17,588 matches
-
uităm că adolescenții, în efortul autodefinirii de sine simt nevoia de a fi altfel decât adulții; având în vedere că, sub impactul hedonismului consumist (care presupune cu necesitate să fii tânăr), adulții le-au preluat limbajul, hainele/ținuta și obiceiurile, adolescenții s-au văzut nevoiți să exploreze teritorii noi, unul dintre acestea dovedindu-se a fi și internetul; în acest context, merită observat și fenomenul migrației adolescenților dintr-o rețea de socializare ca facebook către altele (instagram, de pildă), unul dintre
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
cu necesitate să fii tânăr), adulții le-au preluat limbajul, hainele/ținuta și obiceiurile, adolescenții s-au văzut nevoiți să exploreze teritorii noi, unul dintre acestea dovedindu-se a fi și internetul; în acest context, merită observat și fenomenul migrației adolescenților dintr-o rețea de socializare ca facebook către altele (instagram, de pildă), unul dintre motive fiind acela că întâlnesc acolo frecvent adulți: "Facebook era doar chestia asta pe care toți părinții noștri par să o aibă". (Dumitrescu, 2013, p. 88
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
toți părinții noștri par să o aibă". (Dumitrescu, 2013, p. 88). Reise că anexarea de către educația formală a infrastructurii și a tehnicilor specifice spațiului virtual ar trebui să se facă în modalități care să nu determine o nouă migrare a adolescenților Sub impactul noilor tehnologii ale informației se impune regândirea modalităților de recompensare și de penalizare a copiilor; un asemenea program ar trebui să recurgă la gamificare (una cu relevanță educațională) în ceea ce privește recompensele, iar în ceea ce privește penalizarea, ar trebui să recurgă la
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ochii blânzi și obosiți ale acestor victime se poate citi o povară a suferinței. Oricum, a vorbi numai despre căsătorii din dragoste, și acum și despre cele din trecut, Înseamnă să fabulăm și să observăm doar idilismul rural. Firește că adolescenților nu li se poate atribui absența unor trăiri când ființa lor vibrează de curente străine de un impuls sexual. Iubirea lor e adesea năvalnică și trufașă dar sunt uneori și trucuri care nu pot fi pătrunse În adâncimile tainice ale
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
fac statele să fie din ce în ce mai deschise schimburilor dintre națiuni. Nu este nevoie să ne imaginăm această lume susține Richar Schaefer, pentru că noi trăim deja într-o eră a globalizării", ale cărei semne sunt vizibile aproape în fiecare țară a lumii: adolescenți din triburi africane poartă tricouri cu familia Simpsons; adolescenți tailandezi dansează pe muzică techno; copiii americani colecționează jucării și accesorii japoneze (Hello Kitty); accesoriile etnice au devenit o modă în Statele Unite, iar artele marțiale asiatice au cucerit lumea 26. Aceste
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Nu este nevoie să ne imaginăm această lume susține Richar Schaefer, pentru că noi trăim deja într-o eră a globalizării", ale cărei semne sunt vizibile aproape în fiecare țară a lumii: adolescenți din triburi africane poartă tricouri cu familia Simpsons; adolescenți tailandezi dansează pe muzică techno; copiii americani colecționează jucării și accesorii japoneze (Hello Kitty); accesoriile etnice au devenit o modă în Statele Unite, iar artele marțiale asiatice au cucerit lumea 26. Aceste manifestări sunt efecte ale difuziunii culturale realizate prin intermediul globalizării
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
întâmple acest lucru, decalajul existent va fi o cauză pentru probleme și conflicte sociale. Decalajul cultural poate fi folosit în teoria sociologică, în special pentru explicarea anumitor probleme sociale și pentru a realiza predicții despre viitoare probleme sociale. Conflictele dintre adolescenți și părinți pot fi explicate prin trimitere la teoriile psihosociologice, care vorbesc despre dorința de autonomie și de afirmare a adolescentului sau putem face trimitere la decalajul cultural, dat de faptul că pentru tineri tehnologia (internetul, în special) a devenit
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
