8,268 matches
-
și neutronii toate având spin ½ ħ, sau „spin-½”. Într-un atom, electronii în mișcare în jurul nucleului posedă un moment cinetic orbital în plus față de spin, în timp ce nucleul în sine posedă moment cinetic datorită spinului nuclear. Câmpul magnetic produs de un atom— momentul său magnetic—este determinat de aceste diferite forme de moment cinetic, la fel cum un obiect încărcat electric produce de regulă un câmp magnetic. Cu toate acestea, cea mai importantă contribuție vine de la spinul electronilor. Datorită naturii electronilor de
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
găsi în aceeași , electronii legați fac pereche, fiecare membru al perechii într-un spin cu direcția în sus și celălalt cu spinul în jos. Astfel, aceste rotiri se anulează reciproc, reducând total momentul de dipol magnetic la zero în unii atomi cu număr par de electroni. În elementele feromagnetice, cum ar fi fierul, cobaltul și nichelul, un număr impar de electroni conduce la existența unui electron nepereche și la prezența unui moment magnetic net. Orbitalii atomilor vecini se suprapun și se
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
magnetic la zero în unii atomi cu număr par de electroni. În elementele feromagnetice, cum ar fi fierul, cobaltul și nichelul, un număr impar de electroni conduce la existența unui electron nepereche și la prezența unui moment magnetic net. Orbitalii atomilor vecini se suprapun și se atinge o stare de energie mai joasă atunci când spinii electronilor nepereche sunt aliniați unul cu celălalt, proces spontan cunoscut sub numele de . Când momentele magnetice ale atomilor materialelor feromagnetice sunt aliniate, materialul poate produce un
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
și la prezența unui moment magnetic net. Orbitalii atomilor vecini se suprapun și se atinge o stare de energie mai joasă atunci când spinii electronilor nepereche sunt aliniați unul cu celălalt, proces spontan cunoscut sub numele de . Când momentele magnetice ale atomilor materialelor feromagnetice sunt aliniate, materialul poate produce un câmp măsurabil la scară macroscopică. Materialele paramagnetice au atomi cu momentele magnetice întreptate în direcții aleatoare atunci când nu este prezent niciun câmp magnetic, care se aliniază în prezența unui câmp. Nucleul unui
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
de energie mai joasă atunci când spinii electronilor nepereche sunt aliniați unul cu celălalt, proces spontan cunoscut sub numele de . Când momentele magnetice ale atomilor materialelor feromagnetice sunt aliniate, materialul poate produce un câmp măsurabil la scară macroscopică. Materialele paramagnetice au atomi cu momentele magnetice întreptate în direcții aleatoare atunci când nu este prezent niciun câmp magnetic, care se aliniază în prezența unui câmp. Nucleul unui atom nu va avea niciun spin atunci când are atât număr par de neutroni cât și de protoni
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
materialelor feromagnetice sunt aliniate, materialul poate produce un câmp măsurabil la scară macroscopică. Materialele paramagnetice au atomi cu momentele magnetice întreptate în direcții aleatoare atunci când nu este prezent niciun câmp magnetic, care se aliniază în prezența unui câmp. Nucleul unui atom nu va avea niciun spin atunci când are atât număr par de neutroni cât și de protoni, dar în alte cazuri cu numere impare, nucleul poate avea spin. În mod normal, nucleele cu spin sunt aliniate în direcții aleatoare, din cauza . Cu
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
xenon-129) este posibil să se o proporție semnificativă din stările de spin nuclear, astfel încât acestea să fie aliniate în aceeași direcție—o condiție numită . Aceasta are importante aplicații în imagistica prin rezonanță magnetică. Energia potențială a unui electron într-un atom este negativă, dependența ei față de poziție ajungând la un minim (valoare absolută maximă) în interiorul nucleului, și dispărând atunci când distanța de la nucleu tinde la infinit, aproximativ invers proporțional cu distanța. În modelul cuantic-mecanic, un electron legat poate ocupa doar o mulțime
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
o mulțime de centrat pe nucleu, și fiecare stare corespunde unui anumit ; vezi ecuația lui Schrödinger independentă de timp pentru o explicație teoretică. Un nivel de energie poate fi măsurat prin cantitatea de energie necesară pentru a dezlega electronul din atom, și este, de obicei, dată în unități de electronvolți (eV). Cel mai mic nivel de energie al unui electron legat se numește stare fundamentală, sau , în timp ce o tranziție a unui electron la un nivel superior se soldează cu o stare
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
