7,862 matches
-
această străveche urbe, în plină afirmare. Și cum mergea să preia noua lui funcție, gândea la ceea ce avea de făcut. Își fixase câteva principii de la care era hotărât să nu se abată. Pe unele le învățase și le fixase în adâncurile ființei sale, de la tatăl său. La altele meditase el. Spre a le aplica și respecta, spera că va afla în el însuși energia, voința, tăria necesare. În toți anii de până acum simțise că avea în adâncurile sale ceva din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
le fixase în adâncurile ființei sale, de la tatăl său. La altele meditase el. Spre a le aplica și respecta, spera că va afla în el însuși energia, voința, tăria necesare. În toți anii de până acum simțise că avea în adâncurile sale ceva din râvna și fermitatea țapinarilor și gospodarilor săi de la Sasca. Când se apuca de un lucru, nu se lăsa copleșit de nici o stavilă. Îi plăcea ca ceea ce făcea să-l reprezinte. Avea încredere în cunoștințele teoretice acumulate la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
zadarnică. Oamenii în halat ne-au rugat s-așteptăm pe hol. După câtva timp am înțeles că nici un miracol nu mai era posibil. Timpul se oprise în loc. Inima-mi bătea năvalnic. Sângele-mi zvâcnea la tâmple. Întreaga ființă gemea în adâncuri, neputincioasă. Bițu fratele și prietenul cel mai apropiat, nănașul în seama căruia fusesem lăsat, specialistul în drumuri și poduri, care vreme de patru decenii fusese implicat în realizarea și modernizarea întregii rețele rutiere din sudul Bucovinei, într-o viziune nouă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Sandor cu Numele lui, Mircea Radu Iacoban cu Dăruire și pasiune, Traian Iancu cu Nicolae Ceaușescu și cartea de istorie, Ion Ianoși cu Demnitatea muncii, Dumitru Ignea cu Prietenul scriitorilor, Carolina Ilinca cu Doi tineri revoluționari, George Ivașcu cu Din adâncul inimilor, Eugen Jebeleanu cu Impresii de la un proces, Laszloffy Aldar cu Pentru patrie pentru popor, Ion Lăncrăjan cu Îndreptățiri, Letay Lajos cu Sănătate fericire, Corneliu Leu cu Omul flacără al revoluției noastre, Horia Lovinescu cu Istorie și artă, George Macovescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
aducând cu ei groaza și moartea. Cum ai fi putut uita, oare... miercurea aceea, de la sfârșitul lui martie’44... miercurea aceea..! PARTEA ÎNTÂI De-ar fi Moldova’n deal la cruce... “Ascultă-mă, prietene, înțelege gândul meu, Ia seama la adâncul înțeles al vorbelor mele; Sunt lăudate vorbele unui om de seamă iscusit în fapte rele; Umilit este omul smerit, care n-a săvârșit răutăți silnice; Dreptate are răufăcătorul a cărui nedreptate e mare” “Credințî, prietena mea, ia seama la durerea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ochi, am adus slavă și mulțumită lui Dumnezeu... ... Zilele și săptamânile s-au scurs, și veni luna mai... luna lui Florar.. Era duminică... de Sfinții Împărați Constantin și Elena. Clopotele bisericii din Pesac, băteau rar și adânc... băteau tulburător de adânc... Preoții cădelnițau privind spre Cer... mirosul de tămâie și feștilă arsă plutea în aer, lumânările sfârâiau spulberând, în răstimpuri, steluțe galbene. Un sobor de preoți și corul elevilor seminariști, au săvârșit Sfânta Liturghie într-o solemnitate de o gravitate și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
către Cârțu... pe care îl îmbrățișă, și-l dezmierdă din ochi, cu o iubire fără margini. O nemăsurată părere de rău îi năpădi inima... „ - De ce l-am atras și pe dânsul, după mine...în iadul ăsta.. de ce..!” își reproșa din adâncul sufletului. În timp ce Baltă și Cârțu mergeau alături tăcuți,.. Ion îi citi gândul.. simțea cum i se sfâșia sufletul prietenului său de regrete... „ - Avem o mare datorie fața de țară, Gheorghiță !.. murmură Cârțu cu glasul îngroșat și grav. Să murim pentru
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
tristețe că avea să părăsească lumea aceasta, și-L aminti pe Iisus Hristos în Grădina Ghetsimani, așteptând „arestarea”... rugându-se: „Tată, dacă trebuie să beau această cupă a amărăciunii... fie cum voiești Tu !”. Și, copleșit.. începu să se roage: „Din adâncuri strig către Tine. O, Doamne,auzi glasul meu. Apleacă-ți urechea și ascultă glasul chinurilor mele. Doar la Tine găsesc mila și iertarea de păcate !” Baltă se ruga, cu ochii închiși, copleșit.. Și, căzu parcă, într-un somn adânc, ca
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
intrară doi milițieni, în uniforme albastre, înarmați, care însoțeau un civil. Civilul, înalt, slab, cu nas ca de uliu, cu fața colțuroasă, fruntea îngustă ca de berbec, cu privirea întunecată și rea... Avea o privire care te sfredelea, dureros, până în adâncul inimii. Își roti, de câteva ori, privirea peste noi, cu ochi răi, bănuitori, oprindu-se asupra fiecăruia.. până și-o fixă asupra lui Florin Constantinescu. „ - Tu, de acolo,.. cum te numești ?”, îl întrebă cu un autoritarism care intimida. „ - Constantinescu Florin
