6,861 matches
-
fi urmașii dacilor așezați în Valea Jiului. Numărul lor este estimat undeva între 10.000 și 20.000 . i sunt locuitori ai Văii Jiului, depresiunea înconjurată de munții Șureanu, Parâng, Vâlcan și Retezat, străbătută de cele două Jiuri, de Est sau Ardelean, și de Vest sau Românesc Ei au format o comunitate de o rară stabilitate și trăinicie în timp, care a rămas până în ultima vreme foarte puțin cunoscută. Termenul „momârlan” a fost și este încă puternic controversat. Termenul "momârlan" , are deci
Momârlani () [Corola-website/Science/323034_a_324363]
-
Tribuna afacerilor" din Cluj-Napoca. După desfințarea revistei "Făclia", unde a activat timp de 27 de ani ca redactor șef , a fondat împreună cu profesorul Petre Prunea și scriitorul Dumitru Savu publicația "Mesagerul transilvan". Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști și al Filialei Ardelene a Societății Scriitorilor “Costache Negri”, cu sediul la Galați. Premiul I la Bienala de Umor “Constantin Tănase” (Vaslui, 1987); Premiul revistei Astra la Concursul național “Eterna epigramă” (Cluj-Napoca, 2000).
Ion Constantinescu (publicist) () [Corola-website/Science/323071_a_324400]
-
deoarece împăratul primindu-i în audiență abia în 29 octombrie le-a răspuns: “Este o chestiune foarte grea, anexiunea la Ungaria este legală”. Ioan Maniu avea atunci numai 28 de ani , deși foarte tânăr, avea o mare autoritate printre românii ardeleni. Din Viena, Ioan Maniu nu s-a întors acasă, ci a rămas în Pesta, pentru a face practică pe lângă avocatul Kanocz din Buda, care-l angajează ca avocat stagiar “candidat de avocat”. La 20 mai 1863 sosește la Pesta pentru
Ioan Maniu () [Corola-website/Science/324017_a_325346]
-
Iuliu Hossu, asistat de aproape 30 de preoți. După celebrare a luat cuvântul episcopul, ministrul Instrucțiunii Publice Nicolae Costăchescu, în numele guvernului României, prof. univ. Valer Moldovan, vicepreședintele Senatului, în numele forului legislativ, Pompiliu Ioanițescu, în numele Camerei Deputaților, Gheorghe Crișan, în numele parlamentarilor ardeleni, Alexandru Aciu, prefectul județului Sălaj, în numele județului și Elena Aciu, în numele Reuniunii Femeilor Române Sălăjene. Au trimis telegrame de condoleanțe inclusiv membrii Familiei Regale. La capătul catafalcului trona o coroană mare de trandafiri, trimisă de regele Mihai și regina mamă
Clara Maniu () [Corola-website/Science/324016_a_325345]
-
perioadei 1 decembrie 1909 - 1 ianuarie 1911. Pe perioada cât a fost închis a fost vizitat de fratele său, Iuliu Maniu, care devenise deja unul din liderii importanți ai Partidului Național Român, de poetul Octavian Goga și alți fruntași politici ardeleni. Ca tovarăș de suferință la avut pe deputatul slovac Milan Ivanca. Până la izbucnirea războiului semnează o mulțime de broșuri: „Natura juridică a chestiunii române din Transilvania” (Sibiu - 1904); „Ce pretind naționalitățile, dela primul ministru Coloman Szell?” (Șimleul Silvaniei - 1905); „Principiile
Cassiu Maniu () [Corola-website/Science/324042_a_325371]
-
intitulată "Învățătură sau povățuirea pentru facerea pâinii din cartofle" (tipărită la Iași în 1818). Posibil ca aceasta să fie prima carte în română despre cartof. În Țara Românească, cronica din timpul lui Ioan Gheorghe Caradja (1812-1818) amintește de vânzarea cartofilor ardeleni pe piața bucureșteană și de cultivarea cartofului de către țăranii din jurul capitalei.
