28,520 matches
-
adevăr”, iar aceasta este o responsabilitate Însemnată. Nici nu este nevoie să mai spunem că un Practicant nu trebuie niciodată să lase impresia că ar avea calificare medicală dacă acest lucru nu e adevărat. Trebuie să țineți secrete toate informațiile (amănunte medicale sau registre de programări) legate de fiecare client, chiar și față de membrii familiei acestuia, dacă nu aveți consimțămîntul său ori dacă nu sînteți obligați prin lege să le divulgați. O posibilă excepție ar fi impresia că o persoană are
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
întrupat de Philip Marlowe este aflarea adevărului, într-o lume în care s-a constituit o veritabilă conjurație pentru a-l ascunde. Nu e prea limpede de unde-și extrage valorile un astfel de personaj. Chandler a fost extrem de parcimonios cu amănuntele privitoare la eroul său. Asemenea cowboy-ului, el pare să nu aibă biografie anterioară, venind dintr-un trecut incert și deplasându-se spre o țintă nebuloasă. De fapt, acest gen de personaj consuna cu noile formule literare create de experimentele moderniste
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
pumnii adversarilor. „El e nu doar centrul cărților, ci și al atenției noastre”, subliniază autorul citat, marcând un punct esențial ce-l diferențiază pe detectivul din deșertul californian de oricare alt mare personaj al literaturii enigmistice de până la el. Oricâte amănunte din viața lui Sherlock Holmes evocă Arthur Conan Doyle, oricât de mult ar coborî Agatha Christie în secretele minții lui Hercule Poirot, nici una dintre ipostazele menționate nu are profunzimea tragică a unei meditații a lui Philip Marlowe într-o dimineață
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
său. Marlowe e moral nu doar prin educație, ci și din instinct: forța lui provine din adâncul atașament față de aliați, pe care nu i-ar trăda cu nici un chip. Ambiguitatea unora din finalurile romanelor sau, în orice caz, omiterea multor amănunte ce provin din aducerea la lumină a adevărului decurg din contractualismul pe care Marlowe înțelege să și-l asume fără rest. Răceala detectivului, spațiul de securitate menținut față de ceilalți protagoniști provin din însuși actul care-l leagă de ei. Marlowe
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de asigurări, iar mai târziu ca inspector la poliția din Los Angeles. Asta nu însemna neapărat că era polițist sau că avea dreptul să facă arestări. Cunosc bine împrejurările în care și-a pierdut slujba, dar nu pot intra în amănunte. Va trebui să vă mulțumiți cu informația că a fost puțin prea eficace într-un timp și într-un loc unde eficacitatea era ultimul lucru dorit de șefi. Are cam un metru și optzeci și cinci și aproape nouăzeci de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
putea, într-adevăr, să i se întâmple, dar numai ca rezultat al unui șir cu totul deosebit de întâmplări. Făcându-l detectiv particular, sari peste necesitatea de a-i justifica aventurile. Spațiul locativ al detectivului e descris și el în toate amănuntele: Unde locuiește? Pe vremea Somnului de veci și a primelor povestiri locuia într-un apartament cu o cameră, în care se găsea un pat rabatabil, genul de pat care se ridică la perete și are dedesubt o oglindă. Apoi s-
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Ar putea fi definită, la rigoare, drept o etică selectivă, ale cărei ochiuri largi permit nu doar readucerea între muritori a înaltelor comandamente morale, ci și relansarea aventurii. Obligat să spună poliției povestea întâmplărilor prin care trecuse, Marlowe omite câteva „amănunte” care nu numai că sunt esențiale, dar vorbesc despre implicarea sa personală, emoțională, în cazul pe care se presupunea că trebuie să-l rezolve cu lipsa de afectivitate a unui chirurg: I-am spus ce știam. Am omis două lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
vizita lui Carmen acasă la Brody și de vizita lui Eddie Mars la Geiger, în aceeași după-amiază. Restul i l-am povestit așa cum s-a întâmplat. În logica lumii pe care o străbate, un detectiv ar risca să ascundă poliției amănunte de o asemenea importanță doar dacă ar urmări el însuși un scop precis. Or, Marlowe mărturisește că a decupat acele fragmente de realitate din motive care-i rămân obscure lui însuși. Ceea ce înseamnă că etica profesată cu asemenea ardoare a
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
fie găsit. M-am aplecat spre ea și am împins-o cu trupul spre perete. Am sărutat-o pe față. I-am vorbit stând lipit de ea. - Nu-i nici o grabă. Toate astea au fost aranjate dinainte. Repetate până la ultimul amănunt, cronometrate la microsecundă. Ca un program de radio. Nu-i nici o grabă. Sărută-mă, Perucă Argintie. I-am simțit pe gură fața rece ca gheața. Își ridică mâinile, îmi prinse capul și mă sărută apăsat pe buze. Și buzele îi
