7,295 matches
-
majore a pârâului Lozova care trece prin mijlocul comunei, la sud de școală generală, s-au descoperit urmele unei așezări din perioada târzie a epocii bronzului. Nivelul arheologic se află la o adâncime de trei metri și este observabil în albia pârâului, prezentându-se sub forma unui strat de cenușă cu oase și fragmente de ceramic. Dintr-o groapă menajeră, situată la o adâncime de patru metri de la orizontul actual, provin fragmente ceramice de la vase de tip “borcan cu brâu continuu
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
colectivizare le-a sustras bunurile țărânilor avuți ce însemnau a fi ziua lor de mâine..., aceste bunuri erau “animale, ceriale, pământuri, etc. Iveștiul este situat în partea central vestică a județului Galați, străbătuta de Bârlad cursul sau inferior respectiv vechea albie. Latura vestică a localității este mărginita de răul Siret. Din punc de vedere global geografic, Iveștiul se află la întretăierea meridianului 27˚ 30’ longitudine estică și a paralelei de 45˚ 40’ latitudine nordică. Aceste coordonate plasează Iveștiul în zona temperata
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
unde este comună Liești. Suprafață localității este de aproximativ 90 km pătrați ---8955, 22 ha, din acest punc de vedere Iveștiul ocupă 5% din suprafața județului fiind o comună de mărime medie. Microregiunea geomorfologica a șesului Siret-Bârlad apare sub forma albiei majore comune S-B sau interfluviul S-B. Reprezintă partea cea mai joasă a reliefului cu o înălțime ce nu depășește 20 de metri și o înălțime maximă de 22, 7 pe grinduri.Întreg șesul Bârlad-Siret este cunoscut sub topicul
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
curți și construcții 469 hectare și terenuri degredate și neproductive 34 de hectare. În localitate s-au făcut anumite îmbunătățiri funciare prin plantarea dunelor de nisip cu culturi viti-pomicole și salcâm. în Baltă s-au făcut lucrări de regularizare ale albiilor minore apoi lucrări de îndiguiri, odată cu crearea sistemului de irigații cea mai mare parte a terenurilor agricole au putut fi irigate; din păcate după 1990 prin distrugere s-au diminuat, mai mult stricăciunile au făcut o zonă de mlaștină de
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
află în nord-estul județului, la limita cu județul Brăila, pe cursul inferior al râului Ialomița, aproape de vărsarea acestuia în Dunăre. în stepa de răsărit a țării, în imediata apropiere a fostelor bălți ale Dunării, care astăzi sunt indicate de fostele albii ale Jepcilor și lacurilor Porcul, Căținul lui Pun, Căținul cu cruce, Japșa lui Geoglovan, Râzea etc, care nu mai acumulează apa în urma irigațiilor făcute cu concursul locuitorilor din întreg raionul în anul 1949. Prin comună trece șoseaua județeană DJ212, care
Comuna Gura Ialomiței, Ialomița () [Corola-website/Science/301241_a_302570]
-
active au fost și mai sunt încă în desfășurare, din cauza despăduririlor, nechibzuite adesea, din trecut, ca și efectuării arăturilor de altă dată, în curmezișul versanților de vai. O formă de relief destul de vastă în cuprinsul teritorului comunei Dobrovăț o constituie albiile majore, cu aspecte de șes. Cea mai întinsă albie majoră este a cea a pârâului Dobrovăț, care de la confluenta cu pârâul Pietrosu și până la vărsarea în pârâul Rediu (pe teritoriul comunei Codăești), are o lățime ce variază între 400 și
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
din cauza despăduririlor, nechibzuite adesea, din trecut, ca și efectuării arăturilor de altă dată, în curmezișul versanților de vai. O formă de relief destul de vastă în cuprinsul teritorului comunei Dobrovăț o constituie albiile majore, cu aspecte de șes. Cea mai întinsă albie majoră este a cea a pârâului Dobrovăț, care de la confluenta cu pârâul Pietrosu și până la vărsarea în pârâul Rediu (pe teritoriul comunei Codăești), are o lățime ce variază între 400 și 750 m, iar inclinarea ei fiind de 3 m
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
a pârâului Dobrovăț, care de la confluenta cu pârâul Pietrosu și până la vărsarea în pârâul Rediu (pe teritoriul comunei Codăești), are o lățime ce variază între 400 și 750 m, iar inclinarea ei fiind de 3 m la km. Pe suprafața albiei majore a pârâului Dobrovăț sunt cateva grinduri joase și un ostrov alungit (șesul Velniței). În punctele de confluenta a pâraielor afluențe și a micilor rețele torențiale, sunt conuri de dejecție în miniatură, precum și acumulări deluvio-coluviale , aduse de spălările și șiroirile
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