Istoria cartofului în România () [Corola-website/Science/324312_a_325641]
-
-lea, sunt decorate cu benzi de ornamente gotice... Este decorația ce o întâlnim pe mobilele de acest fel din Germania și Elveția, cu nimic inferioare acestora, așa încât putem zice că la Biertan se găsesc strane, lucrate la noi, de tâmplari ardeleni, care ar putea figura în orice mare muzeu de artă aplicată"”. De faimă internațională se bucură ușa sacristiei, cu un sistem foarte complicat de 19 încuietori, realizată de meșterii locali în anul 1515 și care a stârnit un interes deosebit
Biserica fortificată din Biertan () [Corola-website/Science/326579_a_327908]
-
a Radiodifuziunii Române. Rămâne credincios dragostei pentru folclorul muzical românesc, evoluând din 1936, în mai toate târgurile de pe Valea Mureșului, de la Reghin până la Toplița. Urcă, totodată, pe scenele Ateneului, Sălii de concerte a Societății de Radio, Arenelor romane, Căminului Refugiaților Ardeleni, precum și ale altor sărbătoriri și manifestări populare ori concerte de binefacere. La 1 septembrie 1939, câștigă, în urma unui concurs, postul de oboist și solist la corn englez la Orchestra Filarmonicii București, fiind timp de două decenii "șef de partidă suflători
Pavel Tornea () [Corola-website/Science/326652_a_327981]
-
Mică a Ateneului Român, s-a desfășurat „Centenarul Pavel Tornea”, organizat de Uniunea Muzicienilor Interpreți din România, în colaborare cu Filarmonica „George Enescu”. La acest eveniment au susținut recitaluri Gheorghe Zamfir, Adrian Petrescu, Dorin Gliga, Nicoleta Beca, Gheorghe Palcu. Melodii ardelene interpretate de Pavel Tornea la oboi:
Pavel Tornea () [Corola-website/Science/326652_a_327981]
-
ei. De remarcat portalele specific moldovenești, în arc frânt pe fațada vestică și dreptunghiulare cu baghete între pronaos și naos. Nu este sigur că biserica a fost încinsă cu un brâu sculptat, aidoma celor din Moldova. Pentru înălțarea bisericii meșterii - ardeleni și moldoveni - au folosit piatra - adusă cu spatele de la Băbdiu, spun localnicii, desigur pentru a sublinia efortul cerut de o asemenea construcție - multă recuperată din ruinele castrului de la Cășeiu. Fragmente din monumente funerare romane, cu frânturi de inscripții neinteligibile se
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
o schijă în luptele grele de pe malul râului Jiu. Fata îl însoțește pe bătrânul Bădeață la Spitalul de campanie nr. 9 unde fusese repartizată ca soră medicală categoria I. Spitalul este condus de medicul maior Liviu Mureșan (Ion Caramitru), un ardelean de la Blaj care trecuse pe ascuns granița în România și se înrolase în Armata Română. Din cauza faptului că își pierduse ochelarii în luptele de pe Jiu și nu avea bani să-și cumpere alții, Cătălina nu reușește să-i fie de
Ecaterina Teodoroiu (film din 1978) () [Corola-website/Science/326768_a_328097]
-
sale de cunoaștere etnografică și cultură a Ardealului de la începutul secolului al XX-lea, Nicolae Iorga a evocat, între primii, figura unui mare și vestit pictor de biserici și de icoane Simeon Silaghi Zugravu, stârnind preocupările similare ale unui istoric ardelean, Ștefan Meteș, un lot atât de pasionat descoperitor al raporturilor culturale complexe între provinciile românești desprinse pe atunci prin frontiere din uniunea pe care organic o constituiau. Impresionanta sa operă artistică a făcut obiectul unui mare număr de identificări si
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
a fost înființată în toamna anului 1880, la Sibiu, cu numele original al asociației în limba germană: Siebenbürgischer Karpathenverein (S.K.V.). În limba română S.K.V. se mai numea și Societatea Carpatină Ardeleană a turiștilor, denumire înscrisă și pe "Cartea de membru". Ședința de întemeiere a Asociației Carpatine Transilvane a avut loc în ziua de duminică 28 noiembrie 1880, în clădirea Primăriei sibiene, unde au fost prezenți o bună parte dintre cei aproape