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
produs cu ușurință, fără a se simți, ca în alte cazuri, locurile unde a avut loc sudura. Faptul că textele sunt scrise într-un interval relativ scurt de timp (cam un an și jumătate) ar putea explica evidenta lor omogenitate. Amănuntul că în primele două povestiri numele detectivului e Carmady, iar în Mandarin’s Jade - Dalmas nu constituie un impediment pentru a identifica în aceste personaje profilul deja bine conturat al lui Marlowe. Structura episodică alertă, varietatea personajelor, enigmele presărate de-
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
nici după - cum și de ce a ajuns Moose acolo. Putem, desigur, specula pe marginea unui asemenea episod (e limpede că spitalul lui Sonderborg era și un loc de refugiu al gangsterilor), dar din punctul de vedere al anchetei lui Marlowe, amănuntul este profund irelevant. Moose Malloy apare, de altfel, doar de trei ori pe parcursul romanului (ultima oară chiar în apartamentul detectivului, când Helen Grayle îl ucide). Admit că explicația lui Peter Wolfe, de ale cărui interpretări mă despart în alte situații
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
decât Marlowe, descoperind încă un cadavru. Își face treaba ca la carte. I se spune Marlowe-ziua-și-crima. În urma lui umblă mașina frigorifică să încarce marfa pe care-o găsește. E, în felul lui, un tip destul de cumsecade. Stilul cinic-fotografic al redării amănuntelor, precizia plină de cruzime a reconstituirii întâmplărilor, eliminarea subiectivității din raportarea la evenimente indică o serioasă preocupare în direcția obiectivării discursului literar. Ca formulă artistică, The Lady in the Lake se apropie, și el, de romanul polițist anglo-saxon clasic și
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
mai spune, cu același prilej, că Muriel și Crystal au dispărut deodată, dar - încă mai important - că asemănarea dintre ele este izbitoare: șCrystalț e blondă, ca Muriel, de aceeași înălțime, aceeași greutate, aceeași talie și aproape aceeași culoare a ochilor. Amănunte care s-ar putea să-i scape cititorului, dar nu și lui Marlowe. În fine, faptul că trupul femeii înecate iese la suprafață tocmai când Marlowe contemplă fermecat peisajul indică slăbiciunea despre care vorbeam a construcției narative: Leneș, la marginea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Marlowe nu mai poate fi confirmată: a doua zi, când îi face o nouă vizită, Lavery e mort, împușcat în baie. Faptul că Marlowe a atins un punct sensibil este dovedit de brutalitatea locotenentului Degarmo, reîntâlnit în timp ce încerca să afle amănunte despre moartea soției doctorului Almore, în urma unei supradoze. Polițistul își pierde cumpătul când Marlowe dezvăluie câteva amănunte despre universul infracțional în mijlocul căruia, ca un păianjen, stă gata să intervină, cu acul și tranchilizantul, doctorul Almore: - Deci chestia e fără importanță
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
mort, împușcat în baie. Faptul că Marlowe a atins un punct sensibil este dovedit de brutalitatea locotenentului Degarmo, reîntâlnit în timp ce încerca să afle amănunte despre moartea soției doctorului Almore, în urma unei supradoze. Polițistul își pierde cumpătul când Marlowe dezvăluie câteva amănunte despre universul infracțional în mijlocul căruia, ca un păianjen, stă gata să intervină, cu acul și tranchilizantul, doctorul Almore: - Deci chestia e fără importanță, am spus. Și-a privit țigara. - Care chestie? - Ideea că Almore și-a omorât nevasta și că
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
mod evident săracă, jerpelită, plângăreață și proastă”, a cărei colegă de cameră îi fură banii, un „omuleț istovit, de vreo patruzeci și opt - cincizeci de ani, cu mâini și piciorușe micuțe”, părăsit de soția prea zburdalnică. Insistența lui Chandler asupra amănuntelor de acest fel - ridicole și penibile în egală măsură - nu e însă întâmplătoare. Procesul de dez-eroizare întreprins în romanul de față nu poate avea loc fără coborârea în universul mărunt, banal până la exasperare, deprimant și energizant în același timp. Secvența
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
mea și multor oameni din orice branșă sau din nici o branșă -, nimănui n-o să i se pară că viața și-a pierdut sensul pentru el sau pentru ea. Cinică în brutalitatea ei lipsită de iluzii, imaginea acoperă pe de-a-ntregul amănuntele și stilul de viață dus până atunci de Marlowe. The Long Goodbye poate fi citit, din această perspectivă, ca o scriere testamentară. Deși titlul brodează pe marginea unui bine cunoscut adagiu francez - partir, c’est mourir un peu -, prezentându-ne
