport obiectiv, ridicându-se deasupra tranzitoriului prin surprinderea a ceea ce este realmente fundamental. Mai puțin sau rareori înclinat spre metafora critică, suspectată poate de "literatură", Șerban Cioculescu se dovedește nu numai un instrument cu fine percepții, dar și un scriitor cu un incontestabil simț al valorii cuvintelor, cu o cadență anumită..." . În această confrerie strălucită intră desigur și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
bob de fasole mare” așa cum se observă în figura Nr. 5, realizată de Joch, 1992, (citat de W. Vonstein). Direcția de mișcare a piciorului depinde de poziția corpului și de gradul de stabilitate a zonei pelviene. Când zona pelviană este înclinată spre înapoi, viteza maximă de deplasare este încetinită sau în cel mai bun caz se menține. Această încetinirea sau menținere este determinată de acțiunea tălpii piciorului care în alergarea de viteză pe pistele sintetice nu mai realizează o acțiune mult
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
fi indicată pentru antrenarea accelerației, iar o pantă mai mică oferă cea mai bună variantă pentru dezvoltarea vitezei maxime. (Paradisis și Cooke, 2001). În acest sens, studiul lui Paradisis și Cooke, 2001, prezintă influența vitezei maxime de alergare pe suprafețe înclinate de 3 grade. Mijloacele folosite specificate în studiul respectiv sunt între 3-11sprinturi repetate pe distanța de 20 de m. Studiul a fost realizat cu 8 studenți la Facultatea de educație fizică din Cardiff. Viteza maximă orizontală este cu 0,98s
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
transgresa orice ordine și lege, devenind astfel de neînțeles, refuzîndu-se oricărei abordări prin înaintarea continuă a raționamentelor. Omul, ca ființă gînditoare, și Dumnezeu ajung doi parteneri care încep să nu se mai înțeleagă unul pe celălalt și care, de aceea, înclină să se despartă. Credința nu mai colaborează cu înțelegerea. Credința riscă să se arunce, fără înțelegere, spre absolut. Se pregătește să devină cunoaștere slabă, convingere personală, legătură socială și identitară. S-a spus că influența crescîndă a acestui tip de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
atunci doar cu fărîma libertății de tip individual, să fie stîrnit să caute savoarea necondiționatului. Obstacolul corelativ acestui suport constă în rezistența individului tîrziu modern față de propria depășire. Dat fiind că ideea autonomiei i-a intrat în sînge, el e înclinat să gîndească într-un sistem de referințe strict antropocentric. Nu îi mai vine la îndemînă să se conceapă ca depinzînd în mod esențial de un Altul, în care umanul își găsește prin depășire de sine statura completă, libertatea maximă. Sensibilitatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
din urmă, distanța se mărește și se destinde întrucîtva: accesul la Polul superior rămîne pe mai tîrziu, trebuie așteptat pînă la sfîrșitul istoriei, chiar dacă Polul acesta își pune amprenta pe istorie și social, chiar dacă lucrează în interiorul lor. Iar, destinzîndu-se, distanța înclină să se orizontalizeze. Apocalipsa începe să fie concepută potrivit temporalității și istoriei, definită în raport cu ele : devine capătul lor, iar nu în primul rînd Zenitul care, în orice clipă, le transfigurează. Un exemplu: în primul mileniu creștin, grosso modo, moartea era
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
altul. Contemplativi și mistici pasionați din toate timpurile Origen, Evagrie, Grigore de Nyssa, Isaac Sirul, isihaștii, Eckhart, Ruusbroec, beghinele, Cusanus, Silesius, Serafim de Sarov, Berdiaev sau Simone Weil, pentru a-i numi doar pe cîțiva dintre cei de inspirație creștină înclină să dea preeminență modelului vertical intensificat. Pentru ei, distanța reprezintă calea unei aprige convergențe spre divin ; le dă elanul pentru o experiență unitivă care, pe unii, îi înghite. în schimb, la teologii istoriei prevalează celălalt model, orizontal (și comunitar), de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
vor atinge aceeași țintă, care ajung la un moment dat să vadă același peisaj transcendent. științele religiei : gestionarea savantă a distanței Pînă acum cîteva decenii, știința făcea parte, alături de istorie și social, din triada în fața căreia religia trebuia să se încline sau să se retragă în spațiul privat, de vreme ce, în modernitate, științele preluaseră de la religie funcția explicativă în ce privește realul obiectiv (ștințele naturii) și chiar subiectiv (științele umane). Din modestie ori din suficiență, omul modern nu mai recunoștea, ca formă de cunoaștere
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
