8,108 matches
-
sens opus, spre Țara Românească și Moldova (vide infra, Ștefan Meteș, studiul despre migrațiile românești din sec. XIV-XX, cu atestări documentare). Bazele legale pentru aceste măsuri au fost adoptate de Dieta maghiară de la Bratislava și consfințite prin semnătura regelui. Administrația austriacă realizează primele măsuri privind recensământul populației din Transilvaniei. Conform estimărilor făcute în anii 1712 și 1713 de Verwaltungsgericht - autoritatea administrativă austriacă - repartiția pe etnii a populației din Transilvania este următoarea: unguri 47%, români 34%, germani (sași și șvabi) 19%. Referitor
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
Bazele legale pentru aceste măsuri au fost adoptate de Dieta maghiară de la Bratislava și consfințite prin semnătura regelui. Administrația austriacă realizează primele măsuri privind recensământul populației din Transilvaniei. Conform estimărilor făcute în anii 1712 și 1713 de Verwaltungsgericht - autoritatea administrativă austriacă - repartiția pe etnii a populației din Transilvania este următoarea: unguri 47%, români 34%, germani (sași și șvabi) 19%. Referitor la recensăminte, v. și studiile istoricului David Prodan care contestă rigoarea primelor recensăminte. Pastorul evanghelic-lutheran sas Stephan Ludwig Roth despre situația
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
care contestă rigoarea primelor recensăminte. Pastorul evanghelic-lutheran sas Stephan Ludwig Roth despre situația etniilor înaintea revoluției din 1848: Între anii 1868 și 1918 Transilvania a fost încorporată părții maghiare a Imperiului Austro-Ungar (parte numită Transleithania, spre deosebire de Cisleithania, care era partea austriacă. În această perioadă, s-au intensificat măsurile discriminatorii împotriva românilor, șvabilor, slovacilor, sârbilor, croaților (în Banat) și, spre sfârșitul secolului XIX, chiar a sașilor, datorita unei puternici politici de maghiarizare implementata de autoritățile maghiare, urmând modelele statale și politicile naționale
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
romanică de la Acâș (secolul al XIII-lea) și bisericile gotice de la Ardud, Eriu-Sâncrai, Beltiug ș.a., sunt principalele monumente medievale ale acestei zone. După bătălia de la Mohács (1526) regiunea Sătmarului a fost revendicată atât de regii ungari (titlu posedat de principii austrieci) cât și de principii transilvăneni. În vara anului 1601 Mihai Viteazul și-a stabilit tabăra la Moftin pentru 20 de zile, pregătindu-se pentru pentru bătălia de la Gurăslău, ultima sa victorie. Peste mai bine de 100 de ani, în 1711
Județul Satu Mare () [Corola-website/Science/296666_a_297995]
-
a stabilit tabăra la Moftin pentru 20 de zile, pregătindu-se pentru pentru bătălia de la Gurăslău, ultima sa victorie. Peste mai bine de 100 de ani, în 1711, armata prințului Francisc Rakoczi al II-lea s-a predat în fața trupelor austriece la Moftin. În 1657 cetatea și comitatul Sătmar au fost cucerite de polonezi. Tratatul de pace poartă semnătura colonelului Jan Sobieski, viitorul rege al Poloniei. Între 1660-1661 trupele otomane au devastat întreg ținutul. Guvernarea habsburgică de după 1711 a adus o
Județul Satu Mare () [Corola-website/Science/296666_a_297995]
-
1750-1762: În cadrul Graniței Militare sunt înființate Primul Regiment Secuiesc de Infanterie și Al Doilea Regiment Secuiesc de Infanterie, ceea ce stârnește nemulțumirea secuilor. 1764: Masacrul de la Siculeni. Refuzul secuilor de a se înrola în regimentele de grăniceri, parte a sistemului militar austriac, a culminat cu revolte violente. Acestea au fost reprimate de generalul Adolf von Buccow. Potrivit datelor istorice, aproximativ 200 secui au fost uciși în cursul evenimentelor. 1784 iau ființă comitatele Ciuc și Odorhei. 1819 se construiește primul drum pavat Miercurea
