11,054 matches
-
la întâlnire să trimită din timp problemele pe care doresc să le discute. * Limităm problemele de pe agenda de lucru astfel încât să putem încheia întrunirea în două ore sau chiar mai repede; specificăm timpul afectat fiecărei probleme. * Dacă este posibil, distribuim agenda cu cel puțin două zile înainte desfășurării întrunirii astfel ca oamenii să cunoască ce îi așteaptă; dacă nu există această posibilitate, înmânăm ordinea de zi pe măsură ce participanții sosesc. Începem la timp Dacă suntem cunoscuți ca persoană care începe întrunirile cu
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Așa că să începem la timp. Dacă membri grupului știu că luăm în serios începerea la timp a întrunirilor, atunci și ei vor fi mai atenți cu prezența la ora precizată. Trecem în revistă ordinea de zi La începutul întrunirii revedem agenda propusă și precizăm când este stabilită încheierea discuțiilor. Dacă participanții au precizată agenda, există mai multe șanse să parcurgem toate problemele prevăzute în ea. Desfășurarea întrunirii * Anunțăm problema pusă în discuție. * Personal, sau alt participant prezintă un raport scurt asupra
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
începerea la timp a întrunirilor, atunci și ei vor fi mai atenți cu prezența la ora precizată. Trecem în revistă ordinea de zi La începutul întrunirii revedem agenda propusă și precizăm când este stabilită încheierea discuțiilor. Dacă participanții au precizată agenda, există mai multe șanse să parcurgem toate problemele prevăzute în ea. Desfășurarea întrunirii * Anunțăm problema pusă în discuție. * Personal, sau alt participant prezintă un raport scurt asupra ei. * Distribuim, dacă este cazul, materialele necesare pentru dezbaterea problemei. * Anunțăm timpul alocat
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
ce se discută. * Una din probleme poate la un moment dat să ia mult timp și o soluție să nu pară a fi la îndemână. În acest caz, pur și simplu spunem că vrem să parcurgem toate problemele înscrise pe agenda întrunirii și vom reveni asupra celei care trenează; astfel dăm participanților șansa să se gândească asupra problemei. Putem eventual însărcina pe unul sau doi oameni să lucreze asupra ei și să revină cu un raport la următoarea întâlnire. Stabilim planul
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Deoarece mass-media, în special televiziunea, reprezintă de multe ori singura sursă de știri pentru majoritatea indivizilor, prezența informațiilor politice sau sociale în mass-media poate avea efecte profunde. Dominanța programelor și buletinelor de știri poate oferi mass-mediei puterea de a organiza agende politice și capacitatea de a decide ce subiecte să fie în centrul dezbaterilor publice. Incapacitatea publicului de a verifica buletinele de știri îi poate determina pe oameni să devină vulnerabili la propagandă. Nu există prea multe dubii că televiziunea, împreună cu
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
planifice acțiunile ținând cont de aceste aspecte. 4. Rețele de știri. Mulți reporteri au o anumită rutină, un domeniu preferat al știrilor pe care le acoperă. O invitație prealabilă adresată lor poate fi un reper după care jurnalistul își organizează agenda și, totodată, o șansă ridicată pentru ca evenimentul să fie relatat oportun. În selecția tacticilor greviste, liderii mișcărilor sociale sunt conștienți de efectul lor asupra mass-mediei. Ei știu că obiectivul mijloacelor media este să influențeze opinia publică, modul în care oamenii
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Băsescu versus Tăriceanu "Războiul palatelor" este prima temă identificată în clusterul master al contextului politic. De la schimbarea puterii în 2004 ține capul de afiș în media românească. Un jurnalist scrie: Analizele media pentru ultima săptămână arată că principalul subiect pe agenda publică a fost așa-zisul "conflict PREȘEDINTE-PREMIER", în condițiile in care alte teme nu au reușit să devină prima știre sau au fost prezentate în contextul acestui presupus conflict. [CASE#374 ZIARE:Ziua Variable:DOCUMENT Paragraphs:5 Sentence:1] Două
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
avem toată documentația de care avem nevoie ca să atingem ținta propusă. Acest lucru salvează atât timpul nostru cât și al persoanei cu care vorbim. De aceea, stabilim ce avem de spus înainte de a suna; notăm ideile pe o filă de agendă. Acordăm mai multă atenție pregătirii pentru a comunica; lipsită fiind de feedback-ul nonverbal, discuția telefonică necesită o mare sensibilitate. Potrivim stilul propriu cu cel al persoanei cu care vorbim Oamenii ocupați preferă adesea o abordare directă cu o minimă
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
sfârșitul convorbirii rezumăm problemele discutate Dăm posibilitatea celui ce ne-a sunat să termine convorbirea, iar la sfârșitul ei rezumăm problemele abordate. Acest lucru ne asigură acordul asupra lor și vom ști cum să acționăm. De asemenea, înregistrăm discuția în agendă; nu ne încredem întotdeauna în memorie, mai ales în cazul problemelor importante. Nu vorbim cu oricine la telefon Acest lucru face ca organizația noastră să pară mică. Numim pe cineva care să preia convorbirile fără importanță, acele telefoane care pot