spectru caracteristic care depinde de sarcina nucleară, subînvelișurile ocupate de electroni, interacțiunile electromagnetice dintre electroni și de alți factori. Atunci când un spectru continuu de energie este trecut printr-un gaz sau printr-o plasmă, unii dintre fotoni sunt absorbiți de atomi, făcându-i pe electroni să-și schimbe nivelul de energie. Acești electroni excitați care rămân legați de atom emit spontan această energie sub forma unui foton, care se îndreaptă într-o direcție oarecare, și astfel coboară înapoi la un nivel
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
factori. Atunci când un spectru continuu de energie este trecut printr-un gaz sau printr-o plasmă, unii dintre fotoni sunt absorbiți de atomi, făcându-i pe electroni să-și schimbe nivelul de energie. Acești electroni excitați care rămân legați de atom emit spontan această energie sub forma unui foton, care se îndreaptă într-o direcție oarecare, și astfel coboară înapoi la un nivel inferior de energie. Astfel, atomii se comportă ca un filtru care formează o serie de întunecate în producția
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
să-și schimbe nivelul de energie. Acești electroni excitați care rămân legați de atom emit spontan această energie sub forma unui foton, care se îndreaptă într-o direcție oarecare, și astfel coboară înapoi la un nivel inferior de energie. Astfel, atomii se comportă ca un filtru care formează o serie de întunecate în producția de energie. (Un observator care vizualizează atomii dintr-o perspectivă care nu include spectrul continuu în fundal vede, în schimb, o serie de linii de emisie produse
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
unui foton, care se îndreaptă într-o direcție oarecare, și astfel coboară înapoi la un nivel inferior de energie. Astfel, atomii se comportă ca un filtru care formează o serie de întunecate în producția de energie. (Un observator care vizualizează atomii dintr-o perspectivă care nu include spectrul continuu în fundal vede, în schimb, o serie de linii de emisie produse de fotonii emiși de către atomi.) Măsurătorile spectroscopice măsurători ale intensității și lățimii liniilor spectrale atomice permit identificarea compoziției și proprietăților
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
filtru care formează o serie de întunecate în producția de energie. (Un observator care vizualizează atomii dintr-o perspectivă care nu include spectrul continuu în fundal vede, în schimb, o serie de linii de emisie produse de fotonii emiși de către atomi.) Măsurătorile spectroscopice măsurători ale intensității și lățimii liniilor spectrale atomice permit identificarea compoziției și proprietăților fizice ale unei substanțe. Examinarea atentă a liniilor spectrale relevă că unele prezintă o divizare a . Acest lucru se întâmplă din cauza , care este o interacțiune
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
permit identificarea compoziției și proprietăților fizice ale unei substanțe. Examinarea atentă a liniilor spectrale relevă că unele prezintă o divizare a . Acest lucru se întâmplă din cauza , care este o interacțiune între spin și mișcarea electronului cel mai exterior. Când un atom se află într-un câmp magnetic exterior, liniile spectrale devin împărțite în trei sau mai multe componente, fenomen numit efect Zeeman. Acest lucru este cauzat de interacțiunea câmpului magnetic cu momentul magnetic al atomului și al electronilor săi. Unii atomi
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
electronului cel mai exterior. Când un atom se află într-un câmp magnetic exterior, liniile spectrale devin împărțite în trei sau mai multe componente, fenomen numit efect Zeeman. Acest lucru este cauzat de interacțiunea câmpului magnetic cu momentul magnetic al atomului și al electronilor săi. Unii atomi pot avea mai multe configurații de electroni cu același nivel de energie, care apar astfel ca o singură linie spectrală. Interacțiunea câmpului magnetic cu atom deplasează aceste configurații de electroni la niveluri de energie
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
atom se află într-un câmp magnetic exterior, liniile spectrale devin împărțite în trei sau mai multe componente, fenomen numit efect Zeeman. Acest lucru este cauzat de interacțiunea câmpului magnetic cu momentul magnetic al atomului și al electronilor săi. Unii atomi pot avea mai multe configurații de electroni cu același nivel de energie, care apar astfel ca o singură linie spectrală. Interacțiunea câmpului magnetic cu atom deplasează aceste configurații de electroni la niveluri de energie ușor diferite, de unde rezultă mai multe
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