Județul Harghita () [Corola-website/Science/296662_a_297991]
-
Lituania, Belarus și o parte a Ucrainei. S-a finalizat în primăvara anului 1864. După aceasta, autonomia Poloniei a fost definitiv anulată. Termenul "Galiția și Lodomeria", tradițional prescurtat "Galiția", a intrat în uz după prima împărțire a Poloniei, când Imperiul Austriac a primit partea sudică a Republicii Celor Două Națiuni, cu voievodatul rutean cu Liov, Rzeszów, Belz, Sanok și Przemyśl, partea sudică a Poloniei Mici cu Tarnów, Oświęcim, Jaworzno, Nowy Targ și Nowy Sącz, Zamość și câteva fortărețe din Podolia — Tarnopol
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
Oświęcim, Jaworzno, Nowy Targ și Nowy Sącz, Zamość și câteva fortărețe din Podolia — Tarnopol, Zbaraj. Aceste teritorii au primit un statut de statul regal al Austriei, cu denumirea oficială "Regatul Galiției și Lodomeriei" (). Purtând titlu "Rex Galiciæ et Lodomeriæ", diplomația austriacă a încercat să vizualizeze dreptul monarhilor austrieci — similar stăpânitorilor coroanei ungare — pentru a controla teritoriile cucerite. În 1861 Galiția a primit autonomia cu parlament statal și guvern local în Liov. În 1867, după crearea monarhiei dualiste, (Regatul Galiției și Lodomeriei
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
Zamość și câteva fortărețe din Podolia — Tarnopol, Zbaraj. Aceste teritorii au primit un statut de statul regal al Austriei, cu denumirea oficială "Regatul Galiției și Lodomeriei" (). Purtând titlu "Rex Galiciæ et Lodomeriæ", diplomația austriacă a încercat să vizualizeze dreptul monarhilor austrieci — similar stăpânitorilor coroanei ungare — pentru a controla teritoriile cucerite. În 1861 Galiția a primit autonomia cu parlament statal și guvern local în Liov. În 1867, după crearea monarhiei dualiste, (Regatul Galiției și Lodomeriei a rămas în Imperiul Austriac), autonomia a
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
dreptul monarhilor austrieci — similar stăpânitorilor coroanei ungare — pentru a controla teritoriile cucerite. În 1861 Galiția a primit autonomia cu parlament statal și guvern local în Liov. În 1867, după crearea monarhiei dualiste, (Regatul Galiției și Lodomeriei a rămas în Imperiul Austriac), autonomia a fost mai extinsă. Guvernul austriac a garantat că guvernatorii vor fi aleși din populația locală. Parlamentul a avut drept de a face legi legate de economia regiunii, comunicații, educație și sănătate. Datorită acelor schimbări, Galiția a devenit centrul
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
pentru a controla teritoriile cucerite. În 1861 Galiția a primit autonomia cu parlament statal și guvern local în Liov. În 1867, după crearea monarhiei dualiste, (Regatul Galiției și Lodomeriei a rămas în Imperiul Austriac), autonomia a fost mai extinsă. Guvernul austriac a garantat că guvernatorii vor fi aleși din populația locală. Parlamentul a avut drept de a face legi legate de economia regiunii, comunicații, educație și sănătate. Datorită acelor schimbări, Galiția a devenit centrul mișcarii liberaționiste poloneze, aici luând ființă partide
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
germană, "Istoria românilor în chipuri și icoane", "Sate și mănăstiri din România" ("Villages and Monasteries of Romania") și eseul "Gânduri și sfaturi ale unui om ca oricare altul". I-a mai vizitat pe românii din Bucovina, pe vremea aceea teritoriu austriac, și pe cei din Basarabia, teritoriu al Imperiului Țarist, și a scris despre lupta pentru cultură în "Neamul romănesc în Basarabia". Aceasta se referea la autocrația țaristă ca sursă de „întunecime și sclavie”, pe când despre regimul mai liber din Bucovina
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
