13,876 matches
-
de azi, dar și a deșteptării și purificării lui prin catharsis-ul expresiei artistice, fidel credinței sale că "pentru scriitor nu există decât un singur angajament: acela de a spune tot adevărul"11, atrăgându-și calificări de genul "Sábato a abandonat știință pentru șarlatanie"12. Atât Sábato, cât și Cioran mărturisesc că au navigat, adesea, în derivă, "între scris și sânge"13, că nimic nu le-a fost ușor, ci o luptă paralizanta și istovitoare cu propriile obsesii și gânduri. Un
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Sábato înseamnă un șir de crize personale, care l-au conștientizat asupra crizei generale a omului, expusă cu luciditatea pesimista pe care i-o cunoaștem. Una din crizele personale cele mai puternice a fost cea care l-a determinat să abandoneze definitiv știință și, cu toate că a criticat robotizarea omului cu "ajutorul" progreselor științei, față de această nu adopta o atitudine extremistă și nici nu propune o lume fără știință, după cum nu face nici apologia omului preistoric, ci doar deplânge faptul că, incepand
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
pe care le denunță Ivan Karamazov sunt, paradoxal, un motiv de optimism, pentru că sunt dovada imposibilității unei soluții terestre. E, astfel, ușor, continuă Sábato, să nu cazi în disperare dacă acestui existențialism îi anulam credință în Dumnezeu, pentru că "am rămâne abandonați într-o lume fără sens, care se sfârșește cu moartea finală"42. Atât Dostoievski, cât și Kierkegaard se salvează din disperarea totală, spune Sábato, pentru ca, finalmente, cred în Dumnezeu, după cum "se salvează și cei că Nietzsche sau Rimbaud și mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
-și mai ascundă neliniștile, el problematizează această relație, învață, așa cum au făcut romanticii, pionieri ai "revoluției sentimentelor", să sfideze conștient o morală ce părea de neatins. "Majoritatea muritorilor cred orbește, spune autoarea citată, fără să pună dragostea divinității la încercare, abandonându-se în credința, cu gândul liniștitor că cineva le poartă de grijă. Revoltă lui Cioran a fost timpurie, el povestește că, pe când era copil, familia sa era supusă la încercări care l-au făcut să se îndoiască de spiritul de
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ce rămâne din defensivă unei culturi mici? Praf (...). Caut în zadar primăvară culturilor mici..."96. Nu e deloc surprinzător că Cioran a renunțat, găsind o plăcere aproape sănătoasă în toate nuanțele eșecului, singura soluție fiind "să-ți prezinți demisia, să abandonezi, să capitulezi" dintr-o cultură "care și-a răcorit sterilitatea în umbră celor mari"97, ca de exemplu cea a Franței, "La France éternelle", cum o numește, a cărei istorie nu a fost decât desfășurarea concretă a unei misiuni pe
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ființei umane despre care vorbește scriitorul de-a lungul întregii sale creații, lumea sentimentelor și a pasiunilor, a neliniștii metafizice, pentru ca, așa cum spune în opera citată anterior: "O dată ce s-a ridicat pe cele două picioare din spate, un animal ciudat abandonează pentru totdeauna fericirea zoologică, ca să inaugureze nefericirea metafizica: sete absurdă de veșnicie a unui corp mizerabil destinat pieirii"9. Ibsen spune că toate personajele i-au ieșit din suflet, Flaubert spune că Doamna Bovary este el însuși, la Sábato, personajele
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
la îndoială însăși existența lui Dumnezeu, pentru că mi se pare unul dintre lucrurile cele mai triste și abominabile din existența umană"30. Cioran nu spune, ca Nietzsche, ca "Dumnezeu a murit", ci că Dumnezeu a uitat de om, l-a abandonat, nu-i mai dă nici un semn al milosteniei sale, făcându-se vinovat de parcursul dramatic al acestuia, dar care, cu toate acestea, nu încetează de a-l judeca cu asprime. Cioran îndrăznește să-l demistifice pe Dumnezeu, acuzându-l de
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
fragilitatea ei vorbesc și poeții creațiilor populare: doina românească, fado-ul portughez, tango-ul argentinian, flamenco-ul spaniol. Unamuno, ca și Berdiaev, crede că "la Dumnezeu cel cordial și viu" ajungi și te întorci când pe Dumnezeul logic sau mort îl abandonezi, pe calea credinței, si nu a convingerii raționale sau matematice, iar "a crede în Dumnezeu este, cel puțin în primă instanță, să vrei că acesta să existe, să dorești existența lui Dumnezeu"35. Unul din personajele malefice ale lui Sábato
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
în țara de adopție, emigrant înseamnă, din punctul de vedere al țării de origine, plecarea spre condiții mai bune de viață, dar cu posibilitatea de întoarcere în orice moment, în timp ce exilat se referă la "a fi obligat" să lași totul, abandonând țară cu minimul necesar, este diferența dintre a vrea să pleci și a trebui să pleci, iar autoexilat cuprinde atât sensul de imigrant, cât și de exilat, "două rele unite" spune autoarea. Tangoul că dans este "straniu", singular în lume
