8,717 matches
-
Încercare se constituie Într-un alt basm. Încercarea de a aduce pe fata Împăratului Roș se impune prin alte Încercări tensionate de creșterea dimensiunii supranaturale. Alte trei probe Îl așteată pe erou, ca În basmele populare. În prima parte a basmului, când Harap-Alb cade Într-o depresie provocată de dificutățile prin care trece și Îi mărturisește starea Sfintei Duminici, aceasta Îl Încurajează și Îl Îmbărbătează: „Și deaș muri mai degrabă, să scap odată de zbucium; decât așa viață, mai bine moarte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lui Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă și Păsări-Lați-Lungilă. In final, Harap-Alb, ajutat de calul nazdravan, este repus În drepturi; Spânul este demascat și pedepsit. În desfășurarea epicului, personajele sunt umanizate, ceea ce permite individualizarea lor și crearea unei psihologii complexe neîntâlnite În basmul popular. HarapAlb devine un erou exemplar, nu prin Însușiri miraculoase (ca În basmele folclorice), ci prin autenticitatea lui umană. Stăpânit adeseori de frică, plin de naivități si slăbiciuni omenești, este nevoit să dea primele probe de curaj și bărbăție. Bunătatea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nazdravan, este repus În drepturi; Spânul este demascat și pedepsit. În desfășurarea epicului, personajele sunt umanizate, ceea ce permite individualizarea lor și crearea unei psihologii complexe neîntâlnite În basmul popular. HarapAlb devine un erou exemplar, nu prin Însușiri miraculoase (ca În basmele folclorice), ci prin autenticitatea lui umană. Stăpânit adeseori de frică, plin de naivități si slăbiciuni omenești, este nevoit să dea primele probe de curaj și bărbăție. Bunătatea și mila Îl situează În registrul simbolistic al forțelor binelui. Prin ele Își
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Flămânzilă, Păsări-Lăți-Lungilă, Sfanta Duminică, Crăiasa furnicilor, Crăiasa albinelor, calul, etc.), elementele miraculoase (apa vie, apa moartă), fuziunea dintre real și fabulos, limbajul caracterizat printr-o aparentă simplitate si oralitate (prezența exclamațiilor, interjecțiilor, a verbelor imitative, a onomatopeelor; repetiția formulelor tipice basmului, precum și frecvența dialogului și monologului). Dar elementele populare nu exclud pe cele menite să confere povestirii o certa nota de originalitate. Scriitorul individualizează cu ajutorul detaliilor și dramatizează acțiunea prin dialog. La nivel fantastic, personajele sunt umanizate nu numai prin comportament
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
băga În sân, dar nu-ncapi de urechi”), caracterizările pitorești, prezentarea unor oameni si scene comice, utilizarea poreclor și apelativelor caricaturale („Buzila”, „mangosiți”, „farfariți”) sau a vorbelor de duh („Dă-i cu cinstea să peară rușinea”.) Nota de originalitate a basmului este conferită și de erudiția paremiologică. Creangă citeaza la tot pasul proverbe, zicători, vorbe de duh, luate din tezaurul de Înțelepciune populară și le introduce În text prin expresia: „vorba ceea”. Procedeul are o mare frecvența și, datorită acestuia, Creangă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
caracterizat mai ales prin atmosfera plăcută, creată de gazdă, frumoasa hangită, Ancuța. La han drumeții găseau nu numai bucate alese și vin bun, dar puteau depăna În atmosfera Îmbietoare, fapte și Întâmplări din vechime, Învăluind locul Într-o aura de basm, ori de legendă. Această atmosferă Îi facea pe oameni să se apropie cu căldură unii de alții, să se asculte cu interes, evocând Întâmplări din trecut, la vatra focului. În mijlocul trecătoriilor se află Ancuța cea tânără, la fel de frumoasă și de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sa. Printre drumeți se află și Ioniță comisul de la Drăgănești, un fel de animator al celorlalți; el Îi uimea pe toți cu calul său, numai piele si os, precum „calul din poveste, Înainte de a mânca tipsia cu jar”. Atmosfera de basm se instaurează din aceste momente. Provocat de vorbele ironice ale lui moș Leonte, zodierul, comisul se laudă cu descendeța calului, urmaș al unei iepe pe care a călărit el În tinerețe, cea care de altfel dă și titlul povestirii. Comisul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
multiple. Se spune că nuvela sugerează „o alegorie a morții sau a drumului către moarte.” Personajele din acest spațiu misterios „trag după ele grele umbre mitologice: baba (Cerberul), vizitiul (luntrașul Charon), fetele (Parcele), după Eugen Simion. Nuvela prezintă asemănări cu basmul „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără moarte” din folclor. De altfel tema a mai fost valorificată În „Tinerețe fără tinerețe”, apărută În 1939. Bordeiul „țigăncilor” este o lume atemporală și aspațială, o ieșire din „profan” și intrarea Într-un teritoriu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de Ion Marin Sadoveanu, Barbu Brezianu, Iulian Vesper și Moartea lui Kullervo, realizată de Grigori N. Lazu, Iulian Vesper și Barbu Brezianu, traducerea lui Brezianu nefiind în versuri ca celălalte două196. Barbu Brezianu în Kalevala de la poezie la proză și basm amintește primul contact cu arta populară finlandeză, dar și cu o serie de profesori universitari din Finlanda: V. Tanner, A. Hämäleinen, V. J. Mansikka și J. Sirén. S-a pus atunci pentru prima dată față în față epopeea finlandeză Kalevala