Dieta Ungariei, din moment ce liderii PNR erau loiali proiectului Statele Unite ale Austriei Mari. Iorga a avut de suportat consecințele în mai 1909, atunci când nu i s-a permis să intre în Bucovina, fiind declarat "persona non grata", și exilat de pe sol austriac (în iunie, li s-a interzis prin lege profesorilor bucovineni să ia parte la discursurile lui Iorga). După o lună, Iorga l-a întâmpinat în București pe istoricul englez R.W. Seton-Watson. Critic al Austro-Ungariei, a devenit prietenul lui Iorga
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
II-lea), care frecventa cursurile școlii din Vălenii. În polemica sa cu Vasile Sion din octombrie 1915, un fizician germanofil, Iorga și-a justificat suspiciunile avute despre Germanii din România și i-a felicitat pe românii care plecau din armata austriacă. Antantiștii care doreau Transilvania înapoi s-au întors împotriva poporaniștilor, care deplângeau soarta românilor din Basarabia, regiune aflată sub opresiunea Imperiului Rus cu consimțământul aliaților. Teoreticianul poporanist Garabet Ibrăileanu, editor al publicației " Viața Românească", l-a acuzat pe Iorga că
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
a reflectat asupra temelor politice în raportul predat Academiei în 1915, intitulat " Dreptul la viață al statelor mici" și în multe din cele 37 cărți pe care le-a publicat în acel an: "Istoria românilor din Ardeal și Ungaria", "Politica austriacă față de Serbia" etc. Tot în 1915, Iorga și-a terminat tratatul în istorie economică, "Istoria comerțului la români", dar și un volum despre istoria literaturii și a filozofiei românești, "Faze sufletești și cărți reprezentative la români". Înainte de vara anului 1916
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
fac parte din "Muzeul de artă medievală Măldărești". Pe Valea Topologului la 1828 "Iancu Bălcescu", fratele revoluționarului pașoptist Nicolae Bălcescu, ridică conacul care dăinuie peste veacuri, azi fiind ""Muzeul Nicolae Bălcescu"", cu o arhitectonică deosebită. Între anii 1717-1722, în timpul stăpânirii austriece, a fost construit sectorul de drum pe "Valea Oltului" dintre Cozia și Câineni, cunoscut ca ""Via Carolina"", sub conducerea inginerului austriac "Franz Schwartz", drum care a avut ca suport vechiul drum roman. Pe meleagurile vâlcene vatră cu bogate tradiții istorice
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
conacul care dăinuie peste veacuri, azi fiind ""Muzeul Nicolae Bălcescu"", cu o arhitectonică deosebită. Între anii 1717-1722, în timpul stăpânirii austriece, a fost construit sectorul de drum pe "Valea Oltului" dintre Cozia și Câineni, cunoscut ca ""Via Carolina"", sub conducerea inginerului austriac "Franz Schwartz", drum care a avut ca suport vechiul drum roman. Pe meleagurile vâlcene vatră cu bogate tradiții istorice și culturale, documentele atestă "existența școlilor" încă din secolele XIV-XV. La Mănăstirea Cozia funcționa încă din anul 1415 o școală mănăstirească
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
Pătimirea”, a fost jucată în Oberammergau, Germania în 1634 și de atunci este interpretată la fiecare 10 ani. În anii 1700, muzica lui Mendelssohn și a lui Händel a fost utilizată în loc de colinde de Crăciun. În 1818, ajutorul de preot austriac Joseph Mohr a fost anunțat cu o zi înaintea Crăciunului că orga bisericii sale s-a stricat și nu poate fi reparată la timp pentru slujba de Crăciun. Din această cauză, el a compus trei piese, una dintre ele fiind
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]
-
ulterior, a Austro-Ungariei. Totuși, teritoriul Voievodinei a fost afectat de războaiele dintre Austria și Turcia și după aceea, și în decursul timpului unele localități au fost complet distruse, cum este cazul satului Chevereșu Mic care a ars complet în timpul războiului austriaco - turc din 1788 - 1789. În noiembrie 1918 Adunarea de la Novi Sad proclama unirea regiunilor Bačka, Banat, Srem și Baranja cu Regatul Șerbiei. Din 1918 și până în prezent, regiunea a primit diferite grade de autonomie în cadrul Șerbiei. Coaliția aflată la guvernare
