8,321 matches
-
s-a săturat să mănânce toate prostiile din gunoi și tânjește să se facă maestru bucătar și să-și folosească extraordinarul simț olfactiv pentru a amesteca dulce cu sărat, roz cu roșu, în fine, tot ce pare ireconciliabil doar în aparență și pentru gustul comun. La fel cum ireconciliabilă pare și ideea de a pune în aceeași „farfurie“ un șobolan și un meniu dintr-un luxos restaurant parizian. Tentația lui Remy de a-și depăși condiția trece și ea, după cum se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
mod sistematic, plătind, la propriu, pentru acest privilegiu. Un lucru trebuie să fie clar: nu sunt nicidecum un mistic. Nu cred în vrăjitori sau în zâne bune. Am o formație științifică și de aceea nu puteam înțelege caracterul magic, în aparență, a ceea ce mi se întâmplase. Am început să citesc despre hipnoză și fumat. Nu părea să existe nici o explicație a miracolului. De ce îmi fusese atât de ușor să mă las, când mai înainte trăisem cufundat, săptămâni de-a rândul, într-
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
puțin ostili la risc. Ceea ce este mai surprinzător, este că autorii studiului au constatat că pornind de la un capital «oferit» de 75$ studenții mizau în medie mai mult decât valoarea teoretică a acțiunii (20$Ă, afișând astfel un comportament în aparență favorabil riscului. Cadoul care le-a fost făcut ar fi schimbat deci preferințele lor față de risc. Ceea ce vor confirma fără îndoială unii manageri de cazinouri în practica lor de a furniza o mică sumă de plecare pentru «a-i ameți
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
o cu totul altă factură. Din acest motiv, cititorii mei - câți or fi - vor fi de bună seamă surprinși, mai ales că după Mut la Humanitas a apărut Noaptea lui Iuda, cea mai bine receptată carte a mea. Deci, în ciuda aparențelor, prin romanul asupra căruia mă chestionați nu am închis conturile cu literatura. Spun aceasta deși de fiecare dată când mă apuc de un roman simt o mare greutate și mă întreb ca orice autor lucid, la ce bun? Dar uite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
descifrat", ieșită de sub tutela cuvântului, gestica apare ca o ,,formă vie, posesoare a unei logici proprii", intraductibilă în limbaj comun, asemenea muzicii, în care obiectul simbolizat era una cu simbolul însuși 19. În postmodernism, repertoriul gestual se înscrie în jocul aparențelor, surprizelor, șocurilor, triumfând mai mult estetic decât etic prin efectul spectacularului și imprevizibilului. Corpul uman este pus în scenă ca un ,,corp deschis", ca un vas spațial în mișcare, transformându-se în spectacol, în imagine, în ,,look" care trebuie să
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a articulat în zona de argumentare și de contra-argumentare apărută odată cu manifestarea artei minimale ca un nou teritoriu al producerii sensului, fără referință la altceva decât la sine însăși, concentrându-se asupra propriei sale prezențe și realități prin detașarea față de aparențele iluzioniste. Unul dintre cei mai activi artiști minimaliști, Donald Judd, care a abandonat pictura pentru a crea reliefuri și obiecte, afirma într-un eseu din 1965 că arta reprezentativă a acelor timpuri ar fi devenit opera tridimensională, ceea ce presupunea deja
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Punând problema funcției artei, Marcel Duchamp propune obiectul ready made ca pretext al schimbării atenției de la forma limbajului la ceea ce este spus, adică de la înțelegerea naturii artei ca o chestiune de ordin morfologic la una de ordin funcțional, respectiv de la "aparență" la "concepție". Ca atare, Kosuth vede "adevărata substanță" a artei ca fiind legată de "crearea" unor noi propoziții care să chestioneze natura artei. Opera de artă ar fi un fel de "propoziție" / propunere prezentată în contextul artei ca un comentariu
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
sens opus. Câtă vreme operează, în mare parte, în rețeaua spațiului virtual, tactical media își crează propriile canale de chestionare a ierarhiilor puterii și a strategiilor de control. Chestionând în permanență sistemul în care operează, proiectele de media tactică iau aparența unui amestec de artă și activism, fiind influențate de modalitățile de manifestare a diferitor mișcări artistice. Concepute chiar ca spectacol al comunicării, prin relaționarea discursului teoretic cu practica artistică și socială 265, mediile tactice combină preocupările estetice cu cele etice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de autoconservare [...] care începuseră să submineze fundamentele Poporului și ale Reich-ului cu mulți ani înainte"423, apoi pe seama evreului, expresie exterioară a "păcatului împotriva sângelui și al degradării rasiale"424, cu alte cuvinte, al "decăderii morale"425 care, doar în aparență, reflectă o stare interioară a națiunii germane. În fapt, cauza bolii naționale este mereu aceeași și, așa cum toate drumurile (materiale) duc la München, tot așa toate raționamentele discursive ale lui Hitler duc la semnul "evreului", elementul central al întregii sale