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
întâi din condiția să de trăitor în societate, din sistemul în care trăiește... Cum poate un roman să fie cu adevarat serios, fără să abordeze aceste probleme, chiar dacă nu ajunge la dilemele esențiale ale condiției umane?"42. Sábato nu a abandonat omul, chiar dacă, altădată "un intreg", în prezent n-a mai rămas din el decât, "o patetica grămadă de membre sfâșiate". El mărturisește că "vorbește despre literatura așa cum vorbește țăranul de caii lui"43. Nici pentru Cioran literatura nu este impersonala
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Aveam șaptesprezece ani și credeam în filosofie. Tot ce nu avea legătură cu ea mi se părea păcat sau abjecție", mărturisește Cioran în Tratat de descompunere, scris la 38 de ani. Mirat de lumea care i se așternea vederii, se abandonează filosofiei, cu toate ca o considera impersonala, ca neexprimând nici autenticitatea filosofului, a gânditorului, nici ritmul ființei umane. Filosofia că neliniște impersonala este soluția tuturor celor care fug și se ascund de exuberanta vieții, viața nu se poate evita prin explicații, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
s-au petrecut la Paris, dar așa a fost într-adevăr"52. Prima a avut loc în iarna anului 1935, când nu avea decât 24 de ani. Din 1930 milită în cadrul Tineretului Comunist, pe vremea dictaturii generalului Uriburu. Și-a abandonat studiile, familia, comoditățile burgheze. Trăia împărțind manifeste, organiza greve. În 1933, când era deja secretar al Tineretului Comunist, a început să aibă îndoieli în ceea ce privește regimul stalinist. Considerat mult timp comunist de către reacționari și reacționar de către comuniști, Sábato s-a aflat
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Castel este un exponent al deja clasicelor simptome de anxietate modernă, un om incapabil de a comunica cu ceilalți, neînțeles, neiubit, disperat să găsească ordinea în viața sa. Nu suportă izolarea, singurătatea, de aceea și ucide pe cea care îl abandonează: "te-am omorât, María, pentru că m-ai lăsat singur"69. Temele lui Camus, "soțul ideal al literelor contemporane", cum îl numește Susan Sontag 70, specifice omului contemporan, ceea ce înseamnă că "trebuia să aibă de a face cu temele nebunilor: sinuciderea
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Johannes Quasten, op.cit, p. 205. footnote>, așa cum am mai precizat Acest așezământ a fost construit la marginea Cezareei, și a fost considerat a fi un adevărat oraș al carității, în care el a adunat pe cei săraci, înfometați sau abandonați de toate vârstele și din toate părțile și le-a împărțit alimente. Aici „fiecare boală își avea rezervată clădirea sa, mediul și personalul respectiv de îngrijire, iar orfanii erau întreținuți, educați și învățați în școli de artă și meserii înființate
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
las pe Bamako singur. Două zile întregi în bucătărie, având drept companie doar mormăitul trist al frigiderului, soneria telefonului sau bâzâitul intermitent al vreunei muște. Pentru că știu cât de multă nevoie are de prezența cuiva, sunt întotdeauna necăjit să îl abandonez, deși îi las provizii de apă și semințe, declarații de dragoste și promisiunea că mă întorc repede. Reversul limbajului, chiar și când sensul cuvintelor nu este cu adevărat cunoscut, este tocmai gândirea. Dacă nu există gândire fără limbaj, la fel
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
sunt însuși mijlocul prin care omul încetează să mai fie un animal, iată că animalul devine în același timp instrumentul și actorul principal vedeta abandonului. Fabulosul bestiar de la Lascaux constituie, într-adevăr, un omagiu vibrant în cinstea a ceea ce este abandonat. Turmele de bizoni, haitele de feline, hergheliile de cai sau cetele de cerbi în fugă, toată această simfonie animală, această "animalitate poetică", acest "dans al spiritului" exprimă întreaga fascinație pe care trebuie să o fi exercitat animalul asupra omului. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
se înscrie pe direcția îndeplinirii unuia dintre obiectivele Strategiei de la Lisabona dezvoltarea capitalului uman. Comenius, Erasmus, Leonardo da Vinci, Gruntvig sunt componentele sectoriale ale programului de finanțare, urmărind categorii diferite de persoane, plecând de la cei mai puțin instruiți, care au abandonat timpuriu școala, care sunt inactivi pe piața muncii, până la mobilități studențești, ale profesorilor etc. Tot prin Lifelong Learning s-a dezvoltat și binecunoscutul program "Jean Monnet", destinat unei mai bune înțelegeri a integrării europene, derulat prin intermediul universităților românești. Rata de
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