Asociația Carpatină Transilvană () [Corola-website/Science/325688_a_327017]
-
1880, în clădirea Primăriei sibiene, unde au fost prezenți o bună parte dintre cei aproape cinci sute de membri fondatori ai S.K.V. (480 bărbați și 18 femei), majoritatea fiind deținută de sași, alături de care s-au aflat și intelectuali români ardeleni. Inițiativa i-a aparținut lui Carl Wolff, redactor șef la Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt. Între membrii fondatori s-a numărat și Albert Amlacher. În afară de sediul de la Sibiu, S.K.V. avea secții regionale în orașele: Orăștie, Brașov, Bistrița, Cernăuți, Lupeni, Năsăud, Mediaș, Reghin, Petroșani
Asociația Carpatină Transilvană () [Corola-website/Science/325688_a_327017]
-
cură - vilele 1, 2, 3, 4"" cu cod LMI: SB-II-a-B-12498. După război, membri SKV și urmașii lor emigrați în Germania au activat în cadrul DAV - Asociația Alpină Germană, constituind in 1988 cea de a 299 secție: DAV - Secțiunea Karpaten. Asociația Carpatină Ardeleană a Turiștilor - SKV - Siebenbürgischer Karpatenverein (pe scurt SKV) s-a reînființat în România, în 1996, la inițiativa unor foști membri din Sibiu și Brașov, cu sprijinul Formului Democrat al Germanilor din România și al DAV-Secțiunea Karpaten. În prezent, S.K.V. are
Asociația Carpatină Transilvană () [Corola-website/Science/325688_a_327017]
-
a fost aprobat în adunarea generală de constituire a SKV-ului din data de 29 noiembrie 1996, și înregistrat la Tribunalul Sibiu cu sentința civilă nr. 128/1998, se prevede că "asociația este continuatoarea de drept a asociației "Societatea Carpatină Ardeleană a Turiștilor - SKV - Siebenbürgischer Karpatenverein", care a fost fondată în anul 1880, statutul căreia fiind aprobat de Ministerul de Interne cu nr. 80.835 din 2 octombrie 1923, fiind recunoscută ca persoană juridică română prin decizia Tribunalului Sibiu nr. 1888
Asociația Carpatină Transilvană () [Corola-website/Science/325688_a_327017]
-
de către episcopul Ioan Inocențiu Micu-Klein satul având biserică și doi preoți uniți: Iuon și Iuon junior, apoi la 1750 în conscripția vicarului episcopesc Petru Pavel Aron satul este menționat cu o biserică deservită de un preot unit. În statistica românilor ardeleni întocmită de către generalul Buccow între anii 1760-1762, localitatea Rus este înregistrată ca având o biserică ortodoxă și doi preoți neuniți. Harta localității Rus, întocmită în intervalul 1769-1773 cu ocazia primei ridicări topografice militare a Imperiului Habsburgic redă poziționarea bisericii în cadrul
Biserica de lemn din Rus () [Corola-website/Science/324599_a_325928]
-
după mici neînțelegeri cu bucovinenii. În 24 decembrie 1864 împăratul încredințează noua Mitropolie română independentă și-l numește pe Andrei Șaguna Mitropolit al Românilor din Transilvania și Ungaria. În 1865 Andrei Șaguna pleacă dinnou la Viena în fruntea unor deputați ardeleni, ungureni și bănățeni printre care se afla și Ioan Popazu. În 1863 Ioan Popazu este ridicat la gradul de protosingel în Biserica Schimbării la Față din Sibiu și apoi Arhimandrit la Biserica Sfânta Treime din Brașov. La 7 mai 1864
Ioan Popazu () [Corola-website/Science/324643_a_325972]
-
bigam și Ioan, amândoi uniți. La acea dată în Vima Mare era o singură biserică. În 1750, în conscripția făcută de către Petru Pavel Aron este precizat faptul că satul are o singură biserică, doi preoți și un cantor. Statistica românilor ardeleni întocmită între 1760-1762 de către generalul Buccow surprinde următoarea situație: o singură biserică - neunită, cu 147 familii neunite. La acel moment satul nu avea nici un preot. Politica prouniație dusă de către autoritățile imperiale austriece trebuie să fi avut câștig de cauză în