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
această acțiune, iar Țurcanu avea să declare în anchetă chiar că directorul Dumitrescu este cel care i-a cerut să pornească atât această bătaie, cât și următoarele, într-o discuție avută la sfârșitul lui noiembrie 1949. Episodul este povestit în amănunt: pe 21 sau 22 noiembrie 1949, Dumitrescu l-a chemat la el și l-a întrebat cum crede că ar putea scoate informații de la deținuți. Țurcanu i-a răspuns că nu știe, întrucât ei au experiența anchetelor și știu să
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Bologan, la camera 94, Ion Cristea și Traian Pop, la camera 103, Emil Gligor, la camera 1042. Prin urmare, după cum era și normal, acțiunea a demarat cu adevărat numai după ce autoritățile au încuviințat-o și încurajat-o. Șerbănescu amintește un amănunt important, anume că el, Popa, Constatin P. Ionescu, Mihai și Nicolae Livinschi aveau, lunar, drept la pachete și scrisori, cu aprobarea lui Sucegan, pentru că strângeau informații în folosul Securității. De asemenea, primeau mai multă mâncare, puteau cumpăra țigări odată cu cei
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
anchetatorul adaugă apoi în procesul-verbal o afirmație atribuită lui Pușcașu: „Nu vreau să părăsesc poziția banditească, deoarece sunt legionar și refuz să răspund la întrebări”, ca și cum legionarii s-ar fi acuzat singuri că sunt bandiți. În schimb, Popa descrie în amănunt activitatea sa „legionară” de „spionaj” de la Gherla, motiv pentru care, cred autorii, i-a fost comutată pedeapsa. Rechizitoriul preia declarațiile autoincriminante luate sub tortură, fără a aduce vreo altă probă, iar sentința reia aceleași acuzații. Autorii cred că regimul avea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
prin câțiva deținuți care se eliberau. Ulterior, a fost citat ca martor al apărării pentru Aurel Popa în procesul din 1957 și mărturisește că judecătorul respecta de formă procedurile legale, în sensul că lăsa martorii să vorbească 1. Sigur, acest amănunt se va dovedi a fi numai de fațadă, întrucât nu s-a ținut cont de afirmațiile acestora, potrivit cărora acuzații din boxă au fost schingiuiți și ei. Un caz special a fost cel al lui Gheorghe Caziuc, care fusese eliberat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
veritabil 1. La data ultimei arestări, în mai 1948, era student la Facultatea de Drept și Filozofie din Iași și activa în continuare în organizațiile legionare de tineret, deși tatăl său devenise prefect comunist de Botoșani. Totuși, datorită acestui ultim amănunt, era mai degrabă evitat de către legionarii din Iași. Condamnat, conform declarației lui Țurcanu, la 18 ani2 de detenție, a fost închis la Suceava, unde a încercat să gândească un plan pentru eliberarea sa înainte de termen. S-a spus că a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
din camere ce aveau ca scop introducerea în torturi a deținuților, a luat parte la ședințele în care s-a hotărât aplicarea de noi metode de tortură (ținerea deținuților în poziții chinuitoare, înțeparea sub unghii cu acul, picătura chinezească). Un amănunt important oferă atunci când pretinde că el, Popa și Șerbănescu au convenit să ascundă administrației metodele folosite. În toate acțiunile lui Ionescu e evidentă dorința sa de a ieși din închisoare, cazul său fiind ușor aparte, datorită faptului că a acceptat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
sau o conferință, pentru o lucrare de licență sau de doctorat, textul științific trebuie să cuprindă următoarele părți: Titlul Acesta trebuie ales astfel Încât să informeze cât mai exact și mai complet asupra conținutului lucrării respective. Deși poate părea un simplu amănunt, alegerea titlului este o operație pe care cercetătorul o tratează cu maximă atenție, deoarece partea cu cea mai mare circulație din lucrare este tocmai titlul. Dacă el nu atrage suficient atenția sau nu reușește să sugereze conținutul și domeniul de
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
1965, p. 16). Nota Este o „Însemnare, Înregistrare În scris a unei observații referitoare la o anumită chestiune; text scris care conține o scurtă Însemnare, un comentariu” (DEX). Să reținem că nota este concentrată asupra discutării unei chestiuni punctuale, de amănunt. Deseori, notele aduc anumite Îndreptări, corecții, puneri la punct În chestiuni foarte precise. Așa după cum spunea Magdalena Vulpe (2002), În cazul notei, accentul cade pe noutatea informației aduse, indiferent dacă această noutate constă În prezentarea unui material necunoscut sau (mai
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]