modul cum își concep propria credință. Epoca noastră nu e numai scena ascensiunii fundamentalismelor politizate, agresive. Ea se caracterizează și prin fenomenul cu totul nou al deschiderii conștiințelor către diversitatea religioasă, către legitimitatea și beneficiile ei spirituale. Există analiști care înclină să califice această deschidere ca relativizare postmodernă a credinței. A admite că și alte religii sînt purtătoare de adevăr ar însemna să accepți fragmentarea adevărului sau evacuarea temei lui, pe de o parte ; ar însemna să dai cale liberă alegerii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
depozitul tradiției în condițiile și cu experiența unei anumite epoci, ale unui context cultural dat. Reușita constă, mai ales, în a face contact cu noutatea absolută a misterului pe care teologia îl scrutează. în atmosfera premodernă, creativitatea teologică putea fi înclinată să se legitimeze declarîndu se conformă vechimii, fidelă trecutului, credincioasă unei origini temporale. Astăzi, ea e caracterizată mai degrabă prin vocabularul noutății. Un teolog american contemporan, David Tracy, vorbește despre necesitatea imaginației teologice, care i se pare foarte secătuită astăzi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Am în vedere tradiția ca lanț de deschideri către adevărul ultim, ca polifonie a mărturiilor privind radiația misterului divin în mintea și în cuvîntul omului. Dinaintea acestei tradiții se așază conștiința spirituală, adeseori prea puțin ajutată de discursul religios oficial, înclinat de multe ori spre generalități adormitoare, suficiență, conservatorism. Mai sensibili față de noutatea materialului pe care veacul îl pune în fața credinței, mai liberi și mai îndrăzneți în problematizările lor decît teologia oficială, mai înclinați să exploateze parodoxurile realului, gînditori laici și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
spune André Scrima Logosul ieșind, înviind din Carte, atrăgîndu-ne spre Sursa de nenumit a limbajului. Logosul însuși critică formularea în măsura în care aceasta e tentată să-și aroge calitatea de adevăr ultim, să emită pretenția de a-l poseda. Perspectiva obiectivantă e înclinată să cazeze adevărul în formulările propriei tradiții și, eventual, să interpreteze alte doctrine ca acceptări implicite ale acestor formulări. Dar, exclusivistă sau inclusivistă, ea mizează pe formă, posesiune, maniabilitate a adevărului. Perspectiva transfiguratoare e sensibilă la universalul adevărului viu, la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ridică legea naturală este aceea a modului de cunoaștere a ei. Când studiem capacitățile umane de cunoaștere descoperim că ele sunt mai puțin solide decât par sau decât ar trebui să fie și, de asemenea, că oamenii sunt prea puțin înclinați spre rațiune, deoarece ocolesc obligațiile legii naturale sau le ignoră de-a dreptul. Legea este cunoscută prin "lumina naturală"27, adică prin folosirea facultăților cu care omul este înzestrat în mod natural. Dumnezeu care a decretat legea naturală le-a
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
empirice, omul izolat este condamnat la mizerie, viața sa fiind permanent amenințată de mari pericole. Prezența celorlalți devine astfel o necesitate reală, empirică. În al treilea rând, din punctul de vedere al intențiilor morale, omul se simte în mod natural înclinat spre societate datorită iubirii naturale față de semeni și, totodată, el este capabil de un calcul rațional al ajutorului pe care ceilalți i-l pot oferi. Aceste necesități sunt prezente sub forma unor puternice obligații. Sociabilitatea devine astfel rezultatul libertății umane
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
forul intim, voința omului se revoltă împotriva legii naturale. Deosebirea dintre cei doi filosofi vine din aceea că, în timp ce pentru Hobbes omul este în mod radical și natural dușmanul tuturor celorlalți oameni, pentru Locke el este capabil de rațiune și înclinat spre societate, chiar dacă pasiunile îl pot face să decadă. Omul lui Hobbes nu se poate elibera de răutate și viclenie decât dacă există o putere absolută care să-l forțeze să devină rațional. Pentru Locke, dimpotrivă, orice putere absolută poartă
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
A excomunica pe suverană însemna a dezlega pe supușii catolici de fidelitatea față de ea, mergându-se până acolo încât se spunea că papa ar fi iertat bucuros pe cel care ar fi asasinat-o pe Elisabeta. [...] Astfel, deși Elisabeta era înclinată spre clemență, numărul victimelor fanatismului a fost sub domnia sa tot atât de mare ca și sub domnia reginei Maria". André Maurois, History of England, Jonathan Cape, Londra, 1937, p. 238. 3 "În 1604 el a trebuit să poruncească expulzarea din biserică a
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Astfel, nimeni până la Galileo nu s-a ostenit să vadă dacă într-adevăr corpurile de greutăți diferite cad cu viteze diferite. Se spune că Galileo ar fi demonstrat că părerea lui Aristotel era falsă lăsând să cadă greutăți din turnul înclinat din Pisa. Povestea e aproape sigur falsă, în schimb Galileo a făcut ceva asemănător el a lăsat să se rostogolească în jos bile de diferite greutăți pe un plan înclinat neted. Măsurătorile lui Galileo au arătat că viteza fiecărui corp