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
retoricii lui Reagan, cât și răspunsul"514 publicului vizat de demersurile discursive ale președintelui american. Desigur, a pune atât succesul, cât și suspiciunile cu care publicul își aproprie retorica lui Reagan pe seama capacității cunoscute a demersului retoric de a "influența aparențele"515, cu alte cuvinte, a "demonstra" caracterul manipulant al "limbajului, strategiei sau stilului"516 lui Reagan, menit să îl portretizeze, atât pe președintele însuși, cât și ideile sale, într-o manieră cât se poate de atractivă, poate constitui o "explicație
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
un mod de percepere a lumii haotic și contradictoriu. Sofia îl determină să caute „ideea lucrurilor”, „ea nu-l învață lucrurile înșile, ci-l învață a vedea” (Opere, vol. VII, Ed. Academiei, 1977, pag. 224) lumea esențelor, ceea ce este dincolo de aparențe. Pentru tânărul Eminescu poezia este fantezie („mama imaginelor - fantazia” - scria studentul vienez într-o epistolă către 39 Iacob Negruzzi, cf. Ed. cit., vol. XVI, 1989, pag. 34) și „reflecțiune”, concepte corespunzătoare ochiului din afară și ochiului dinlăuntru („Iară ochiu-nchis afară
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
nu 106 înțelege că „avântul constructiv” al comuniștilor se îndreaptă spre risipă și, până la urmă, spre sărăcie și foame. Această „evoluție” din anii 1970-1980 este sancționată la modul folcloric: „Decât mult și fără rost mai bine puțin și prost!”. Contrar aparențelor de „dezvoltare și progres”, se instaurează treptat procesul de deteriorare a calității în general, a calității umane în special. Astfel că „societatea socialistă multilateral dezvoltată” a lui Ceaușescu este aptă să se transforme în „societate de consum”! (Cu condiția suprimării
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
un mod de percepere a lumii haotic și contradictoriu. Sofia îl determină să caute „ideea lucrurilor”, „ea nu-l învață lucrurile înșile, ci-l învață a vedea” (Opere, vol. VII, Ed. Academiei, 1977, pag. 224) lumea esențelor, ceea ce este dincolo de aparențe. Pentru tânărul Eminescu poezia este fantezie („mama imaginelor - fantazia” - scria studentul vienez într-o epistolă către 39 Iacob Negruzzi, cf. Ed. cit., vol. XVI, 1989, pag. 34) și „reflecțiune”, concepte corespunzătoare ochiului din afară și ochiului dinlăuntru („Iară ochiu-nchis afară
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
nu 106 înțelege că „avântul constructiv” al comuniștilor se îndreaptă spre risipă și, până la urmă, spre sărăcie și foame. Această „evoluție” din anii 1970-1980 este sancționată la modul folcloric: „Decât mult și fără rost mai bine puțin și prost!”. Contrar aparențelor de „dezvoltare și progres”, se instaurează treptat procesul de deteriorare a calității în general, a calității umane în special. Astfel că „societatea socialistă multilateral dezvoltată” a lui Ceaușescu este aptă să se transforme în „societate de consum”! (Cu condiția suprimării
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
prin care se adoptă politicile monetare și fiscale ale Uniunii Europene. În primul rând, am observat funcționarea internă a Băncii Centrale Europene, instituția responsabilă de politica monetară a Uniunii. Primul lucru pe care l-am văzut a fost că, în spatele aparenței de tehnocrație pe care o pretinde Banca, se ascund importante dezbateri politice provocate de diferențele dintre structurile economice ale statelor membre care compun zona euro. Statele ale căror economii cresc mai mult susțin o politică monetară strictă care să ușureze
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
în România. Dacă vă uitați la cei care îl atacă pe Băsescu în mod consecvent, organizat... R.T. Dinu Patriciu. V.S. Dinu Patriciu, da. Dinu Patriciu este unul dintre ei. R.T. Și se opune reformelor din România? V.S. Da, pentru că, sub aparența unui liberalism radical, chiar libertarian, Dinu Patriciu, în realitate, a folosit exact aceleași metode pe care le-au folosit toți oligarhii tranziției. Adică a folosit sistemul rentelor. Nu mi se poate spune mie că el a reușit în afaceri, construind
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
mai multe decenii? Nu putem fi buni cetățeni dacă nu ne cunoaștem trecutul. Nu putem înțelege prezentul dacă nu-i cunoaștem rădăcinile. Sunt convins că, dacă fiica dumneavoastră vă va moșteni curiozitatea și dorința de a înțelege lucrurile nu în aparențele lor, ci în profunzime, va citi cu fascinație aceste schițe de istorie recentă pe care le-am improvizat, la cald, în vâltoarea evenimentelor și, ca urmare, va înțelege mai bine nu numai un moment din istoria schimbării României, ci și