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în toată imensitatea și frumusețea ei. Vorbea limpede, corect și liniștit. Uneori se lumina la față ca un profet, fraza se deschidea, se lărgea într-o bogăție de cuvinte sonore.. Avea darul de a vorbi curgător și armonios, trezind în adâncul inimii elevilor, acolo unde pulsa viața, emoții adânci. Știa să cultive și să dezvolte dragostea elevilor pentru studiul limbii și culturilor clasice. Eminent profesor, pedagog și om de suflet...Era drept în aprecieri și nu rareori intervenea, în Conferința profesorilor
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
compactă pe valuri, simt că mă cuprinde o suferință fizică: e ca și cum întunericul din abisuri m-ar năpădi treptat și o misterioasă ofensivă corpusculară ar porni dinspre apă ca să-mi răpească și puterile scăzute ce mi-au mai rămas. Lumea adâncurilor, cu tot misterul ei, mă încântă nespus, chiar dacă n-am izbutit să deosebesc cu precizie diferitele variații cromatice pe care le înregistrez. Poate că nici nu vreau asta, pentru că nu-mi plac schimbările imprevizibile. Neputință Sunt foarte neliniștit. Azi-dimineață, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
când ningea splendid cu fulgi mari, pufoși, ce se topeau spontan în palma mea de copil. Atâta prospețime și puritate te somează să te ridici dincolo de materie, depășindu-ți condiția de muritor. Aveam senzația că o adiere suavă, venind din adâncul pământului, îmi inducea o stare de voioșie ușoară și de pierdere în felul de a recepta și trăi clipa, lucru pe care nu-l mai simțisem niciodată până atunci. În acele clipe eram mai mult spirit decât trup și credeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
am avut un soi de revelație, de parcă obiectul căutării trebuia să aibă o importanță extremă, dat fiind că ocultarea lui isca asemenea mișcări cosmice la care participau forțe demonice în stare să miște munții din loc. Părea că acolo, în adâncurile acelea, se deschidea o bulboană, în care se amestecau și se topeau toate entitățile materiei. Ceea ce m-a impresionat, de fapt, cel mai mult, a fost mișcarea „conștientizată” a acestei materii amorfe. Era ca și cum, pe neașteptate ar fi apărut, apărea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de la Sarmisegetuza, exista vreo fisură secretă care comunica cu zeul, și Zalmoxis mă spăla de toate necurățeniile eului ca să mă pregătească pentru Marea Călătorie. Eram deja gata. „Ultraj amoros” Mă cufund în tăcerea nopții așa cum un pește se afundă în adâncurile neștiute. Rătăcind pe căile închipuirii, mă aflu din nou la Sulmona și retrăiesc emoțiile dimineții aceleia îndepărtate când m-am pierdut în pădure cu mica mea prietenă. Mama ei, una dintre sclavele noastre, îi spusese să se ducă să culeagă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
mă prevenise în privința asta. Poate că cerul atât de apropiat a înrâurit asupra ritmurilor mele vitale. Am simțit o ciudată comuniune cu mișcarea aștrilor. La Tomis îmi plăcea să contemplu profunzimile valurilor, dar freamătul stelar era mai atractiv decât huruitul adâncurilor marine. E atâta vitalitate cosmică în ceruri, poate mai viguroasă decât oricare alta pe care am trăit-o vreodată. Aici, pe Kogaionon, creierul meu a intrat în comuniune directă cu ritmurile altor lumi, iar eu mă simțeam în stare să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
pe protagonistul celei mai celebre legende de groază din lume, prezentul Jurnal al lui Ovidiu (Bompiani, 280 pp., Lire 27. 000) va stârni discuții prin originalitatea cu care a fost conceput. Dracula al lui Mincu se povestea pe sine din adâncurile unei celule săpate sub apa Dunării, ilustrând cruzimile vieții lui printr-o bizară formă de autoanaliză psihanalitică. Ovidiu al său, în mod asemănător, îi încredințează unei misterioase iubite, pe jumătate infirmieră și pe jumătate magiciană, adevărul pe care toți ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
metamorfoze nesfârșite”, la „voluptatea morții”. Marin Mincu va fi mâine la orele 18 la Verona, unde își va lansa cartea sa, la Officina d’Arte, prezentat de ziaristul Lorenzo Reggiani. L’Arena, 8 decembrie 1997 Giancarlo Caprettini Ca peștele-n adâncuri Marin Mincu: Il diario di Ovidiu, Bompiani, Milano, 1997, 280 pp. Mincu este un explorator al culturii arhaice precreștine a propriei sale țări, zonă de treceri și de confruntări epice între popoare, imperii și religii, în care se percepe o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
