7,108 matches
-
Convorbirea pe marginea textului se realizează cu elevii un dialog referitor la conținutul textului pentru înțelegerea globală a textului și pentru creșterea motivației elevilor de a descifra prin efort propriu textul. 3. Descifrarea textului de către elevi prin efort propriu (în șoaptă, în gând) Elevii vor fi solicitați să citească în șoaptă, folosindu-se și de analizatorul auditiv. Alături de procedeul anterior, această tehnică va ușura formarea automatismelor lexice la nivel mental. 4. Realizarea exercițiilor de citire Se utilizează de către elevi procedeele variate
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
referitor la conținutul textului pentru înțelegerea globală a textului și pentru creșterea motivației elevilor de a descifra prin efort propriu textul. 3. Descifrarea textului de către elevi prin efort propriu (în șoaptă, în gând) Elevii vor fi solicitați să citească în șoaptă, folosindu-se și de analizatorul auditiv. Alături de procedeul anterior, această tehnică va ușura formarea automatismelor lexice la nivel mental. 4. Realizarea exercițiilor de citire Se utilizează de către elevi procedeele variate de citire amintite mai sus. 5. Analiza textului Ca metodă
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
dau Cozonaci și ouă roșii La copiii care n-au. Hristos a înviat de Aurelia Pop Zori de aur, farmec sfânt, Murmur dulce pe pamant; Zvon de sfinte melodii, Cimitire cu făclii, Candele cu tămâieri Cântece de mângâieri. Freamăte și șoapte, Sunete de clopote Viorele pe vâlcele, Muguri pe rămurele, Ghiocei și toporași, Mielușei și iepurași; Puișori în pufișori, Stropi de-argint pe mărțișori, Ciripit de ciocârlii, Ouă roșii la copii; Și miresme-ncântătoare De cireși scăldați în floare Toate spun
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
fel de cochetărie, pentru a masca ravagiile anilor, mai ales că ținea să fie încă o doamnă. Când vorbea cânta, atât de suav îi rămăsese glasul, în af ara regi strului de jos, puțin voalat. Trecea de la vocea sonoră la șoaptă și se supraveghea în pronunția cuvintelor. Ca să aduc vorba despre muzică, i am amintit că Georg e Enescu tocmai împlinise cincizeci și șase de ani. Dar clee a oftat teatral, parcă ar fi vrut să zică : „E-hei ! când eram
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
curios să afle ce vorbe pot schimba oamenii pe asemenea drum cotit și pe asemenea întuneric de păcură. Ceru lămurire c u glas s căzut lui Alecu Ruset și beizade îi tălmăci cu plăcere numaidecât observările filosofice ale șătrarului. Toate șoaptele co nteniră și urechile se ciuliră, ascultând fără să înțeleagă limba străină de la marginea pământului, care suna în acel col ț depărt at al lumii, pe tărâmul celălalt. „Pf! Pufni mai mult în sine și mai mult către urechile calului
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
care-și tipărește odele sale închinate vinului, de o vervă debordantă, în „Radicale” - 1891”, la Tipografia Națională din Iași. Când în fire mut e totul Când în fire mut e totul, Când e totul gânditor Și s-aude numai ritmul Șoaptei blânde de izvor, Bea... curând nefericite, Cum e voia Domnului, Vei muri - doar veșnicia Nu e dată nimănui. Și-n sicriu apoi te-or pune, Părăsit, uitat de toți Unde setea ucigașă A o stinge n-ai să poți. Și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
oamenilor nu pot să-și imagineze “cum este să fii surd”, să nu poți auzi atât de multe lucruri importante: foșnetul vântului, ciripitul păsărelelor, zgomotul străzii, scâncetul copilului, râsul sănătos, țipătul de teamă, corul instrumentelor musicale, glasul dulce al mamei, șoapta de dragoste a ființei de lângă tine, comunitatea surzilor are coerență și simțul propriei identități. Cel mai important în contextul cumunității surzilor este faptul că ei au în comun moștenirea culturală, limba, experiența de viață și simțul identității.
