6,699 matches
-
se dezvolte sânii și să crească părul pubian, spunându-le fetelor că își pot continua viața în mod normal chiar și în timpul menstruației, încurajându-le să pună întrebări și lăsând mereu o cale de comunicare deschisă. O altă sursă de îngrijorare pentru adolescenți este felul în care arată. De cele mai multe ori ei sunt nemulțumiți de ceea ce văd în oglindă. Băieții ar vrea să fie mai înalți și mai lați în umeri, iar fetele și-ar dori să fie mai slabe și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
multidisciplinară care a presupus experimente pe animale, observarea unui număr de 240 de persoane în vârstă, analize sociodemografice ș.a. în Chicago, s-a conturat o imagine diferențiată privind singurătatea ca rezultat al fondului genetic, al rolului familiei și al vecinătății. Îngrijorarea provine de la prognozele statisticienilor, care apreciază că în anul 2010 în SUA vor trăi cu 40% mai multe persoane singure decât în anul 1998, din care cele mai multe vor fi vârstnice. Aceeași tendință de creștere a numărului de gospodării cu o
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
o înfrigurată căutare a „timpului pierdut” („redécouvrir le temps perdu”), și un prezent în care, pe neașteptate, pătrund „fantasme” din anii negri ai detenției. Momente fugare din drastica recluziune se întretaie cu scene din viața frământată, măcinată de suspiciuni și îngrijorări a exilului românesc din capitala Franței. Autorul, care își investește în epicul atent condus propriile, bântuitoare, amintiri, respinge soluția vindictei, a răfuielii cu uneltele mărunte ale marilor tartori, de la noi și de oriunde. El semnalează sfidătoarea impostură a „oficinelor care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
au ținut cont de costuri și de consecințe. Ori acestea nu au întârziat să apară. Poluarea excesivă, diminuarea stratului de ozon, creșterea ratei obezității, a numărului de accidente și nu în ultimul rând diminuarea rezervelor planetei, sunt reale motive de îngrijorare. Educarea tinerei generații și, de ce nu, reeducarea adulților în spiritul dezvoltării durabile, trebuie să facă parte din planurile de viitor ale oricărui sistem.
Caleidoscop by Gabriela Hritcu-Meşenschi () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93245]
-
apei. Fermele californiene care produc jumătate din producția totală de legume și fructe au trebuit să recurgă la economisirea apei pentru irigații. A existat un declin și în ceea ce privește facilitățile de agrement care necesită apă din cauza nivelului scăzut al lacurilor. Pe lângă îngrijorarea provocată de cantitatea apelor freatice, în ultimii ani, oamenii de știință au devenit din ce în ce mai atenți la substanțele care ajung în aceste ape. Apa pentru uz casnic care provine din regiunile calcaroase este foarte dură. Duritatea apei este o caracteristică fizico-chimică
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Horeanu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1213]
-
Manevrele sovietice În Asia sau viitoarea criză din Orientul Mijlociu nu-i priveau pe francezi - spre deosebire de englezi - decât indirect. Tocmai pentru că teritoriul Franței se micșorase simțitor, Europa domina acum câmpul său vizual. Iar În Europa, Parisul avea Într-adevăr motive de Îngrijorare. Influența franceză În Est, o arenă În care diplomația franceză strălucise În perioada interbelică, era compromisă: În octombrie 1938, un Edvard Beneš buimăcit Își recunoștea „cea mai mare greșeală În fața Istoriei... fidelitatea față de Franța”, iar toată regiunea Îi Împărtășea deziluzia
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
se Înarmeze, cu excepția unei minorități din clasa politică vest-germană. Italienii, danezii și olandezii se arătau ocazional neliniștiți de prezența bazelor militare americane pe teritoriul lor, care i-ar fi pus În pericol În eventualitatea unui război. Dar armele care suscitau Îngrijorare aparțineau superputerilor, iar europenii au conchis, pe bună dreptate, că nu aveau mare influență asupra deciziilor luate la Moscova și Washington. Mai mult, caracterul pronunțat ideologic al retoricii americane din timpul Războiului Rece a permis multor vest-europeni, după ce pericolul nuclear
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Africa de Nord. Dintr-un anumit punct de vedere, chiar așa s-au petrecut lucrurile: insurecția algeriană a Început la 1 noiembrie 1954, la doar paisprezece săptămâni de la semnarea acordurilor de la Geneva. Dar Africa de Nord era de mult timp un motiv major de Îngrijorare pentru Paris. Încă de la sosirea În 1830 a francezilor pe teritoriul Algeriei de astăzi, colonia de acolo fusese doar o mică parte a unei vechi ambiții franceze - aceea de a domina Africa sahariană de la Atlantic la Suez. Blocați la est