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
intensă viață culturală și artistică. Încercat de un puternic sentiment de tristețe și nostalgie în momentul plecării, Al. Căprariu se consolează cu ghidul despre Finlanda a lui Andreas Alariesto. Privirea i se oprește asupra unor imagini, parcă desprinse dintr-un basm, din Laponia. Îi menționează pe laponi, populație nomadă ce duce o viață "întotdeauna aspră, iar universul lor spiritual - aproape ca al copiilor - populat cu fantasmele pe care credeau că le ghicesc în tot ce-i înconjoară"273. Nomadismul este însă
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
fost câștigat de Aki Kaurismäki pentru filmul Le Havre. Elementul declanșator care a dus la filmarea acestuia a fost soarta imigranților africani și aspirația acestora spre o viață mai bună în Europa. Filmul regizorului finlandez se constituie sub forma unui basm pentru adulți, unde indiferența europenilor, sau în cele mai dure cazuri răutatea, se transformă într-o solidaritate mișcătoare. Rămânând tot în Finlanda, pentru filmul documentar Sodankylä Forever, Milos Forman prezintă magia cinematografului și efectele sale384. Le Havre a fost prezentat
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de cele mai bune intenții și cu o inocență irezistibilă, care îi face vulnerabili în fața tentativelor de manipulare"388. Regizorul finlandez expune o Finlandă aflată în mizerie, unde oamenii nu au slujbe, sunt amenințați de violențe, nicidecum una feerică, de basm. În lumina asta obscură, în care zugrăvește realitatea, el încearcă să strecoare căldura, solidaritatea umană. Îndemnul lui Mihai Fulger este că nu ar trebui ratate filmele lui Kaurismäki389. Într-un dialog Mult... și mai mult... tot mai mult... prea mult
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și reperul "Mioriței", în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 96. Brezianu, Barbu, Järviluoma, în "Acțiunea", an IV, nr. 831, 11 iun. 1943, p. 1. Brezianu, Barbu, "Kalevala" de la poezie la proză și basm, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 70. Caragea, Ionuț, Barbu Brezianu - scurtă biografie, în "Oglinda literară, an VII, nr. 80, august 2008, p. 3692. Cavarnali, Vladimir, "Kalevala". Epopee populară finlandeză, în "Prepoem
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în "Columna", nr. 19, martie 2008, p. 9. Purcaru, Alina, " Când mi-a apărut primul roman, temele politice nu erau considerate potrivite pentru o scriitoare". Interviu cu Sofi Oksanen, în "Observator cultural", nr. 619, aprilie 2012, p. 7. Raicu, Al., Basme din Finlanda, în "Săptămâna CFR", an IV, nr. 9, 1 aug. 1943, p. 8. Răsuceanu, Andreea, Un autor saturnian în solaritatea sa, în "Observator cultural", nr. 477, iunie 2009, p. 8. Răutu, Constantin, Poezia fineză, în "Școala Mehedințiului", an VII
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
București, Albatros, 1982. Sillanpää, Frans, Eemil, Silja sau O soartă zbuciumată, traducere (din limba franceză) de Constantin Țoiu, București, Editura Art, 2012. Södergran, Edith, Poeme, traducere de Veronica Porumbacu, prefață de A. E. Baconsky, București, Editura Albatros, 1972. Topelius, Zacharias, Basme din Finlanda, traducere de Victor Stoe, București, Asociația româno-finlandeză, 1942. *** Trandafirul de foc. Antologie de traduceri din poeți finlandezi în limba română, traducere de Maria Magdalena Năstase-Peltola, Bârlad, Editura Sfera, 2003. Tuomainen, Antti, Tămăduitorul, traducere (din limba germană) de Laura
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
din Runo I și Runo XXXVI în versiuni paralele de Gr. N. Lazu, Ion Marin Sadoveanu, Barbu Brezianu și Iulian Vesper, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, pp. 58-68. 197 Cf. Barbu Brezianu, "Kalevala" de la poezie la proză și basm, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, pp. 70-73. 198 Cf. Iulian Vesper, Un demers poetic: traducerea "Kalevalei", în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, pp. 74-75. 199 Ion Goian, Mitologie și cultură, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
străjuiau din muche, doinindu-i pururi, ulmii Și-l încingea pe vale pădurea de răchită. Părea bârlog sălbatec scrobit în cremeni sparte, Știind numai de datini, de hori și dragul glumii, Ferit din drumul mare, pierdut așa departe, Ca-n basmul cu cetatea la marginile lumii ! Era o poezie care îi aducea în inimi nu doar pe Vlahuță, Goga sau Macedonski, pe Alecsandri ori Eminescu, dar exista în ea și ceva nou, o anumită demnitate a tonului, o severitate și o