sociologică, în special pentru explicarea anumitor probleme sociale și pentru a realiza predicții despre viitoare probleme sociale. Conflictele dintre adolescenți și părinți pot fi explicate prin trimitere la teoriile psihosociologice, care vorbesc despre dorința de autonomie și de afirmare a adolescentului sau putem face trimitere la decalajul cultural, dat de faptul că pentru tineri tehnologia (internetul, în special) a devenit o parte esențială pentru stilul lor de viață, iar părinții încearcă să le restricționeze accesul la tehnologie, pe care o consideră
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
pe munca de teren, nu doar pe sinteze și speculații teoretice. Cartea lui Margaret Mead, Coming of Age in Samoa 135, este una dintre cele mai vândute cărți din domeniul științelor sociale din lume și oferă o explicație a comportamentului adolescenților din două culturi diferite (cultura occidentală și cultura din Samoa), ca urmare a utilizării unui set de valori diferite privind educația, sexualitatea și relațiile de familie. Margaret Mead a fost condusă în proiectul ei de cercetare de dorința de a
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
de teren, nu doar pe sinteze și speculații teoretice. Margaret Mead Cartea lui Margaret Mead, Coming of Age in Samoa 220, este una dintre cele mai vândute cărți din domeniul științelor sociale din lume și oferă o explicație a comportamentului adolescenților din două culturi diferite (cultura occidentală și cultura din Samoa), ca urmare a utilizării unui set de valori diferite privind educația, sexualitatea și relațiile de familie. Margaret Mead a fost condusă în proiectul ei de cercetare de dorința de a
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
B. Tylor, Primitive culture, New York, I. P. Putnam's Sons, 1920 [1871], p. 1. 53 De notorietate este cartea scrisă de Margaret Mead, Coming of Age in Samoa (1928), prin care a dovedit că starea de neliniște și de frustrare specifică adolescenților are cauze culturale și nu biologice, carte care a devenit un bestseller în întreaga lume, fiind cea mai vândută carte de antropologie din toate timpurile. 54 Milton Singer, "Culture: The Concept of Culture", în David L. Sills (ed.), International Encyclopedia
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
CUVÂNT ÎNAINTE Instituția școlară în formarea adolescentului reprezintă un moment decisiv: cunoscând starea și dinamica sa, circumstanțele generale și speciale, pot observa și indica, în mare măsură, cauzele care le determină, condițiile concrete care le favorizează, minusurile în socializarea primară a copilului în cadrul familiei, școlii, grupului de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
exclusivitate o “problemă socială”. Diversitatea opiniilor referitoare la adolescență derivă din complexitatea în sine a acestei etape din viața omului, cu o dinamică excepțională în timp, cu multideterminări și multicondiționări, dar și din poziția oarecum incertă pe care o ocupă adolescentul în sistemul perioadelor evolutive ale vieții. Locul lui în sistemul relațiilor sociale este mai bine conturat și precizat decât cel al puberului. Totuși adolescentul oscilează din punct de vedere al comportamentului între copilărie și maturitate, fiind însă întors mai mult
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
în timp, cu multideterminări și multicondiționări, dar și din poziția oarecum incertă pe care o ocupă adolescentul în sistemul perioadelor evolutive ale vieții. Locul lui în sistemul relațiilor sociale este mai bine conturat și precizat decât cel al puberului. Totuși adolescentul oscilează din punct de vedere al comportamentului între copilărie și maturitate, fiind însă întors mai mult cu fața spre adult. Despre adolescență s-a scris mult, mai mult decât despre oricare altă etapă a dezvoltării umane. Această perioadă a făcut
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și culturală mai largă a școlii și a comunității (E. Verza, U. Șchiopu, 1981, p. 177). Cu toată concentrare de forțe preocupate de problematica adolescenței, cu toate rezultatele bune obținute, în acest domeniu au rămas probleme nerezolvate, încă. Complexitatea problemei adolescentului generează, fără îndoială, caracterul controversat al acesteia. Una dintre cele mai mari controverse vizează importanța acordata adolescenței. Cei mai mulți specialiști o consideră vârsta marilor prefaceri fiziologice și psihologice, a marilor întrebări, a viselor îndrăznețe, perioada celei de-a doua nașteri (I.
