6,874 matches
-
a încrederii în eficiența, productivitatea, creația/inventivitatea proprie) și a admirației concurentului. Acest tip de relații concurențiale ambiționează, dezvoltă, emancipează, provoacă spre noi (și/sau valoroase) realizări personale și/sau de grup/echipă. 76 În concepția lui J. Hollis (2009), "bunătatea, afecțiunea și empatia sunt părți componente ale oricărei relații" (p. 135). La toate acestea, ne permitem să adăugăm și: răbdarea, respectul, generozitatea, delicatețea, responsabilitatea, iertarea, grija pentru partener, dezvoltarea și hrănirea unui mediu favorabil creșterii spirituale fiecărui partener. 77 I.
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
o mie de înțelepți n'o pot scoate de unde a fost aruncată. Și iată cum numai grație celor mai josnice defecte, în lipsa totală a calităților, un nenorocit reușește a sta alături de oameni cum se cade, a trăi din banul și bunătatea lor, a-i insultă pe urmă, în sfârșit, a reuși să se vorbească și de el. Căci pentru asemenea fapturi josnice și obscure, chiar faptul vestejir[îi] prin ziare a ticăloșiei lor, este deja un început de glorie, de reușită
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
mijlóce. Fiind fórte constrâns în mijlócele de existență, neputând achita taxele de studii obligatorii la Universitate, lipsindu-mi strictul necesar pentru procurarea obiectelor de studii și îmbrăcăminte, fiind cu totul lipsit de orice protecțiune, cu cel mai profund respect, implor bunătatea Dlor Vóstre, rugându-vă a-mi acorda o bursă pe timp de 1 an, până la 1 Octombrie 1903, grație căreia să pot continua studiele în anul al IV-lea și ultimul an de studii al Școlii Polytechnice. Singura mea speranța
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
afară, aramă, această, atare, aproape, albastru, secară, bucată, fereastră, sprânceană, luceafăr, mioară, nepoată, vioară, cărare, căldare, văpaie, cetate, dreptate, cutare; anapeste (cu accent pe ultima silabă) aurar, armăsar, argintar, furnicar, împărat, turturea, guturai; (d) cuvinte formate din patru silabe lumânare, bunătate, sănătate, greutate, noutate, dimineață, căprioară; (e) cuvinte formate din cinci silabe seninătate, vecinătate etc. (Caracostea, 2000, pp. 301-317, vezi și Munteanu, 2005, p. 145); * silabe paronime: bra bre bri bro bru; dra dre dri dro dru, tra tre tri tro
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Ardeiul în mână pentru a freca... cum se cuvine pe mincinoși, leneși, ipocriți și mai ales pe cei ce au stat în fruntea comunei, lăsând-o în halul în care se găsește, îngrijindu-se numai de ei să aibă toate bunătățile, afară de Ardei." Realizată în două pagini, format 31/44 cm. la Tipografia și legătoria de cărți „Tiparul Tutovei" Bârlad, strada Regală nr. 125, purtând semnături ca Horbotă, Ghiță, Părlici, Sachi Varză-acră, Ziurich și W. „Ardeiul" trata despre „Cum se distribuie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la 20 decembrie 1912 când expedia din Bârlad str. Dunării nr.24 depeșa: „Mult stimate domnule Gorovei, Din partea dlui Tutoveanu, vă rugăm a ne trimite un manuscris pentru revista literară „Freamătul”, ce Domnia sa o conduce. Sperând că veți avea nețărmuita bunătate de a nu pune cererea noastră la dosarul uitării și a-i da curs cât mai grabnic, dând astfel prețiosul dv. concurs revistei „Freamătul”, vă mulțumesc călduros.” P. Șeicaru Semna cel care ca elev purta numele de Popescu H. Pamfil
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și virtuții. Virtuțile sunt cele ale lui Hristos și dezvoltarea caracterului înseamnă Imitatio Christi; să devii asemenea lui Hristos. În termenii teoriei virtuții, persoana ideală se va asemăna cu Hristos, dezvoltând roadele Duhului Sfânt, și anume: dragostea, bucuria, pacea, răbdarea, bunătatea, credincioșia, blândețea și cumpătarea. Opusul acestora sunt denumite de Scriptură ca fiind roadele firii păcătoase, și anume: adulterul, promiscuitatea, idolatria, vrăjitoria, certurile, dezbinările, crima, consumul de alcool și necumpătarea (Galateni 5, 16-24). Etica creștină nu este un scop în sine
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Dragoste 2. Familie 3. Prietenie 4. Onestitate 5. Demnitate 6. Reușită profesională 7. Proprietate 8. Consumerism 9. Siguranță 10. Activități de timp liber 11. Știință și tehnică 12. Progres 13. Democrație 14. Pace 1. Justiție 2. Solidaritate-fraternitate 3. Bunăvoință 4. Bunătate Să menționăm câteva semne care pun în evidență diferite manifestări ale individualismului. -1. Diferitele componente ale fericirii personale sunt transformate în drepturi. Avem dreptul de a avea un copil (și de a recurge chiar la inseminare, dacă este necesar), după cum