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Technologies and Applications, Idea Group Publishing, Hershey, US, 2005, pp. 683--687. Seekins, D. (1992), How to organise effective conferences and meetings Fifth edition, Kogan Page Limited, London. Smith, J., McCarthy, D. J., McPhail, C., Augustyn, B. (2001), From Protest to Agenda Building: Description Bias in Media Coverage of Protest Events in Washington, D.C. In: Social Forces, Vol. 79, No. (Jun., 2001), pp. 1394-1423. Staton, N. (1995), Comunicarea, S.C. Societatea Știință și Tehnică S.A., București. Stephens, Gregory, K. (2007), Communication and Interpersonal
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
motive, unul dintre cele mai importante fiind acela că multe oportunități ne sunt furnizate în acest scop: Mai mult, la o scară mai mică, fiecare individ își are propriul său "cerc social" de cunoștințe personale. Lista de nume necomerciale din agenda sa telefonică este un bun indicator pentru mărimea acestui gen de pseudo trib. Este un aspect foarte important, deoarece, ca și într-un trib adevărat, îi cunoaște personal pe toți membrii. Însă, spre deosebire de un trib adevărat, nu este obligatoriu ca
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
larg (stradă cu case, apartamente într-un bloc), cu camera în interiorul unei locuințe, cu mașina (personalizată prin gadgeturi și alte obiecte care spun câte ceva despre stăpân), cu biroul (care trebuie să conțină un arsenal întreg de însemne: fotografie cu familia, agenda proprie, instrumentele personale de scris sau perifericele adecvate computerului existent deja). Din nefericire, constată Desmond Morris, arhitecții s-au lăsat seduși de un funcționalism uniformizant, în totală contradicție cu "trăsăturile noastre biologice": "Una din trăsăturile importante ale teritoriului familial este
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
timpului în fața calculatorului fără desfășurarea de activități constructive; ¾ preocupări pentru lucruri nefolositoare și uneori periculoase pentru sănătate; ¾ petrecerea timpului în anturaje nepotrivite. 4. Nu vă aglomerați creierul cu informații curente, redundante, factuale sau puțin semnificative, care pot fi păstrate în agende, carnețele ș.a. (adrese, numere de telefon, date, cifre, termeni etc.Ă, astfel încât memoria să poată fi utilizată pentru sarcinile importante. Fiți cât mai selectivi în reținerea informațiilor, iar când sunteți obligat să memorați ceva fără relații logice între ele, apelați
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
maxime ale elevului. Înregistrarea de succese antrenează în continuare procesul învățării, acționând în sens mobilizator asupra activității ulterioare a elevului. 31 Pentru a fi motivați la învățătură elevii trebuie să-și descopere înclinațiile, pasiunile, interesele, să-și creeze propria lor agendă de învățare, și, cel mai important, să valorifice caracteristicile propriei personalități în activitățile desfășurate în școală. II.1 Motivația extrinsecă și recompensele exterioare Deștepții sunt deștepți nu pentru că s-au născut așa ci pentru că au învățat să învețe. Tudor Octavian
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
politicienii au făcut numeroase conexiuni între globalizare, economia cunoașterii și educația științifică și tehnologică, politicile urmărite au fost irelevante, dacă nu chiar contra-productive. Cei doi, în acord și cu aprecierile altor specialiști după cum vom vedea în continuare argumentează că această agendă neoliberală nu face decât să exploateze capacitățile profesorilor, părinților și elevilor în virtutea noțiunilor dictate de piață standarde, eficiență și performanță. 1.2.2. Pragmatismul economic Globalizarea implică o concurență tot mai aspră între economii, climatul economic sau conjunctura economică a
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
mai departe diversitatea lingvistică și culturală, încercând să asigure egalitate pentru vorbitorii tuturor limbilor. Ea vizează politicile de prevenire a conflictelor etnice și de autodeterminare în cazul minorităților etnice naționale sau ale imigranților (Skutnabb-Kangas, T., 2001205), reușind să impună agendei politice aspecte legate de dreptul la autodeterminare în alegerile ce privesc identitatea culturală, o parte importantă constituind-o prelungirea programelor de educație în limba maternă pentru nivelul mediu al învățământului. 1.2.7. Educația globală și globalizată Ieșirea din granițele
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ambientului cunoașterea Sistemului Națiunilor Unite pentru a înțelege sistemul internațional de state. (G. Văideanu, 1995 5) Începând cu anii `80, ca o consecință a mișcărilor pentru drepturi civile și a problemelor create de imigrație, educația multiculturală a devenit parte a agendei oficiale în multe țări ale lumii, cu sensuri și practici care au variat de la un sistem la altul. După aproximativ un deceniu, această abordare a avut un moment de impas s-a presupus că predarea culturii minorităților va accentua prejudecățile
