7,167 matches
-
pe o fâlfâire de aburi. Se făcu o clipă de tăcere uimită, parcă mulțimea s-ar fi dezmeticit dintr-o aiureală. Trifon, aproape rușinat, deschise gura să recunoască: ― Apoi... Îi curmă brusc șovăirea glasul lui Petre Petre, înveninat de imputare aspră: ― Dar dumneata de ce sudui copilul, nea Cristache?... Pentru că I-au bătut boierii? Și deodată fierberea izbucni din nou, ca flăcările dintr-un jăratic scormonit la timp. Trifon, care n-apucase a închide gura, continuă acum înfuriat: ― Apoi tălică se vede
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ca o bășică de săpun. ― Oare ce-i cu tine, Petrică, dragul mamei, de nu mai ai stare și nu te strângi și tu pe acasă ca oamenii? se tângui Smaranda. ― D-apoi acu nu-s acasă, mamă? făcu Petre aspru. ― Ești, maică, dar stai mereu pe spini... Și, Doamne, groază mi-e să nu pățești ceva dacă te amesteci în toate, în loc să vezi de sărăcia noastră! ― Nu m-amestec eu, mamă, că nici n-am ce să m-amestec! mormăi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
copleșindu-l ca o flacără arzătoare. Se stăpânea și stăpânirea mai mult îl durea. Apoi, când prefectul a pomenit despre domnii automobiliști, Petre a izbucnit, aproape fără voia lui, parc-ar fi vrut să-mpiedice o nedreptate, cu o voce aspră, răgușită și cu o văpaie în ochi: ― Numai cucoana e de vină, domnule prefect, c-a venit aci, peste noi, să ne zgândăre necazurile! Intervenția și mai cu seamă înfățișarea lui pătimașă păru tuturor atât de insolentă, că provocă indignare
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pumnii peste față, peste cap, îi smulse căciula și-l lovi peste ochii în care pofta ardea ca o vâlvătaie. El răbdă loviturile ei ca niște mângâieri până ce, luîndu-și seama, își ascunse obrajii pe pântecele ei. Nadina nu simțise mâinile aspre care-i strângeau șoldurile și mijlocul, dar acuma simțea cum îi zgârie pielea mustățile și buzele lui fierbinți. Zbătîndu-se necontenit, corpul ei alunecă ușor în jos până ce gura țăranului ajunse să se scufunde între sânii ei mici și rotunzi. Buzele
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
sprijinindu-se. Nadina își înfipse degetele în părul lui, zgâlțâind cu furie. Deodată simți mâna lui grea ca un mai între pulpele ei lipite, despărțindu-le și făcând loc genunchilor lui. Aceeași mână îi pipăi o clipă pântecele cu mișcări aspre. Nadina se zvârcolea neputincioasă sub greutatea bărbatului, legănîndu-și capul pe dunga canapelei: ― Nu vreau!... Ajutor!... Ajutor! Petre își ridică atunci capul dintre sânii ei și mormăi răgușit: ― Stai binișor... Stai, că doar nu te mă... Uite-așa! Nadina avu o
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
conacul său, după ce făcuse pe loc înconjurul orizontului. Am rămas ca o insulă." Noaptea înnegrise văzduhul complet. Nici o adiere și nici un zgomot pe întreg cuprinsul. Bătrânul nu auzea, în tăcerea profundă ce-l împresura, decât propria-i respirație, care părea aspră ca un horcăit. Și de jur împrejur, focurile mute ca plăgile unui trup uriaș răstignit pe pământ, din care se înalță aburii roșii, cotropind întreg văzduhul. Stând nemișcat în întuneric, Miron Iuga simți o înfiorare, parcă s-ar fi lăsat
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Apoi ce să zicem, don' colonel? Mata nu știi c-a venit revoluția? zise Găligan cu mândrie. ― Eu văd c-a venit, dar nu știu ce are cu mine revoluția, că eu... ― Lasă că știi matale prea bine! făcu celălalt țăran mai aspru. Numai te prefaci a nu ști... Ș-apoi, ori știi, ori nu știi, nouă ne trebuie moșia, că tălică ai stăpînit-o destul și ne-a venit rândul și nouă!... Dacă o dai cu binele, bine de bine, dacă nu, noi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ce mistuiau castelul Iuga. Mulțimea de țărani, furioasă și gălăgioasă, nu se dădea deloc dusă, parcă și-ar fi pierdut somnul. Chiotele unei bucurii năprasnice înăbușeau trosniturile focului, în lumina roșie, oamenii viermuiau ca niște umbre fără odihnă, cu glasuri aspre, hârbuite, care se topeau într-un zgomot straniu, izbucnit parcă din rărunchii pământului... Târziu, după miezul nopții, coperișul cu căpriorii arși se prăbuși peste tavanul etajului. Un nour uriaș de scântei răbufni brusc și se împrăștie în văzduhul roșu, urmat
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