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
povară Eu ce pe hrisoave semnai Ion Pillat; Am cârmuit poporul de versuri ca pe-o țară Și legiuiri de aur cu ritmul meu i-am dat, Acum nu mor și nimeni pe groapa-mi să nu geamă Ca-n basmul Mioriței fac nunta și mă duc Pe Argeșul din ceruri unde-n etern mă cheamă Strămoșii Eminescu, Alecsandri, Coșbuc... Peste un an, la 22 noiembrie 1946, Voiculescu primește o nouă lovitură. Fulgerător îi încetează din viață soția, cea care îi
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
celorlalte determinări particulare ale realului. Personificarea este o antropomorfizare fie a obiectelor însuflețite, fie a celor neînsuflețite, cărora li se atribuie în principal calitatea de a fi grăitoare. S-a considerat că acest procedeu - larg utilizat în unele specii ca basmul sau balada - ar fi un caz particular al metaforei și anume o metaforă verbală, deoarece termenul înlocuit este un verb. („mângâie vântul”, „șoptește pădurea”). T. Vianu și-a manifestat rezerve față de această idee și a arătat că pot exista și
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
587, iar acest "adevăr narativ" este cel care facilitează accesul oamenilor la înțelesul general al poveștii, chiar de la cele mai fragede vârste. Potrivit lui Schiller, zice criticul, copilul, de pildă, extrage mare parte din semnificațiile cu care operează în lume din basme și povești și nu, contrar unor opinii, din ceea ce îi spune experiența de fiecare zi: "evenimentele devin semnificative în (contextul adăugirea mea) poveștilor, în timp ce înțelesul depinde de semnificația evenimentelor în contextul stabilit de poveste"588. William Lewis se referă, în
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
bunicului: „Termină de-acum”; apoi ceva cu țăranii și cum se făcea prețul - în fine, ceva foarte trunchiat. Înțelegeam câte ceva din conversația românească, dar nu puteam vorbi. Mama îmi citea în românește chiar înainte de școală; tot felul de poezii și basme, Cerbul cu stea în frunte și altele, dar româna nu era pentru mine o limbă activă. Așa că, atunci când am ajuns la școală, a fost o surpriză foarte mare pentru mine să descopăr că sunt într-un fel handicapat. Nu că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
ochi 26 mari, cu părul blond” (Venere și Madonă). Revoltatul demonic află împăcarea în iubire, la întâlnirea cu o ființă excepțională: „Înger, rege și femeie” (Înger și demon). În următoarea perioadă de creație, iubita este o proiecție mitică, ființă de basm, zână, Ileană Cosânzeană, crăiasă (Freamăt de codru, Călin - file din poveste, Lacul, Povestea codrului, Freamăt de codru etc.). Această modalitate de idealizare cvasifolclorică, la fel ca și „angelizarea” de inspirație religioasă, presupune un risc recunoscut de bărbatul îndrăgostit: „Prea mult
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
impulsul lui Eros, pentru a-și redobândi unitatea și fericirea de la început. Fără a mai înmulți exemplele din alte zone culturale frecventate de poet, facem apel și la sursele 30 autohtone. Eminescu a fost captivat încă din copilărie de farmecul basmului, cu figurile feminine bine cunoscute: zâne, prințese, regine, mume, babe malefice etc. Acestea coboară, pe cât se pare, tocmai din stratul mentalului pre-indoeuropean, cu reprezentările magice și idolatre ale „Europei Vechi”: figuri antropomorfe din neolitic și chiar din paleolitic, zeițe ale
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
119. 31 cel care celebra o zeitate atotnăscătoare: Venus genitrix (poemul filosofic De rerum natura). Perspectiva mitic-poetică luminoasă asupra modelului feminin are la Eminescu și o contrapondere întunecată - un personaj-simbol al regresului în vitalitatea haotică și monstruoasă: Muma Pădurii din basmul Făt-Frumos din lacrimă. Informul cosmic și misterul naturii determină teama de absorbiție, de înghițire, de întunericul originar figurat prin pădure, munte, lac sau mlaștină. Divinizarea femeii și teama de femeie din vechile mitologii (dar și din cultura creștină), tema generală
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de raționalismul modern, dar reactivată oarecum simbolic în acțiunile ecologiste). Pen107 tru țăranul român era un păcat să arunci și firimitura de pâine - trupul Domnului! Pădurarul implorând iertare zânei stejarului când gerul îl împinge să pună mâna pe topor (în basmul Tom Degețelul) - ce imagine curată față de omul cu „drujba”, furișat în codru fără frică de lege și de Dumnezeu! Pe vremea „puterii democrat-populare” se proiecta prost, se executa din materiale slabe, se vindea ieftin și se strica repede (produsele de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]