cauzat de interacțiunea câmpului magnetic cu momentul magnetic al atomului și al electronilor săi. Unii atomi pot avea mai multe configurații de electroni cu același nivel de energie, care apar astfel ca o singură linie spectrală. Interacțiunea câmpului magnetic cu atom deplasează aceste configurații de electroni la niveluri de energie ușor diferite, de unde rezultă mai multe linii spectrale. Prezența unui câmp electric extern poate provoca un nivel comparabil de divizare și deplasare a liniilor spectrale prin modificarea nivelurilor de energie ale
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
Această proprietate fizică este folosit pentru a face lasere, care pot emite fascicule coerente de lumină a căror energie este într-o bandă de frecvență îngustă. Valența este puterea de combinare a unui element. Aceasta este egală cu numărul de atomi de hidrogen cu care atomul s-ar putea combina sau pe care i-ar putea dizloca în formarea de compuși. Învelișul exterior de electroni al unui atom în starea sa necombinată este cunoscut sub denumirea de , iar electronii de la acel
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
pentru a face lasere, care pot emite fascicule coerente de lumină a căror energie este într-o bandă de frecvență îngustă. Valența este puterea de combinare a unui element. Aceasta este egală cu numărul de atomi de hidrogen cu care atomul s-ar putea combina sau pe care i-ar putea dizloca în formarea de compuși. Învelișul exterior de electroni al unui atom în starea sa necombinată este cunoscut sub denumirea de , iar electronii de la acel nivel se numesc . Numărul de
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
este puterea de combinare a unui element. Aceasta este egală cu numărul de atomi de hidrogen cu care atomul s-ar putea combina sau pe care i-ar putea dizloca în formarea de compuși. Învelișul exterior de electroni al unui atom în starea sa necombinată este cunoscut sub denumirea de , iar electronii de la acel nivel se numesc . Numărul de electroni de valență determină comportamentul atomului în legătură cu alți atomi. Atomii au tendința de a reacționa chimic unii cu alții într-un mod
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
pe care i-ar putea dizloca în formarea de compuși. Învelișul exterior de electroni al unui atom în starea sa necombinată este cunoscut sub denumirea de , iar electronii de la acel nivel se numesc . Numărul de electroni de valență determină comportamentul atomului în legătură cu alți atomi. Atomii au tendința de a reacționa chimic unii cu alții într-un mod care le-ar umple (sau le-ar goli) stratul de valență. De exemplu, transferul unui singur electron între atomi este o aproximare utilă pentru
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
ar putea dizloca în formarea de compuși. Învelișul exterior de electroni al unui atom în starea sa necombinată este cunoscut sub denumirea de , iar electronii de la acel nivel se numesc . Numărul de electroni de valență determină comportamentul atomului în legătură cu alți atomi. Atomii au tendința de a reacționa chimic unii cu alții într-un mod care le-ar umple (sau le-ar goli) stratul de valență. De exemplu, transferul unui singur electron între atomi este o aproximare utilă pentru legăturile care se
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
putea dizloca în formarea de compuși. Învelișul exterior de electroni al unui atom în starea sa necombinată este cunoscut sub denumirea de , iar electronii de la acel nivel se numesc . Numărul de electroni de valență determină comportamentul atomului în legătură cu alți atomi. Atomii au tendința de a reacționa chimic unii cu alții într-un mod care le-ar umple (sau le-ar goli) stratul de valență. De exemplu, transferul unui singur electron între atomi este o aproximare utilă pentru legăturile care se formează
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
electroni de valență determină comportamentul atomului în legătură cu alți atomi. Atomii au tendința de a reacționa chimic unii cu alții într-un mod care le-ar umple (sau le-ar goli) stratul de valență. De exemplu, transferul unui singur electron între atomi este o aproximare utilă pentru legăturile care se formează între atomi care au un singur electron mai mult decât stratul exterior complet, și un altul căruia îi lipsește un electron pentru a-și completa ultimul strat, astfel cum apare în
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
tendința de a reacționa chimic unii cu alții într-un mod care le-ar umple (sau le-ar goli) stratul de valență. De exemplu, transferul unui singur electron între atomi este o aproximare utilă pentru legăturile care se formează între atomi care au un singur electron mai mult decât stratul exterior complet, și un altul căruia îi lipsește un electron pentru a-și completa ultimul strat, astfel cum apare în compusul clorură de sodiu și în alte săruri ionice. Cu toate
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]