ce întărește panului "Șerbea de la Vaslui, "boier martor în sfatul domnesc, mai multe sate pe apa Vasluiului, ar putea reprezenta prima atestare documentară a satului Șerbești și totodată explica originea numelui. Potrivit legendei, pe vremuri vatra satului era așezată pe albia apei Vasluiului lângă drumul dintre Vaslui și Iași, drum vechi ce se suprapune șoselei naționale de astăzi. Într-una din desele năvăliri tătare satul și biserica au fost incendiate silind locuitorii să-și mute casele spre est, la adăpostul a
Șerbești, Iași () [Corola-website/Science/301310_a_302639]
-
Direcția de scurgere este la început spre vest până la confluența Padeș - Cornet, apoi cursul se îndreaptă puțin spre nord - vest, iar înainte de localitatea Crivina face o cotitură de aproape 90ș, îndreptându-se în direcția sud-vest până la vărsarea în râul Timiș. Albia râului este relativ stabilă, având pe anumite porțiuni maluri abrupte mai adânci, malul drept pe teritoriul comunei și chiar în aval până în Crivina este consolidat, datorită faptului că pe distanță de circa 10 km scurgerea sa este aproape paralelă drumul
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
în octombrie 1896, Consiliul Sanitar al orașului i-a interzis antreprenorului Gafencu să-și instaleze cabinele la scăldătoare, pretextând că Liceul internat își construise o canalizare modernă cu scurgere în Bahlui . Între anii 1911-1913 s-a efectuat o rectificare a albiei Bahluiului în zona municipiului Iași. Ca urmare a topirii zăpezilor din perioada de iarnă sau a ploilor torențiale din perioada de vară, Bahluiul ieșea din matcă și inunda partea de jos a orașului (până la Fabrica de Țigarete și la Gara
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
de proporții din anii 1871 și 1932 (ultima fiind descrisă în romanul "Turnuri sub apă" al lui Sandu Teleajen). În anii '60-'70 ai secolului al XX-lea, sub conducerea primarului Ioan Manciuc, s-au efectuat lucrări de regularizare a albiei râului Bahlui, ca urmare a inundațiilor care amenințau municipiul Iași (în special cartierele Dacia, Alexandru cel Bun sau Mircea cel Bătrân). S-au construit cu acest prilej diguri de protecție. Realizarea acestor lucrări a presupus investiții de 120 de milioane
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
lucrare de decolmatare și igienizare a râului, iar întreprinderile industriale din județ au deversat substanțe poluante în apă (în principal azotați și fosfați), Bahluiul a devenit un râu poluat. Pe lângă acestea, unii cetățeni ai municipiului Iași au aruncat deșeuri în albia acestuia (în special în zonele periferice) . În anul 2004, conform analizelor efectuate de către Direcția Ape Prut, Bahluiul se încadra la clasa a patra de poluare - din cinci existente, apa sa putând fi folosită doar în agricultură și piscicultură . În prezent
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
Județean Iași), care să facă legătura cu râul Prut, legând Iașul de Marea Neagră. Proiectul prevedea construirea a două porturi în județul Iași, iar Prutul urma să devină o rezervație naturală în prelungirea Deltei Dunării . În prima fază se urmărea amenajarea albiei râului pe teritoriul municipiului Iași, realizarea de piste pentru bicicliști și pentru rolleri, apoi în faza a doua s-ar realiza regularizarea cursului, montarea de stăvilare și adâncirea râului, incluzând și betonarea în partea inferioară, pentru ca Bahluiul să poată deveni
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
realiza regularizarea cursului, montarea de stăvilare și adâncirea râului, incluzând și betonarea în partea inferioară, pentru ca Bahluiul să poată deveni navigabil, măcar pentru ambarcațiuni ușoare . În anul 2008, primarul municipiului Iași, Gheorghe Nichita, a declarat în presă că după amenajarea albiei, se va încerca identificarea unor zone în care râul să devină navigabil, pentru a amenaja zone de agrement pentru practicarea de sporturi nautice . La 4 noiembrie 2010, în sediul Prefecturii județului Iași, Administrația Naționala "Apele Române", prin Administrația Bazinală de
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
lei, inițiat în anul 2009 de către Dan Cârlan, secretar de stat la Ministerul Mediului și finanțat de Ministerul Mediului și Pădurilor și din fonduri europene, în proporție de 20%-80%. Lucrările de amenajare și regularizare a râului Bahlui prevăd decolmatarea albiei pe cei 11 km ai râului Bahlui de pe raza municipiului Iași, stabilizarea malurilor, realizarea de îmbrăcăminți din beton armat monolit în albia minoră, realizarea unui dig de apărare pe malul drept (3,83 km lungime) în Zona Cicoarei, refacerea parapeților
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
din fonduri europene, în proporție de 20%-80%. Lucrările de amenajare și regularizare a râului Bahlui prevăd decolmatarea albiei pe cei 11 km ai râului Bahlui de pe raza municipiului Iași, stabilizarea malurilor, realizarea de îmbrăcăminți din beton armat monolit în albia minoră, realizarea unui dig de apărare pe malul drept (3,83 km lungime) în Zona Cicoarei, refacerea parapeților de apărare, supraînălțarea digului existent pe o lungime de 2.97 km între Podul Tudor Vladimirescu și Podul Sf. Ioan, igienizarea Bahluiului