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
de mătase, de unde și denumirea de Mătăsești. În faza următoare aceste pământuri au început a fi puse la dispoziția oierilor din Transilvania și a oilor lor în căutare de pășuni. Primul document descoperit atesta stabilirea lângă Slobozia a unor oieri ardeleni cu turmele lor în mișcare de transhumanță. După legea rurală din 1864 dată în vremea domnitorului Al. I. Cuza a început a treia fază de populare a Câmpiei Bărăganului, când sunt aduși în această mănoasă câmpie a țării, țăranii săraci
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
locuitori din comunele ialomițene din jur. Lucrările de delimitare au început în 1882 și s-au terminat în 1884. Inginerul hotarnic, G. V. Cordea, care s-a ocupat de delimitarea pământului noii comune, se pare că a pus numele cărturarului ardelean Gheorghe Lazăr, deoarece acesta înființase prima clasă de ingineri hotarnici cu predare în limba română, la Sfântul Sava. Comuna s-a înființat în 1931, prin separarea satului Gheorghe Lazăr de comuna Bucu. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
devenit unul dintre cele mai populare și însuflețite cântece de la sfârșitul secolului al XIX-lea și primul deceniu al secolului al XX-lea. În versuri rimate și pe melodie tradițională, doina lui Lucaciu i-a moblizat și solidarizat pe românii ardeleni în lupta pentru drepturi naționale. A fost scrisă de învățătorul George Bocu din Șistaroveț, la sfârșitul lui iulie 1893 și a fost publicată mai întâi în „Foaia poporului”, fiind apoi preluată și popularizată și de alte publicații românești din Transilvania
Doina lui Lucaciu () [Corola-website/Science/326331_a_327660]
-
a copiat și adaptat textul după „Hora lui Roman”, scrisă de Iosif Vulcan și publicată la Pesta în revista „Gura satului” în anul 1870. Hora era dedicată jurnalistului Alexandru Roman, predecesor al lui Vasile Lucaciu în lupta pentru drepturile românilor ardeleni. Cântată individual sau în grup, instrumental sau vocal, devenise simbol al luptei pentru eliberare și emancipare națională a românilor din Transilvania, aflată între anii 1867-1918 în stăpânirea Ungariei, membră a Imperiului dualist habsburgic. În momentele de amplificare a luptei naționale
Doina lui Lucaciu () [Corola-website/Science/326331_a_327660]
-
din anul 1937. Transportul urban s-a modernizat după punerea în circulație a autobuzelor pe 16 linii. Viața politică depindea de fluctuațiile de pe scena bucureșteană. Până la fuziunea cu partidul Național Țărănist din vechiul regat (1926), Partidul Național Român reprezenta interesele ardelenilor. După aceea, cetățenii Aradului au votat pentru partidul nou creat și Partidul Liberal. Partidul Maghiarilor avea un electorat constant. Partidele social-democrate aveau, oarecum paradoxal, o prezență redusă în Arad. La alegerile din 1937, cumva ultimele alegeri democratice din perioada interbelică
Istoria Aradului () [Corola-website/Science/322607_a_323936]
-
loc ocuparea treptată a Ardealului, de la nord spre sud, de către maghiari. În jurul anului 900 maghiarii au cucerit voievodatul Gelu, inclusiv zona Turda. Ocuparea Ardealului a luat sfârsit în jurul anului 1200. Dupa această dată reîncepe procesul de reurbanizare a multor localități ardelene. Numele Thorda (Turda) apare pentru prima dată într-un document din anul 1075 semnat de regele maghiar Geza I, prin care atribuie mănăstirii călugărilor benedictini din Garamvölgy (Garamszentbenedek) în Slovacia (Gran-Esztergom, azi în Ungaria) incasările vamei târgului, a vamei de la
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]