importante care reprezintă determinanți ai sănătății. Aceasta ar putea însemna că ar trebui să cheltuim mai puțin pe serviciile medicale și ar trebui să redefinim pachetul de beneficii medicale cu acces universal. Însă, nu poate însemna că ar trebui să abandonăm oferirea accesului universal la îngrijiri medicale. Indiferent de cât de drept distribuim determinanții largi ai sănătății, unii oameni se vor îmbolnăvi, iar alții nu. Accesul universal la un pachet rezonabil de servicii medicale ... rămâne totuși singura modalitate de a-i
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Concluzia legitimată de principiul egalității oportunităților, pe baza datelor empirice care sugerează o contribuție mult mai importantă a determinanților sociali la starea de sănătate a indivizilor nu este, de fapt, aceea că furnizarea serviciilor medicale ar trebui pur și simplu abandonată în favoarea politicii de îmbunătățire a determinanților sociali ai sănătății. Concluzia legitimată, într-adevăr, de principiul egalității echitabile a oportunităților este una mai slabă: aceea că ar trebui să cheltuim mai puțin din bugetul sănătății pentru furnizarea serviciilor medicale și mai
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
promovării idealului egalizării (oportunităților de satisfacere a) preferințelor actuale ale indivizilor i-ar nedreptăți prin urmare, pe cei cu preferințe extrem de reduse ca urmare a adaptării dorințelor la circumstanțele severe în care trăiesc. În scrierile sale mai recente Arneson a abandonat, însă, acest concept subiectivist al bunăstării în favoarea unuia obiectivist 18. Astfel, Arneson nu mai înțelege bunăstarea ca satisfacere a gusturilor subiective ale unui individ, ci ca satisfacere a unor gusturi despre care susține că sunt obiective, enumerând printre acestea "prietenia
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
vieții sale, cu atât mai bună este și viața sa"19. Este de precizat, însă, că această modificare substanțială în concepția lui Arneson este acompaniată de o alta, la fel de importantă. Astfel, în urma unei obiecții ridicate de Kasper Lippert-Rasmussen20, Arneson a abandonat și egalitarianismul inițial al welfarismului său în favoarea unui prioritarianism welfarist. Conform noii sale teorii, dreptatea socială nu mai cere atât egalitatea oportunităților pentru bunăstare, cât acordarea priorității de către societate îmbunătățirii oportunităților pentru bunăstare ale indivizilor care sunt cei mai dezavantajați
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
existenței unui drept al indivizilor la orice servicii de îngrijiri medicale există actualmente legitimează un nivel absurd de cheltuieli pentru sistemul de servicii de îngrijiri medicale. Desigur, așa cum am văzut, pentru a evita o astfel de concluzie, unii egalitarieni au abandonat idealul maximalist al egalității de acces în favoarea unuia suficientist. Din perspectiva acestuia din urmă, accesul egal trebuie să fie accesul la un nivel "adecvat" de servicii medicale, unul pe care societatea să și-l permită fără a priva de o
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
cetățeni că anumite nevoi de sănătate vor fi satisfăcute în mod echitabil"10. E adevărat, nu vom atinge dreptatea în sănătate doar printr-o distribuție echitabilă a serviciilor medicale. Dreptatea în sănătate nu va fi atinsă, însă, nici dacă vom abandona idealul distribuirii echitabile a serviciilor medicale, pentru a ne concentra în schimb doar pe implementarea idealului distribuției drepte a determinanților sociali ai sănătății. Bibliografie Abraham, Kathleen, "Wartime cigarette rations hooked a generation", în British Medical Journal, 307, 1993, pp. 128-129
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
cu neașteptate siluete care apar, fantastice, într-un fel de negură a povestirilor sadoveniene. În asemenea plăsmuiri, natura pare cuprinsă de o somnolență molatică și visătoare, respirând calmă și adâncită în sine însăși sub privirile contemplative ale artistului, el însuși abandonându-se visărilor în prezența ei și într-o caldă comuniune cu ea. Mai ales peisajele estivale și autumnale - Livadă la Humărie, Peisaj la Repedea, Pe coasta Runcii, Dealul Humăriei, Peisaj de vară, Lunca Siretului, din colecția Pinacotecii ieșene,ca și
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
se va închide, elevii urmând să fie mutați la mănăstirea Socola din Iași. Capitolul se încheie cu nesiguranța ce îi cuprinde pe elevi: unii hotărăsc să-și încerce norocul la Socola până la începutul unui nou an școlar, iar alții își abandonează definitiv șansele la o carieră preoțească. Capitolul al patrulea: Al patrulea ăși ultimul) capitol al Amintirilor din copilărie începe cu prezentarea îndoielilor pe care le are Creangă privind plecarea din Humulești înspre îndepărtatul Iași: „Ursul nu joacă de bună voie
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]