meu! Vasăzică, la revedere!... La revedere, domnule Herdelea! Le strânse mâinile foarte mișcat. Fața lui durdulie era palidă. Emoția îi schimbase vocea. Coborî pe peron grav, aproape întunecat. Maiorul Tănăsescu, comandantul trupelor, mustăcios și sprîncenos, cu privirea tăioasă și glasul aspru, se prezentă raportând că, conform ordinelor primite atât direct de la generalul Dadarlat, comandantul diviziei, cât și de la comandantul regimentului său, se pune la dispoziția prefectului. ― Ce trupe aveți, domnule maior? întrebă Baloleanu. ― Un batalion cu efectiv de război și o
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
atât gălăgia țărănească se învolbura ca un cor sălbatic amețitor. Grămădirea de oameni se răsfira în părți de-a curmezișul șoselei, subțiindu-se, parcă toți ar fi vrut să vadă mai bine pe vrăjmași și să-i înfrunte. 0 comandă aspră răsună în vârful coloanei militare. Două companii se desfășurară în linie, una în dreapta și alta în stânga șoselei, oprindu-se apoi la o distanță numai de vreo sută de pași de gloatele țărănești. Intre ele, pe șosea, apărea trăsura prefectului Baloleanu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
parcă le-ar fi retezat un paloș, dar numai spre a reizbucni mai tumultuoase: ― N-au voie să tragă!... Nu-ți fie frică, moșule!... Hai, băieți, că nu vă împușcă!... Aoleu, că v-a întrecut Anghelina! Apoi răsunară alte comenzi aspre, ascuțite ca niște scârțâituri de ferăstrău ruginit. Zidul de soldați executa mașinal, sacadat, aceeași mișcare de arme. Țevile cu câte o dungă albă de soare se ridicară deodată la ochi, degetele apăsară deodată pe trăgaci și salva de gloanțe umplu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mai repede decât scot eu păpușile din cutie... Și nu e corect, nici măcar nu mai deschizi ochii... — Poate că, în sfârșit, numele o iau înaintea trupurilor, spuse Tili, gâfâind. — Nu acum și nu aici, spuse Maestrul păpușilor, cu o voce aspră, schimbată. Și apoi, poruncitor : Acum să te văd ! Tili deschise ochii, la auzul vocii schimbate a Maestrului, și rămase descumpănit. Maestrul păpușilor scosese din cutie o oglindă. Tili se privi și pentru prima oară nu-i veni niciun nume în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lui Hsien Feng. Efortul pe care l-a făcut pentru a le rosti îmi spune că în inima lui trebuie să fi fost loc și pentru iubire. Când ne-am întors, eu și Nuharoo eram îmbrăcate în pânză de sac, aspră și albă, iar părul ne era înfășurat în fâșii de țesătură albă. Înfățișarea noastră schimbată semnala tuturor că națiunea noastră intrase în prima etapă de doliu după împăratul ei. Su Shun a cerut imediat o întrevedere cu Nuharoo și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
și este acum aproape la fel de bun ca An-te-hai. Sunt îngrijorată în legătură cu An-te-hai. Prințul Ch’un mi-a spus că este în închisoarea din Peking. Pentru a-și desăvârși înșelăciunea, An-te-hai îl scuipase pe paznic, asigurându-și o pedeapsă și mai aspră: a fost pus într-o celulă cu apă în care pluteau fecale în jurul gâtului său. Mă rog ca el să reziste până ajung eu. Nu pot încă să spun dacă mă voi întoarce la Peking cu capul pe umeri, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
la ochi. Sunt într-un sac de iută legat de un par și purtat pe umerii bărbaților. Cât m-am zbătut, mi-a alunecat de pe ochi cârpa cu care eram legată, deși în gură încă mai am călușul. Prin țesătura aspră a sacului văd lumina. Oamenii coboară smucit printre dealuri și bănuiesc că nu sunt bandiți, căci aceia ar fi avut picioare zdravene pentru terenul acesta plin de obstacole. Am sperat că prințul Kung ne va proteja, dar se pare că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
izbucnit o revoltă în cartierul din Peking în care locuiau mulți dintre credincioșii săi. S-a auzit plângerea că Su Shun era ministrul desemnat de Hsien Feng. „Dacă Su Shun nu are nici o calitate și merită o pedeapsă atât de aspră, ar trebui să ne îndoim de înțelepciunea Răposatei Sale Majestăți? Sau ar trebui să suspectăm că testamentul Majestății Sale este încălcat?“ Yung Lu a menținut revolta sub control. Am cerut ca prinții Kung și Yung Lu să păzească execuția lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
pe împăratul Hsien Feng, și totuși nu consideram că e corect să trebuiască să îmi perec restul vieții în izolare și singurătate. Mă avertizam iar și iar cu exemple istorice de văduve imperiale ale căror întâlniri amoroase sfârșiseră cu pedepse aspre. Îmi închipuiam dezmembrarea lor în fiecare noapte. Însă Yung Lu îmi stăruia în minte. Am încercat sa-mi îmblânzesc sentimentele în toate chipurile posibile. Am aflat de la An-te-hai și Li Lien-ying că Yung Lu nu avea nici o legătură romantică, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