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
flexibilitatea și capacitatea capitalului uman decât în resursele materiale, OCED își propune direcționarea politicilor sale spre creșterea capitalului uman prin strategii de investiții inteligente în domeniul educației, sănătății și protecției sociale. În termenii raportului privind politicile OCED, "După 2000: Noua Agendă a Politicii Sociale" (Beyond 2000 The New Social Policy Agenda), investiția în capitalul uman este "o investiție socială" (OECD, 1997a 4) Această concepție are implicații profunde pentru fundamentarea morală a sistemului pieței globale deoarece, în acest context, orice suport social
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
își propune direcționarea politicilor sale spre creșterea capitalului uman prin strategii de investiții inteligente în domeniul educației, sănătății și protecției sociale. În termenii raportului privind politicile OCED, "După 2000: Noua Agendă a Politicii Sociale" (Beyond 2000 The New Social Policy Agenda), investiția în capitalul uman este "o investiție socială" (OECD, 1997a 4) Această concepție are implicații profunde pentru fundamentarea morală a sistemului pieței globale deoarece, în acest context, orice suport social trebuie să aducă un beneficiu economic societății. Se consideră astfel
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și sistemele de luare a deciziilor" (OECD, 1996b 32-34). * Australia a pornit pe calea reformei comprehensive a sistemelor sale de formare făcând din standardele de competență determinate de comunitatea de afaceri, piața muncii, educație și guvern piatra de temelie. Sub Agenda reformei naționale în formare, cunoașterea inclusă este măsurată în concordanță cu standardele de competență. * În Franța, comunitatea de afaceri, piața muncii și guvernul au căzut de acord asupra nevoii de a crește calificările forței de muncă și de a evalua
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și Uniunea Europeană, de producerea unui cadru conceptual pentru educație și economia bazată pe cunoaștere, cu care să vină în sprijinul planificatorilor și factorilor de decizie din țările în curs de dezvoltare. Joseph E. Stiglitz 7, într-o analiză critică a agendelor instituțiilor financiare internaționale, precizează faptul că aceste instituții nu pot fi însărcinate cu transformarea societăților, chiar dacă joacă un rol important. Procesul de dezvoltare vizează nu atât resursele și capitalul, cât această transformare multidimensională care se referă inclusiv la acceptarea schimbării
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
profesorilor și a directorilor de a face judecăți corecte, promovând controlul politic al școlilor. Deoarece conducătorii aleși erau nesiguri de capacitatea lor de a rămâne în funcție, consideră Chubb și Moe, ei încercau să se asigure de o continuitate a agendelor lor făcându-le parte integrantă a procesului birocratic astfel, oficialii aleși își protejează politicile favorite față de oponenții care ar putea fi aleși pe viitor. Școlile controlate de concurența pieței libere, spun Chubb și Moe, reduc birocrația și, în consecință, promovează
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
creșterii competiției academice și performanței la nivel global este caracteristic și sistemului educațional american, chiar dacă nu se poate vorbi despre aceeași coerență la nivel național. În 1989, documentul "America 2000: O strategie educațională (America 2000 An Education Strategy) a devenit agenda educațională a administrației G. Bush, în care se menționa "Ca națiune trebuie să avem o forță de muncă educată, pe primul loc în orice clasament, pentru a reuși într-o economie mondială în creștere din punct de vedere competițional". Obiectivele
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Universitatea din Utah asupra elevilor, părinților și profesorilor confirmă faptul că implicarea părinților îmbunătățește programul de învățare al elevilor. BIBLIOGRAFIE GENERALĂ 1. *** Adevărul, MEN, MEDIASOFT, 1999, Reforma învățământului și piața muncii Seminar, Sinaia 9-10 iulie 1999 2. *** Comisia Europeană, 1999, Agenda 2000. Puncte de vedere ale Comisiei Europene în legătură cu solicitarea României de aderare la Uniunea Europeană (draft) 3. *** Community Education. Practical guidelines for meeting local challenges, A center for the community, Charles Stewart Mott Foundation, Flint.Michigan 4. *** Declarația Universală a Drepturilor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Creating a Borderless World?, The OECD Letter (August/September) 18. *** OECD, 1996b, Measuring What People Know Human Capital Accounting for the Knowledge Economy, http//www.oecd.org/news and events/publish/ pb96-58a.htm 19. *** OECD, 1997a, Beyond 2000 The New Social Policy Agenda, Council at Ministerial Level, Paris 20. *** OECD, 1997b, Towards a New Global Age Challenges and Opportunities, Paris 21. *** OECD, 1997c, Societal Cohesion and the Globalising Economy What Does the Future Hold?, www.oecd.org/dataoecd/38/19/17724730.pdf 22
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]