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
adultă să se facă fără frământări și stres. În deceniul trei al secolului trecut, Margaret Mead, antropolog american, a descoperit o astfel de societate în Samoa. Concluzia sa, publicată într-o lucrare de succes, a fost că libertatea sexuală acordată adolescenților din această societate le-a permis o perioadă fără probleme și o perfectă integrare în viața adulților. Această concluzie, ce contrazicea determinismul biologic, conform căruia frământările din perioada adolescenței se datorau schimbărilor hormonale, a contribuit la evoluția societății euro - americane
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
realizarea identității și construcției propriei lumi interioare, spre detașarea de tutela familiei și spre creșterea autonomiei și a independenței care sunt cucerite treptat. Toate acestea echivalează cu o ”a doua naștere” (J.-J. Rousseau). Prin tot acest proces sinergic, personalitatea adolescentului devine din ce în ce mai actuală, ancorându-se tot mai puternic în prezent și real și construindu-și în același timp viitorul, ocupându-și locul cuvenit în sistemul relațiilor sociale și dorind obținerea prețuirii colective asociată statutului său de viitor adult. Adolescența este
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
dau consistență acțiunilor individului, dar mai ales dobândirea sentimentului identității sunt schimbările majore pe care le aduce cu sine etapa adolescenței. În procesul de formare al personalității în adolescență, nivelul și ritmul dezvoltării acesteia sunt asincrone și diferite de la un adolescent la altul. Prin urmare, deși există tentația de a trata adolescentul ca ”tipic”, trebuie ținut cont de faptul că există totuși diferențe semnificative în procesul evoluției și dezvoltării individuale a personalității. Mai mult, schimbările esențiale în statutul economic, în condițiile
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
schimbările majore pe care le aduce cu sine etapa adolescenței. În procesul de formare al personalității în adolescență, nivelul și ritmul dezvoltării acesteia sunt asincrone și diferite de la un adolescent la altul. Prin urmare, deși există tentația de a trata adolescentul ca ”tipic”, trebuie ținut cont de faptul că există totuși diferențe semnificative în procesul evoluției și dezvoltării individuale a personalității. Mai mult, schimbările esențiale în statutul economic, în condițiile de muncă și de viață ale tinerilor au adus cu sine
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
construcției propriei lumi interioare, spre detașarea de tutela familiei și spre creșterea autonomiei și a independenței care sunt cucerite treptat. Toate acestea echivalează cu o ”a doua naștere” așa cum spunea cândva J.-J. Rousseau. Prin tot acest proces sinergic personalitatea adolescentului devine din ce în ce mai actuală, ancorându-se tot mai puternic în prezent și real și construindu-și în același timp viitorul, ocupându-și locul cuvenit în sistemul relațiilor sociale și dorind obținerea prețuirii colective asociată statutului său de viitor adult. Într-un
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
studenți balanța înclină în favoarea tipului de personalitate unitar și armonios dezvoltat, fapt care este în acord cu tendința de stabilizare a personalității la această vârstă. Maturizarea fiziologică, dezvoltarea capacității de cunoaștere, apariția unor dorințe și sentimente necunoscute până acum dau adolescentului impresia că este o persoană nouă. Pentru a se afirma însă ca altul, el repudiază trecutul, respinge concepțiile celor din jur (părinți în primul rând), căutând în același timp o nouă identitate. Prin această raportare la alte modele adolescentul ia
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
dau adolescentului impresia că este o persoană nouă. Pentru a se afirma însă ca altul, el repudiază trecutul, respinge concepțiile celor din jur (părinți în primul rând), căutând în același timp o nouă identitate. Prin această raportare la alte modele adolescentul ia cunoștință progresiv de ceea ce este. Dialectica identității și identificării și rolul ei în reconstrucția personalității adolescentului este legată de integrarea socială și presupune o restructurare profundă a personalității, atât în relațiile cu sine cât și cu alții, fiind strâns
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
trecutul, respinge concepțiile celor din jur (părinți în primul rând), căutând în același timp o nouă identitate. Prin această raportare la alte modele adolescentul ia cunoștință progresiv de ceea ce este. Dialectica identității și identificării și rolul ei în reconstrucția personalității adolescentului este legată de integrarea socială și presupune o restructurare profundă a personalității, atât în relațiile cu sine cât și cu alții, fiind strâns legată de formarea conștiinței de sine, de înțelegerea propriei persoane ca subiect al activității sociale. ” Căutarea echilibrului
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
forțează reflectarea asupra propriei identități, respectiv identificarea propriilor valori, interese și abilități, evaluarea capacității de a lua decizii și de a face față diverselor situații. Toate aceste procese contribuie tocmai la cristalizarea identității. Modificările apărute în sistemul cerințelor manifestate față de adolescent, precum și schimbările care au loc la nivelul structurilor sale de personalitate fac ca în această perioadă problemele dezvoltării conștiinței de sine să se realizeze adesea cu o mare intensitate. Astfel, se intensifică percepția de sine cu toate componentele ei: imaginea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
el se va simți izolat, încercând să găsească forme de exprimare proprie care să-i aducă admirația și acceptarea celorlalți. Astfel, se explică teribilismele, manifestările de încăpățânare și de opoziție, crizele de originalitate, iar uneori chiar delincvența. La rândul lor, adolescenții cu o apreciere superioară de sine și bine acceptați de colectiv prezintă conduite bazate pe încredere, își susțin și argumentează cu tărie opiniile, au mai puține probleme personale, depășesc cu mai mare ușurință dificultățile, fiind mai înclinați spre inițiative proprii
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]