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
a visurilor și a minunilor. Pătrunzând în minunata împărăție a cărților, simți cum treptat-treptat părăsești lumea realului și te afunzi tot mai mult în lumea imaginarului. Simți pănă-n adâncul sufletului cum cuvintele ei curg lin ca apa cea neobosită, îngână șoaptele vântului și fâlfâitul mătăsoaselor aripi și ai plăcerea călătoriilor imaginare. Am avut un vis sălbatic. Eram în Împărăția Cărților. Mergeam pe o cărare.Deodată intru într-o încăpere cu 13 uși. Am deschis una și am întâlnit-o pe Vitoria
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
aseamănă cu miile de furnici care își clădesc mușuroiul. Armonia cărții are profunzimea vieții, iar parfumul podoabelor argintii răscolit în negura vremii are un farmec inedit. Foile cărții sunt harfe mânuite de brotăcei, cuvintele ei curg lin ca apa, îngânând șoaptele vântului și fâlfâitul mătăsoaselor aripi. De aceea, o cameră fără cărți este ca un trup fără suflet. Cărțile din bibliotecă reprezintă o potecă presărată cu pietre scumpe care duce spre Paradisul cunoașterii, spre lumea visurilor și a minunilor. Citind o
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
bine, te face să te bucuri, să râzi și să plângi. Când o citim, simțim bucuria de a învăța lucruri noi. Ea se oferă ori de câte ori avem nevoie, răspuns la fiecare întrebare. Cuvintele ei curg lin ca apa cea neobosită, îngână șoaptele vântului și fâlfâitul mătăsoaselor aripi. Trebuie să avem dragoste pentru carte, deoarece ea ne instruiește și, dacă ne deschidem inima în fața ei, ea ne oferă câte un răspuns la toate întrebările. Oana Tiron BUCURIA DE A CITI Era vară. Aveam
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
cărții. Paginile ei sunt podoabe de cuvinte și imagini, înduioșate de culori calde. Simt întotdeauna că mă aflu printre imaginile fiecărei cărți desenate cu podoabe ale naturii. Imaginația cutezătoare a scriitorilor aduce în fața noastră o adevărată lume. Cuvintele parcă îngână șoaptele răsăritului și fâlfâitul mătăsoaselor aripi, iar bucuria de a citi devine adevărată piramidă a inimii noastre. Mulțumesc autorului care a făcut cartea și, de aceea, îi dau răsplata înapoi, promițându-i că voi învăța. Monica Zaharia SCRISOARE CĂTRE ÎNVĂȚĂTOARE Au
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
emoționant și mai fermecat decât lumea minunată a cărților? După ce am trecut de vârsta fragedă a copilăriei, am lăsat în urmă lumea de vis a basmului, cu tot farmecul ei. Din cărți, poveștile curg lin ca apa cea neobosită, îngânând șoaptele vântului și fâlfâitul mătăsoaselor aripi... Cărțile bibliotecii reprezintă o potecă presărată cu pietre scumpe care duce spre paradisul cunoașterii, spre lumea visurilor și a minunilor. Când citesc o carte, îmi este greu să mă dezlipesc de ea, pentru că tainele cititului
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
bine, te face să te bucuri, să râzi și să plângi. Când o citim, simțim bucuria de a învăța lucruri noi. Ea se oferă, ori de câte ori avem nevoie, răspuns la fiecare întrebare. Cuvintele ei curg lin ca apa cea neobosită, îngână șoaptele vântului și fâlfâitul mătăsoaselor aripi. Trebuie să avem dragoste pentru carte, deoarece ea ne instruește și, dacă ne deschidem inima în fața ei, ea ne oferă câte un răspuns la toate întrebările. Oana Tiron CARTEA-UN UNIVERS ÎN AȘTEPTARE Cartea este
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
și foarte expresiv). Întreaga țesătură sonoră a acestor trei planuri care nu implică o ierarhie a pregnanței, ci doar prezențe distincte ce își suprapun existențele, va întreține dinamica pp a unei imagini diafane și discrete, analogia sentimentului intim dezvăluit cu șoapta decenței (prin scriitura compozițională ce apelează la ortografierea pe trei 188 portative, Debussy facilitează distincția și conștientizarea nivelurilor de evoluție ale țesăturii sonore). Atmosfera devine din nou confuză o dată cu măsura 6, în care pedala sunetului la din planul inferior al
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
greșit o dată în plus. Alternativa ar fi fost revelația lucrurilor oculte care guvernează acest univers ascuns; astfel, Gavrilescu ar fi înțeles ce inseamnă în fapt viața sa: „Spune-i, grecoaico, cum ar fi fost?” Dar cuvintele, spuse de aceasta în șoaptă, nu le mai poate auzi, Gavrilescu fiind din ce în ce mai departe de ele, închise de acum în cercul lor ireal. Numai obsedantul " Ar fi fost frumos!" este singura frântură de fraza ce se mai aude. Dupa ultima ratare, pentru Gavrilescu totul se
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