dîrz, cinstit, curajos, disciplinat și vigilent, să păstrez cu strictețe secretul militar și de stat, să păzesc cu grijă avutul militar și obștesc, să execut fără șovăire prevederile regulamentelor militare și ordinele comandanților și șefilor mei. Jur să urăsc din adîncul ființei mele pe toți dușmanii patriei și ai poporului muncitor. Jur să fiu gata oricînd să lupt pentru apărarea patriei mele, Republica Populară Română, si ca militar al Forțelor Armate ale Republicii Populare Române să lupt cu toata dîrzenia și
DECRET nr. 468 din 30 decembrie 1957 *** Republicat pentru reglementarea îndeplinirii serviciului militar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125939_a_127268]
-
dîrz, cinstit, curajos, disciplinat și vigilent, să păstrez cu strictețe setcretul militar și de stat, să păzesc cu grijă avutul militar și obștesc, să execut fără șovăire prevederile regulamentelor militare și ordinele coanandantilor și șefilor mei. Jur să urăsc din adîncul ființei mele pe toți dușmanii patriei și ai poporului muncitor. Jur să fiu gata oricînd să lupt pentru apărarea patriei mele, Republica Populară Romina, si ca militar al Forțelor Armate ale Republicii Populare Române să lupt cu toata dîrzenia și
DECRET nr. 687 din 31 octombrie 1964 privind modificarea Decretului nr. 468/1957 pentru reglementarea îndeplinirii serviciului militar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125943_a_127272]
-
fel de nișă a ei. Acolo haosul, violența, tensiunile, tulburările, cele mai negative și mai periculoase aspecte și manifestări ale realului sunt reflecții în oglindă. Acolo realul își pierde cu totul impactul imediat prin mediere. Deja plonjarea aduce amintiri din adâncuri, adică din copilăria mea. Mi-l aduc aminte pe tata venind în vizite la bunicii care mă creșteau și îndreptându-se în primul rând spre aparatul de radio, al cărui buton îl apăsa și apoi îl răsucea cu multă răbdare
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
1 La momentul actual, 2015, familia Șandru are al doilea copil, o fetiță (s.n.). 1 Apropo de asta, abia la sfârșitul lui 2012 mi-am făcut buletin de București pentru a putea vota la alegerile parlamentare. Asta și pentru că, în adâncul sufletului meu sunt foarte relevante experiențele legate de locul care rămâne încă pentru mine întruparea fundamentală a ceea ce numesc "acasă". 2 În anul doi de masterat de Politici de Gen și Minorități am făcut o lucrare despre felul în care
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
raionul Noua Suliță marturisește:” Tata a plecat la români, fratele meu a vrut să meargă la tata, la graniță a fost prins, spântecat cu baioneta și aruncat În apă. La 28 mai 1941 ne-au luat, ne-au dus În adâncul Siberie. Eșalonul nostru era de 72 de vagoane și unele au fost desprinse În regiunea Omsk, altele În regiunea Tomsk și Tiumen. Noi fiind la capătul eșalonului am nimerit În regiunea autonomă Komi. Din 360 de persoane câte am fost
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Roma "a fost și rămâne centrul acestei vechi lumi latine, apoi catolice"57, se întinde până la Oceanul Atlantic și la Marea Nordului, într-o parte, și până la Rin și Dunăre, în cealaltă parte. Islamul, apoi, începe din Maroc și se sfârșește în adâncul Asiei occidentale. În sfârșit, universul ortodox include cea mai mare parte a Peninsulei Balcanice (în special fosta Iugoslavie, Bulgaria, Grecia), România și partea europeană a Rusiei. Din punct de vedere geografic, regiunile mediteraneene (individualizate de climat, de vegetație și de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
din insulele Aran. În cartea autobiografica Dușmanilor mei, acest pumnal el își descrie poetic viață: "M-am născut pe o stîncă străbătuta de furtuni și urăsc vegetația moale a pămînturilor prăjite de soare, unde gerul nu pătrunde niciodată pînă în adîncul oaselor oamenilor." Franck O'Connor scria în A short History of Irish Literature că "O'Flaherty scrie nuvele în care autorul nu are idealuri sau opinii proprii, ci este interesat doar de acțiuni. Nuvelele lui O'Flaherty nu propun să
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
care să reprezinte criteriul de raportare la orice fenomen cultural. Pe de altă parte, a dobândi instrumentele intelectuale a fost întotdeauna considerat a fi ceva de dorit, întrucât numai o minte antrenată putea să sesizeze corect nuanțele și putea întrevedea adâncurile logosului scriptural. De aceea atitudinea bizantinului față de produsele culturii clasice era în esență cu totul alta decât cea a oamenilor Renașterii în Apus. Omul bizantin vedea în cultura elină mai degrabă o arenă de perfecționare și de întărire a capacităților
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]