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
absență"; cf. verbul rom. lipsi < ngr. λείψω (viitorul lui λείπω sau λειπώ, v. DA, DEX, CDER). Dintre echivalentele străine ale termenului românesc amintim engl. ellipsis, germ. Ellipse, fr. ellipse. Deși majoritatea definițiilor date elipsei, ca fenomen lingvistic 13, sunt, în aparență, relativ asemănătoare și oarecum unitare, literatura internațională de specialitate denumește prin elipsă în afară de procedeul pe care îl studiem aici și alte (sau chiar exclusiv alte) fenomene de omisiune, petrecute la diferite niveluri lingvistice, care nu au în comun decât sensul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
spectaculos, ba chiar banal, la prima vedere: o simplă neglijență în păstrarea unor documente secrete de stat, cu o încadrare juridică ce nu ridica nici un fel de probleme și cu posibilități și modalități de probare a faptelor foarte ușor, în aparență, de realizat. Îl relev pentru că ilustrează, cred, destul de elocvent importanța aplicării cu rigurozitate în activitatea de cercetare penală a principiului „in dubio pro reo”, a devizei că o persoană a cărei vinovăție nu o poți proba este nevinovată. Chiar dacă
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
și iată că e relativ. Să fii sigur de relativitatea tuturor lucrurilor și pe urmă să acționezi energic. Portretul lui Henri Poincaré S-ar putea spune că merge, s-ar putea spune că mănâncă, dar nu e el, ci doar aparența lui, acest trup la fel și capul nu este decât locul în care ideile sale, care vin de departe, obișnuiesc să se adune. Asta-i tot (André Beaunier 12). Poincaré, omul al cărui nume este el însuși garanție a cvadraturii
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
civilizații constituite, care nu poate fi asigurată decât dacă nou-născuții sunt introduși într-o lume pre-stabilită3. Destul de asemănătoare este și aprecierea pe care o face Ivan Slade, unul dintre asistenții lui Karl Popper: [...] aș dori să critic o instituție în aparență nepolitică, și anume sistemul educațional. Teza mea e simplă, dar cred că nu e lipsită de însemnătate. Ea poate fi formulată astfel: aproape cu toții suntem educați în școală în direcția recunoașterii autorităților. În opinia mea, nici școala și, parțial, nici
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
putea fi identificată ca atare undeva. Deși oportunitățile de a-i rezista par mult mai numeroase tocmai pentru că este ubicuă -, într-un sens foarte real nu este nicăieri, mai mult, devine echivalentă cu o forță a naturii, care este și aparența pe care puterea disciplinară și-o asumă, instalată fiind în cadrul relațiilor cu care negociem lumea 23. Efectul puterii disciplinare este că impune conformitatea cu statu-quo-ul, că formează în raport cu un model prestabilit, fără ca indivizii să conștientizeze acest lucru, starea de conformitate
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
recompensată). În același timp, inconsecvența în aplicarea regulilor le face ineficiente; elevii își pierd respectul față de reguli și nu vor mai accepta impunerea lor. De aceea, rolul profesorului este de a impune cu strictețe și consecvență aplicarea regulilor, pentru că, în contrast cu aparențele, elevii vor să știe care le sunt limitele. Elevii acceptă mai ușor regulile al căror sens este transparent. Transparența se obține fie prin negocierea regulii aflate în discuție, subliniindu-i-se astfel necesitatea, fie prin clarificarea faptului că este impusă
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
legitima lăcomia, malversațiunile, egoismul etc. • Dubletul pedepse/recompense validează o concepție inacceptabilă despre oameni, în conformitate cu care "fiecare are un preț"; integritatea interioară este disprețuită sau ignorată pentru o integritate exterioară, de imagine conferită de recompensele primite. Întreaga cultură occidentală încurajează aparența unui comportament dezirabil (susținută și întărită cu recompense) și mai puțin integritatea interioară, care, în consecință, nu are nevoie de recunoaștere exterioară. • Recompensele se pot transforma în pedepse, distrugând "bucuria de a trăi"; goana după recompense și încercarea de a
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
dar și universitari cunoscuți, reprezentanți ai unor instituții de stat de pe ambele maluri ale Prutului vor recepta mesajul artistic al pictorului Cezar Secrieru, transformat într-un discurs perfect individualizat prin care acesta părăsește spațiul terestru, explorând zonele vizibilului de dincolo de aparențe, intimitatea ființei și spațiile abisale ale misterului. Născut la Fălticeni în 1962, Cezar Secrieru este românul cu un parcurs existențial particular, părăsind România pentru a studia artele la Chișinău unde rămâne, în continuare, contribuind activ la unitatea spațiului românesc. Românul
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]