fi vrut, dar jeanșii mai largi, spălăciți, care-i atârnau pe șolduri sugerau că nu se lua prea În serios. Tocmai când hotărâsem că avea cel mai frumos păr pe care-l văzusem vreodată la un bărbat - destul de lung, negru, aspru și enervant de strălucitor - Își trase pe el o jachetă de catifea reiată și reuși să arate chiar și mai drăgălaș. Era clar manechin. M-am abținut să nu lansez o remarcă superarogantă despre cât de puternic trebuie să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
el Își aruncă o geantă gen curier peste piept și se repezi spre ușă. —Davide, salut-o pe Bette, Îl instrui Elisa pe singurul tip rămas la masă. Ochii negri ai lui Davide priviră melancolic pe sub genele grele și ciuful aspru de păr negru. Își trecu degetele prin el și mă privi fix. După alte câteva clipe jenante spuse: „Salve“ cu un accent ce mi se păru imediat dubios. —Bună, Davide, am spus. De unde ai accentul ăsta grozav? —E italian de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Am pupat cu toții aerul din jurul ambilor obraji (regula mea cu pupicul dublu nu durase nici măcar douăzeci de secunde), dar Davide nu reușise să-și desprindă ochii de pe Elisa nici măcar o secundă. —Masa noastră. E gata, anunță el pe un ton aspru, Într-o engleză cu accent italienesc, mângâind fundul osos al Elisei și aplecându-și iar fața drăgălașă spre gâtul ei. Veniți Înăuntru când ați finito. Ceva din accentul lui Davide nu părea tocmai În regulă. Părea să treacă de la franțuzesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
biroul ei și mă chemă În iadul ei plin de imprimeuri cu animale - toată camera era decorată cu un amestec halucinant de imprimeuri zebră, leopard și tigru, la care se adăugau pernele blănoase supradimensionate și un covor uriaș, de blană aspră cu pete. —Bună, Bette. Cum merge treaba? Îmi spuse veselă, Închizând ușa și făcându-mi semn să mă așez pe un scaun acoperit de ceva ce semăna cu piele și păr natural. —Ăă, excelent. Până acum a fost o primă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Un negru foarte anorexic, care purta o perucă Afro uriașă și un tricou cu mânecă lungă peste colanți roz Lycra sexy ne-a privit printre genele Încărcate de sclipici. —Sunteți pe listă? a Întrebat el, cu o voce neașteptat de aspră pentru un adevărat expert În travesti. —Mda, normal că da, am spus, pe un ton natural. Tăcere. Ăă, da, suntem pe listă. Am venit cu Kelly & Company. Nici un răspuns. Ținea lista În mână, dar nu se uita pe ea, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
partea specială a Codului penal sau în legi speciale. În cazul în care unii dintre funcționarii publici (demnitari sau persoane care dețin alte calități, precum cele prevăzute în textul criticat de neconstituționalitate) săvârșesc infracțiuni pot fi sancționați cu pedepse mai aspre tocmai datorită importanței calității pe care o au sau se pot reglementa infracțiuni speciale în aceasta privință și nicidecum nu pot fi exonerați sau exceptați. În același timp, mai există o definiție a "funcționarului public" legată de calitatea și atribuțiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
suprafețele poroase au tendința de a deveni mai puțin absorbante pe masura ce aceste goluri în volum se umplu); 3. Beton cimentat și asfalt striat (ondulat): Acest tip de suprafață de drum include atât betonul pe bază de ciment, cât și textura aspră a asfaltului; 4. Textura fină cu pietre de pavaj: Acest tip de suprafață de drum include pietre de pavaj cu o distanță mai mică de 5 mm între pietrele de pavaj; 5. Textura grosiera cu pietre de pavaj: Acest tip
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180395_a_181724]
-
contract în contract, familia Mocioc a trăit șase ani la poalele Alpilor. La poalele Alpilor au trăit de sute de ani mulți oameni, și trăiesc și acum, dar Daniela Mocioc a trăit, a visat, a scris, a fuzionat cu peisajul aspru, înfricoșător dar fascinant al munților! Iată unul din zecile de pasaje în care această muziciană vede și aude chemarea naturii înconjurătoare: „Partnachklam devenise locul unde nu ne era niciodată îndeajuns să vedem spectacolul unei naturi ce-și juca repetițiile curajoasă
Editura Destine Literare by LIVIA NEMȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_252]