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Partidului Comunist și-a dat acordul neprecupețit pentru programul de reformă economică. Stilul direct al lui Dubček avea succes la tineri, În timp ce loialitatea sa indiscutabilă față de partid și „socialism” liniștea Kremlinul și pe ceilalți lideri comuniști care urmăreau situația cu Îngrijorare. Dacă cei din jur nu erau siguri de intențiile lui Dubček e poate fiindcă nici el nu știa sigur Încotro să o apuce. La Început, această ambiguitate l-a avantajat: diferite facțiuni s-au Întrecut să-l sprijine și să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
abandonat „Revoluția”, preocupați mai degrabă să-și găsească un loc de muncă. Câțiva au optat pentru confruntarea violentă: pagubele provocate - și reacția pe care gesturile lor au stârnit-o autorităților - au iscat discuții nervoase despre starea „neguvernabilă” a societăților vestice. Îngrijorarea era exagerată: supuse la stres, instituțiile occidentale s-au dovedit mai rezistente decât Își imaginaseră unii și alții. Dar Întoarcerea la optimismul - sau iluziile - primelor decenii de după război devenise imposibilă. Ritmul mai lent al dezvoltării abia Începuse să se simtă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
care le Împărtășeau cu bărbații, femeile aveau preocupări specifice, care abia atunci Începeau să intre În arena legislativă europeană: creșele, egalitatea salariilor, divorțul, contracepția, avortul, violența domestică. La acestea trebuie adăugată preocuparea unor grupuri mai radicale pentru drepturile lesbienelor și Îngrijorarea crescândă a feministelor În privința pornografiei. Aceasta din urmă ilustrează destul de bine noua geografie morală a sferei politice: filmul și literatura explicite sexual fuseseră abia recent (și parțial) eliberate de sub controlul cenzorilor, prin eforturile concertate ale vechilor liberali și ale Noii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În februarie 1975, a Statului Federativ al Turcilor Ciprioți printr-o declarație unilaterală a minorității cu pricina - stat recunoscut exclusiv de Turcia - și prin sporadice ciocniri diplomatice pe motive teritoriale În estul Mării Egee. Ciprul a devenit astfel un subiect de Îngrijorare internațională, iar diplomații și avocații ONU au pierdut decenii Întregi Încercând În zadar să rezolve disensiunile din insulă. Politicienii greci, scăpați de o grijă (deși jocul politic intern Îi obliga În continuare să-și manifeste interesul pentru soarta insulei), și-
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la nivel Înalt”, pentru a evita impedimentele generate de greoaia birocrație supranațională de la Bruxelles - dovedind din nou că, la fel ca În trecut, cooperarea franco-germană era condiția necesară pentru unificarea Europei Occidentale. Resortul manevrelor franco-germane din anii ’70 a fost Îngrijorarea economică. Economia europeană creștea Încet sau deloc, inflația era masivă, iar incertitudinea provocată de colapsul sistemului stabilit la Bretton Woods Însemna că ratele de schimb valutar erau fluctuante și imprevizibile. Prin caracterul lor mai degrabă regional decât internațional, „șarpele” monetar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nu s-a mai strâns gunoiul, nu s-au mai Îngropat morții 3. Prim-ministrul James Callaghan părea cu capul În nori: la Întrebarea unui jurnalist despre nemulțumirea crescândă din industrie, el a răspuns senin că nu există motive de Îngrijorare - de unde faimosul titlu de ziar („Criză? Care criză?”) cu care a pierdut alegerile generale pe care a fost nevoit să le organizeze În primăvara următoare. Ironia sorții, laburiștii au fost constrânși să combată În alegerile istorice din 1979 cu argumentul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la amplasarea de noi rachete. Așa-numitul „Apel Krefeld” Împotriva desfășurării În RFG a rachetelor Pershing și de croazieră a adunat 2,7 milioane de semnături. Nici invazia din Afganistan, nici „starea de război” din Polonia nu au produs o Îngrijorare comparabilă În Europa de Vest, nici măcar În cercurile oficiale (ba mai mult, primul răspuns al cancelarului Helmut Schmidt la proclamarea legii marțiale de către Jaruzelski a fost să trimită la Varșovia, În februarie 1982, un reprezentant personal de rang Înalt pentru a depăși
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Primul semn din partea Moscovei că se Întâmplase ceva neobișnuit a venit abia la patru zile după eveniment - și atunci sub forma unui comunicat oficial de două propoziții. Însă catastrofa de la Cernobîl nu putea rămâne un secret: două săptămâni mai târziu, Îngrijorarea comunității internaționale și incapacitatea sovieticilor de a limita consecințele calamității l-au forțat pe Gorbaciov să facă mai Întâi o declarație publică, recunoscând doar parțial ce se Întâmplase, și apoi să solicite ajutor din străinătate. Pentru prima oară, sovieticilor li
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