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
port Otelec. Între anii 1937 - 1938 volumul de marfuri transportate ajunge la un maxim de 250.000 tone/an. Transportul de pasageri pe Bega cunoaște un vârf de circa 500.000 pasageri în anul 1944. În 1945 sunt scoase din albia canalului podurile din Timișoara și Otelec, distruse de bombardamentele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Traficul suferă grav din cauza celui de-al doilea război mondial iar în 1958 transportul de marfuri încetează. În 1967 sunt retrase și navele
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]
-
și nouă.”" . În afara acestor atestări scrise, în aceeași perioadă a secolelor XIII,XIV și XV numele localității Geoagiu de Sus este pomenit încă în 24 de documente. În partea de nord a satului, la o distanță de 300 m de albia râului într-un cadru pitoresc, se înalță falnic turla Bisericii fostei Episcopii Geoagiu. Înființarea Episopiei Geoagiu de Sus, după unii istorici, s-ar datora vreunui domn al Țării Românești din cei care aveau feude în sudul Transilvaniei, Radu cel Mare
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
greutăților terenurile de aici sunt supuse unei mari „presiuni” datorită faptului că zona are avantajul celui mai spectaculos peisaj. Trupul V - „Școala veche” - situat pe malul drept al văii Geoagiului la o diferență de nivel de cca 100 m față de albia râului, este foarte greu accesibil datorită diferenței mari de nivel și pantei abrupte. Inclusă în acest trup localul vechii școli este utilizat în prezent ca tabără de vară pt. copii. Trupul VI - cuprinde doar o singură gospodărie. Trupul VII - „Poiene
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
în acest trup localul vechii școli este utilizat în prezent ca tabără de vară pt. copii. Trupul VI - cuprinde doar o singură gospodărie. Trupul VII - „Poiene” este situat pe versantul drept al văii Geoagiului, cu o diferență de nivel față de albia râului de cca. 75 m, are terenuri de construcție mediocre în schimb accesul este mai mult decât ușor făcându-se pe un drum bun ce pornește din pârâul Șișcanei. Trupul VIII - este situat în ambele maluri ale râului, la intrarea
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
Târnavei Mici, fiind recunoscută drept diviziunea cea mai coborată și unitară. Aparent teritoriul localității Ohaba dispune de un relief monoton, dar numeroasele dealuri puțin înalte și mai puțin adânci cu elementele constructive - culmi, poduri, versanți, ravene, ogase, șesuri, terase, lunci, albii și mlaștini impun recunoașterea diversității acestui relief colinar, de podiș la mica înălțime, dar nu oferă o amplitudine șocantă. Localitatea Ohaba este un sat de deal fiind înconjurat de mai multe dealuri (Cop, Bucin, Viilor, Stoina, Vârtoape, Rotundu, Poderei, Gorgane
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
într-o zonă relativ înaltă, în Munții Metaliferi, la poalele sudice a Masivului Vârșii Mari(1.282 m), fiind înconjurat de Dealului Muncelus (878 m) în est, Dealulul Bunalasa în nord-est, dealul Frunți în vest, iar în partea nordică de albia Arieșului. În general, înălțimile de pe teritoriul satului variază între 520 m la nivelul Văii Arieșului și 1.282 m în Masivul Vârșii Mari. Munții Metaliferi au înălțimi mici în jur de 1200-1500 m. Din punct de vedere climatic Musca se
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
veche dovadă arhelogică o reprezintă monedele dacice din Chereluș, datate din sec. al ÎI -lea î.Hr., reprezentând pe avers capul Hercules, iar pe revers calul și călărețul. Existența unui tezaur monetar la Chereluș demonstrează faptul că în acest spațiu de pe albia Crișului Alb și din largul Câmpiei Aradului așezările dacice erau puternice economic, social -politic și spiritual. Localitatea Chereluș pe lângă faptul că este o așezare foarte veche este renumită pentru lupta localnicilor împotriva dominației ungare și mai apoi austro-ungare. La Chereluș
Chereluș, Arad () [Corola-website/Science/300287_a_301616]
-
granit, gresie, porfir etc.) și urmele unui terasament. Unii istorici afirmă că aceste vestigii au aparținut cetății Sodi, atestata documentar în sec. XV-XVI. În apropiere, lângă "Dealul Căprii", unde s-au găsit urme dacice și feudale (sec. XII-XIII) este vechea albie a Mureșului, existentă până în secolul al XIX-lea; în evul mediu erau în aceste părți un important văd și o vama. La acest văd al Mureșului, în apropierea cetății, s-a desfășurat în iunie 1527 bătălia hotărâtoare între țăranii români
Frumușeni, Arad () [Corola-website/Science/300291_a_301620]