distruge lumea. Iarba, izvoarele, pitrele își mai aduc aminte cântecele lui. Să ne învățăm a le asculta: în anumite clipe și ore, acestea îi îngână cântările, așa cum le-a păstrat memoria ierbilor, vântului, pitrelor sau izvoarelor timp de milenii. În șoapta, susurul, plânsul lor se mai aude, abia distinct, abia auzit, lira lui Orfeu, Lira Marelui Poet Trac.”32 MENȚIUNE Etnoestetica și metamorfozele urâtului Oana-Maria Butnaru, clasa a X-a Victoria Paraschiva Ciobotaru, clasa a X-a coord. prof. drd. Daniela
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
fii violată. În aceste cazuri riști să rămâi un simplu fapt divers, necomentat etic și juridic. Eventual riști să te învinovățească ziaristul că nu ai fost docilă sau că te-ai îmbrăcat și comportat provocator; - Să te dezbraci artistic, promițând „șoapte fierbinți și fantezii romantice”. Să practici prostituția, măcar telefonic. Sau măcar striptease-ul, fie și de dragul reclamei pentru parfum; - Să fii top-model sau măcar obiect decorativ de altă categorie; - Să faci tu însăți acte scandaloase, criminale sau măcar delicvență măruntă. În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
o schimbare pe care o doream cu toată ființa fără să o cred posibilă pe parcursul vieții mele. Și ea mi se părea vitală pentru a simți cu adevărat cum este când nu ești urmărit, când nu trebuie să vorbești în șoaptă, când nu ești tras la răspundere pentru ce spui etc. etc. Ca scriitor însă, nu aș fi putut scrie dacă nu m-aș fi eliberat în mine însumi de aceste constrângeri. Cred cu tărie și repet mereu că, în ultimă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
vi se va da”, „celui care bate i se va deschide”, „cine caută găsește”. Este răbdarea, perseverența pe care Isus le recomandă: nu trebuie să dăm importanță nici nouă, nici comunității noastre, nici grupului, opiniilor rău-voitoare și pesimismului care sunt șoapte ale dușmanului. 2. Ce puteau face apostolii înaintea cuvântului lui Isus? Să ne așezăm în barcă, să ne punem în locurile lor, și să încercăm să vedem cum am fi răspuns noi, cum am fi reacționat după o noapte nedormită
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
puțin ciudată și aproape o impertinență a întreba, înaintea altora: „Mă iubești mai mult decât aceștia?” M-am întrebat de mai multe ori: Isus nu putea să întrebe doar: „Mă iubești?” în loc să zică: „Mă iubești...?” și apoi să adauge în șoaptă: „mai mult decât aceștia?” pentru ca alții să nu se simtă ofensați? Ce secret consistă în această întrebare a lui Isus: „Mă iubești mai mult decât aceștia?” În fond, cred că această întrebare este o corectare a celorlalți care i-au
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
esențială a versului eminescian. Cred că sunt doar un zugrav de icoane, o fac de douăzeci de ani fără să mă întreb de ce.Truda la o icoană mă împlinește. Vorbind despre asta trebuie să fiu precaut, să evit vorbele mari. Șoapta e mai potrivită. Uneori trec multe luni fără să pictez, vreme în care mă scufund, să zicem în istoria Evului Mediu. Câteva zile apoi nu-mi găsesc locul. Se pune ceva la cale. Vine episodul icoanelor, când pictez o serie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
o bună zi mi se va îngădui să-i sărut picioarele. noaptea, apoi, am visat cel mai frumos poem care-ar fi putut fi scris vreodată. m-am trezit, m-am dus la icoană, și i l-am spus în șoaptă. când m-am trezit, nu mai țineam minte decât că visasem cel mai frumos poem care-ar fi putut fi scris vreodată. în seara aceleiași zile, a doua, m-am dus la icoană să-mi spun rugăciunea o uitasem însă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Și pamânt Cu fluturi Vise de o zi, Pulberi de aripi, Plouă... ÎNAINTE SĂ PLECI Înainte să pleci, Rezervă în curcubeu Culoarea ultimului vals, Rezervă pentru noi Un loc pustiu Între adevărat și fals. Rezervă un cuvânt Între tăcere și șoaptă. Înainte să pleci Amintește-mi să uit Trecut, prezent, Amintește-mi Să nu plâng! Adu-mi aminte Cum să te strig Când vei lua cu tine Ultimul dans Și ultimul cuvânt. La marginea cerului Găsește-mi poarta Spre timpul trecut
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
îndoit de oameni, am fugit sau am stat pe loc. Am trăit sau m-am prefăcut că trăiesc, am avut sau nu am avut timp să-mi clădesc fericirea... Am plâns și am râs, am Țipat sau am vorbit în șoaptă, dar nu am reușit niciodată să mă reinventez, să mă identific, nu am reușit măcar o zi să plec, să fug de mine însămi, să trăiesc măcar o zi pentru mine, așa cum probabil mi-aș fi dorit! Nu pot regreta
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
noi Să știu ce n-am știut, să văd lumina Orbită în esența numărului doi Să tac, să strig și să-mi ucid cu glasul vina. REGĂSIRE Am uitat să-nvăț cum să trăiesc Știință de furtuni la întâmplare Văd șoapte și cuvinte ce orbesc Și am ajuns firesc oăoarecare. Pierdută fac din focurile stinse Cenușa ce se transformă în pulbere amară Amestecată-n vorbele aprinse Și în tăcerea care o să doară. În focurile ce se-aprind în mare Am regăsit
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]