criticii intelectuali, dar manifestările naționaliste În surdină nu erau neapărat reprimate sau descurajate - ele puteau fi canalizate În folosul autorităților. În această lumină trebuie Înțeleasă revitalizarea „șovinismului Rusiei mari” În presa scrisă și audiovizuală din URSS (o sursă suplimentară de Îngrijorare pentru minoritățile naționale vulnerabile). Acesta era cadrul În care a apărut pe neașteptate Boris Elțîn. Un aparatcic din epoca lui Brejnev, specializat În construcții industriale Înainte de a deveni Secretar al Comitetului Central, Elțîn a urcat constant pe scara ierarhică a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a suferit o Înfrângere decisivă și umilitoare la referendum, ca și guvernul danez când a pus aceeași Întrebare În septembrie 2000). Reacția lui Per Gahrton, reprezentant al Partidului Ecologist În parlamentul suedez și adversar feroce al intrării În UE, reflecta Îngrijorarea multor suedezi: „Aceasta e ziua În care Riksdag a hotărât să transforme Suedia dintr-o națiune independentă Într-un soi de provincie a unei superputeri În expansiune și să devină el Însuși, dintr-un corp legislativ, un biet consiliu consultativ
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
instrumentală asupra statului și a legilor sale) dacă nu ar fi coincis cu divulgarea unor cazuri de mită și trafic de influență În care erau implicați colegii socialiști ai lui González: amintind de situația din Italia, ele au suscitat o Îngrijorare generală cu privire la starea morală a fragilei democrații spaniole. În Franța, Belgia sau Germania, valul de scandaluri care a desfigurat viața publică În anii ’90 evoca nu atât fragilitatea instituțiilor și a moravurilor, cât costul tot mai mare al democrației Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
franceză. Pe termen scurt, Rusia era clar un ghimpe În coasta Europei. Dar nu era o amenințare. Armata rusă era ocupată cu alte misiuni și, oricum, se afla Într-o stare deplorabilă. Sănătatea populației ruse era un motiv serios de Îngrijorare (media de viață la bărbați scădea accelerat, agențiile internaționale avertizau de ceva vreme că reapăruse tuberculoza, iar țara era În pragul unei epidemii de SIDA), dar aceasta era În primul rând grija rușilor. Pentru viitorul apropiat, Rusia era evident absorbită
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
greu pe umerii Europei la Începutul secolului XXI, dar, ciudat, mai deloc pe umerii europenilor. Problema nu era atât educația (predarea bună sau proastă a istoriei În școli, deși În anumite zone din sud-est era și aceasta un motiv de Îngrijorare), cât utilizarea trecutului În scopuri publice. Lucru banal În societățile autoritariste - dar Europa, așa cum se autodefinise, era postautoritaristă. Guvernele nu mai exercitau un monopol asupra cunoașterii, iar istoria nu putea fi prelucrată sumar În folosul politicienilor. și nici nu era
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pe clădirile comunității evreiești, au profanat cimitire, au pus bombe În școli și sinagogi și, În câteva cazuri, au atacat adolescenți sau familii israelite. Atacurile asupra evreilor și a instituțiilor lor - concentrate În primii ani ai secolului XXI - au stârnit Îngrijorarea nu prin amploarea lor și nici măcar prin caracterul rasist, ci prin aerul de răfuială Între grupuri. Nu era vechiul antisemitism european: pentru cei care căutau țapi ispășitori, evreii nu mai erau o țintă predilectă. Ba chiar se clasau destul de jos
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
globului. E vorba cam tot de atâtea limbi, de experiențe istorice comune și separate În același timp, de formule de existență apropiate și totodată diferite. Născut la scurt timp după Încheierea celui de-al doilea război mondial, autorul conștientizează cu Îngrijorare postura dificilă În care se află: faptul de a fi fost martorul (și, uneori, participantul) unora dintre evenimentele narate nu-l face mai obiectiv și nici mai puțin pasionat. Într-un cuvânt, misiunea de istoric e subminată de aceea de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din 1967) 378-379; greve 378-379; imigranți 679; includerea la deciziile postbelice 269; independența Vietnamului 262-263; industria oțelului 151; inițiative artistice și culturale 350-351; inițiatoare a noii Europe 150; intelectuali 199-205, 514-519; invazia militară a Egiptului 274-275, 296; În cadrul CEE 281-283; Îngrijorarea cu privire la Germania 116-117; legea avortului 449; mare putere europeană 115; Memorialul Holocaustului 752; Milices Patriotiques 52; Mișcarea Republicană Populară (MRP) 86-87; modelarea Europei 161-162; modernizarea 412-413; musulmani 676, 705-706; naționaliști corsicani 643; naționalizări 506-507; naționalizări În perioada postbelică 337; noaptea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
construit în maniera unei frize decorative, și căruia Léon Thévenin îi oferă următoarea interpretare: "Viziuni stranii de ființe umane surprinse în ceea ce este mai esențial în instinctul lor sau în sentimentele lor. Plăcerea de a trăi sau nepăsare, sau doar îngrijorare maternă. În centru, idealul, inspirația"528. Criticul francez subliniază o dimensiune esențialistă a acestei picturi de reflex vizionar, din care este eliminat orice reziduu anecdotic și care reprezintă o concentrare idealistă a condiției umane, care include maternitatea printre cele mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]