Caleidoscop by Maria-Magdalena Grivole () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93247]
-
în literatură resurse nu doar de stil. Nu întîmplătoare va fi fost coabitarea aceasta într-un secol în care măsura era dictată de o prea agresivă sociologie a gustului. Publicul a conferit datului științei statut de hrană cotidiană, el a înclinat, în literatură, balanța tragediei spre dramă și operă bufă, după cum tot orizontul receptării avea să impună discursului filosofic o altă combustie și o diferită amplitudine ale ideii. La noi, un Blaga, un Cioran sau un Noica au fost încercați de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
care mereu o reînnoim: România și e vorba de România Mare continua să trăiască atunci aceeași identitate refulată de la sfîrșitul secolului al XIX-lea sau, după ce își refăcuse într-un fel granițele, se vedea confruntată cu o criză culturală acută? Înclinăm să credem că fișa clinică a momentului includea date din ambele registre, cu precizarea că criza culturală a fost una de creștere, orientată nu doar simbolic spre un model cultural adecvat (ceea ce se observă azi în oglinda retrovizoare a istoriei
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ingenioase. Familia românească trece în perioada comunistă printr-o serie de transformări funcționale și de structură, influențate de dinamica socială - urbanizare, industrializare, educație de masă - și de propria raportare la această dinamică. Este incontestabil faptul că în această perioadă balanța înclină în favoarea familiei nucleare, că familia tradițională - mai mică sau mai mare, după caz, dar și după mediu de proveniență - este ruptă, dezarticulată în special prin exodul tinerilor înspre orașe, fie în căutarea unui loc de muncă fie pentru studii. Dezarticularea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
un control foarte atent asupra propriei fertilități, au amânat întemeirea unei familii și au avut mai puțini copii, până la nivelul la care fertilitatea a scăzut considerabil (figura 5), fenomen explicabil prin faptul că, în prezent, din ce în ce mai mult, balanța societății este înclinată spre atingerea mai târzie a siguranței economice, iar investirea în propriul capital uman (educația și experiența pe piața muncii) este o dorință a majorității tinerilor, în egală măsură bărbați sau femei. Figura 5: Rata totală a fertilității în intervalul 1985-2010
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
lipsi Însă, În opinia noastră, aspectul final, forma actuală a subiectului care În cazul acestei științe este inclus În subiectul «om» care constituie atât istoria acestei științe cât și reflectarea ei În practica medicală. Am menționat mai sus că suntem Înclinați să admitem că principala transformare a psihiatriei contemporane se datorează extinderii conținutului gnoseologic, ameliorării arsenalului terapeutic și de investigații paraclinice. Se știe că Însăți boala psihică s-a schimbat. Schizofrenia de astăzi nu mai este aceeași cu cea de acum
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
pot fi trasate mai multe paralele la acea dreaptă. Timp de aproape patruzeci de ani, lucrările celor doi nu au atras deloc atenția, unii matematicieni neștiind de existența lor, iar unii dintre "matematicienii care aflaseră de noul sistem geometric erau înclinați să-l privească mai degrabă ca pe o aberație decât ca pe, într-un anumit sens, o alternativă validă la geometria euclidiană" (Mykytiuk și Shenitzer 1995: 63). Lucrurile au început să se schimbe odată cu publicarea în 1868 de către Eugenio Beltrami
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
se confruntă cu o multitudine de probleme care apar în legătura cu fiecare program nominalist în parte. Nici una dintre cele două doctrine sau familii de doctrine nu poate fi considerată ca prezentând un avantaj covârșitor în fața celeilalte astfel încât balanța să încline în această dispută, în favoarea ei. 4.5.4. Ce sunt teoriile științifice? Aceasta întrebare poate fi luata în două feluri. În primul rând ne putem gândi că ce se urmărește prin ea este o descriere a țelului, a obiectului de
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
al învățării. În clasele III și IV, când elevii înțeleg semnificația reală a calificativului, concomitent cu dezvoltarea cu dezvoltarea conștiinței morale apar noi motive ale învățării (dorința de fi considerat elev bun). Spre sfârșitul clasei a IV-a balanța se înclină mult în favoarea motivelor superioare. Creșterea ponderii acestei categorii de motive are loc pe măsură ce lauda, recompensa și sancțiunile își diminuează eficiența datorită atingerii de către elevi a unui nivel de cunoștințe, de interese superioare și stimulii care se folosesc mai rar deoarece
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]