Voievodina () [Corola-website/Science/296873_a_298202]
-
General la Cernăuți. Populația Cernăuțiului a suferit unele modificări în perioada habsburgica. Aici s-au așezat numeroși evrei, germani, polonezi, dar și ucraineni. Aceștia din urmă au reușit să-i devanseze numeric pe români, după cum rezultă din rezultatul diferitelor recensăminte austriece prezentate în următorul tabel: Conform datelor recensământului din 1930, din cei 112.427 de locuitori ai municipiului Cernăuți, 35.387 erau ortodocși, 7.168 greco-catolici, 21.232 romano-catolici, 4.854 evanghelici-lutherani, 42.932 mozaici ș.a. Din punct de vedere etnic
Cernăuți () [Corola-website/Science/296872_a_298201]
-
în Dacia. În timpul Evului Mediu, teritoriul a fost în continuu populat. Regiunea a intrat sub controlul Regatului Ungariei, iar mai târziu sub conducerea Principatului Transilvaniei și sub conducerea Imperiului Otoman. In anul 1738 Caransebesul este ars în intregime de trupele austriece în timpul răscoalei românilor împotriva Imperiului austriac. Peste 50 de sate românești din Serbia și Banat au fost complet distruse de austrieci și de milițiile sârbești în aceste evenimente Românii protestau atât împotriva abuzurilor insuportabile ale administrației imperiale cât și împotriva
Caransebeș () [Corola-website/Science/296877_a_298206]
-
a fost în continuu populat. Regiunea a intrat sub controlul Regatului Ungariei, iar mai târziu sub conducerea Principatului Transilvaniei și sub conducerea Imperiului Otoman. In anul 1738 Caransebesul este ars în intregime de trupele austriece în timpul răscoalei românilor împotriva Imperiului austriac. Peste 50 de sate românești din Serbia și Banat au fost complet distruse de austrieci și de milițiile sârbești în aceste evenimente Românii protestau atât împotriva abuzurilor insuportabile ale administrației imperiale cât și împotriva colonizărilor forțate cu exilați austrieci și
Caransebeș () [Corola-website/Science/296877_a_298206]
-
Imperiului austriac. Peste 50 de sate românești din Serbia și Banat au fost complet distruse de austrieci și de milițiile sârbești în aceste evenimente Românii protestau atât împotriva abuzurilor insuportabile ale administrației imperiale cât și împotriva colonizărilor forțate cu exilați austrieci și germanizării impuse de imperiali. Se crede că în 1787, la Bătălia de la Caransebeș (a cărei existență istorică este pusă la îndoială), ar fi avut loc aici. Mai târziu, Habsburgii au preluat controlul asupra regiunii, după mai multe războaie împotriva
Caransebeș () [Corola-website/Science/296877_a_298206]
-
drept. Domeniul studiilor îi este oricum indiferent; universitatea i se pare utilă doar în măsura în care îi asigură un suport sigur pentru cariera de scriitor. Studiază dreptul internațional, dreptul civil, dreptul canonic, dreptul comercial și constituțional, statistica și economia, precum și codul civil austriac. Mai târziu își va exprima ironic dezgustul pentru mediul avocățesc în scurta povestire "Noul avocat", în care calul lui Alexandru cel Mare, Bucefal, transportat într-o lume modernă, lipsită de eroi și aventuri, se vede nevoit să se adâncească în
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
pasiune ». Este discutabil însă în ce măsură scriitorul a rămas neafectat de dezastrele care au zguduit întreaga Europă. Știm că, în ciuda repulsiei pentru lumea tranșeelor, Kafka a fost atras de perspectiva serviciului militar. Tatăl lui a servit trei ani într-o armată austriacă, devenind sergent. Disciplina și autoritatea căpătate au subjugat imaginația lui Kafka. În "Verdictul", gigantismul figurii paterne este consolidat tocmai de imaginea obsesivă a rănii din război, o dovadă a vitejiei și virilității, la care fiul intimidat nu poate decât să
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]