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de intervenție (impropriu numit "drept de ingerință") pentru ca aceasta să fie acceptată. Valorile latente Am constituit un al patrulea grup, în care figurează patru valori (există mai multe, cu siguranță): dreptatea (D. 1.), solidaritatea (D. 2.), bunăvoința (D. 3.) și bunătatea (D. 4.). Ele sunt prezentate în cuvântările publice sau în povestirile edificatoare. Cu toate acestea, ele sunt slab cotate în anchete și plasate mai degrabă la sfârșitul listei, prin comparație cu altele. Le-am calificat drept "latente" deoarece ele sunt
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
revoluție. Solidaritatea se pune în mișcare atunci când se pro-duce o catastrofă. Indiferența sau ostilitatea în raport cu un grup străin poate să se transforme în bunăvoință dacă de la acest grup emană o inițiativă lăudabilă. Oamenii pot renunța la propriile interese și dovedi bunătate dacă descoperă persoane mai nevoiașe decât ei sau care sunt în suferință. Noi mișcări se pot declanșa plecând de la aceste motivații, ca "umanitarismul" sau orice altă inițiativă de a alina suferința oamenilor. Alegerile prezidențiale americane din noiembrie 2004 au oferit
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Ele sunt adesea trădate de comportamente, mai ales în perioadele de decadență. Dar tot ele sunt cele care inspiră reînnoirile și reformările. Valoarea care se află în centrul mesajului creștin este dragostea, care poate să ia diferite aspecte: generozitate, caritate, bunătate, grijă, împărtășire... și poate să inspire o serie de alte valori, ca fraternitatea sau sacrificiul de sine. Se pare că această valoare este împărtășită în afara lumii credincioșilor, nu doar ca bază pentru unirea cuplurilor, dar și ca sentiment nobil, care
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
observației și al comparației între patria-mamă și teritoriile descoperite. Că-lătorii intră în contact cu alte culturi, sunt în prezența Celuilalt și constată uimiți că ființele umane pot avea sentimente nobile fără a fi primit lumina creștinismului ("bunul sălbatic" și ideea bunătății naturale a omului, dragă lui Rousseau!) De acum va fi mai greu să judece totul doar după propria măsură. O nouă concepție se impune treptat. Lucrurile pământești sunt relative. Relativismul intră în bagajul cultural al Europei. Dictonul se verifică: adevăr
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
151, 234 Autoritate, 54, 108, 117, 122, 136, 156-157, 169, 214 B Bani, 150, 166, 210 Biserică, 21, 39, 54, 62, 83, 92, 97, 99, 103, 124, 148, 150-151, 153-157, 163, 169-170, 174 Bunăstare, 19, 133, 140, 142, 150, 171 Bunătate, 123, 142, 152, 162 Bunăvoință, 123, 142-143, 150, 154 Bun-simț 53, 108, 193-195, 216 C Cauză, 27-30, 32, 38, 49, 71, 81, 103, 114, 163, 226, 229, 237 Certitudine, 77, 79, 186, 190 Chestionar, 10, 20, 82-83 Cinste, 104, 140
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
bun simț, înțelegere, răbdare în ascultarea bolnavului, judecată dreaptă, memorie bună a faptelor observate și o corectă înțelegere și interpretare a „cazurilor”, gust pentru munca intelectuală, instrucție profesională solidă, mereu reînnoită, cultură generală, spirit de observație, dexteritate; 3) calități morale: bunătate, răbdare, discreție, prudență, exactitate și cinste. Toate aceste calități care se cer medicului fac din aceștia o „elită profesională”. Referitor la „elita medicală” A. Fouille scrie că dacă medicina nu se va baza pe elite intelectuale ea va fi exercitată
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mondenă a Bisericii, condamnă războiul (deci cruciadele). Considerîndu-se adevărații continuatori ai apostolilor, sprijinindu-se pe o lectură numită dualistă a Scripturilor, Oamenii Buni cred în existența a două lumi opuse: cea terestră, vizibilă, a răului; cea invizibilă, cerească, a nesfîrșitei bunătăți a lui Dumnezeu. Regat al Diavolului, lumea pămîntească este Infernul. Pentru Bunii Creștini, Satana este prințul acestei lumi (n-a scris Apostolul Ioan: "Această lume supusă întru totul puterilor Celui rău"?). Iisus Hristos a venit să anunțe oamenilor că Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
n-a scris Apostolul Ioan: "Această lume supusă întru totul puterilor Celui rău"?). Iisus Hristos a venit să anunțe oamenilor că Dumnezeu va mîntui toate sufletele. Pe pămînt, oamenii sunt condamnați la Infern. Imposibil ca Dumnezeu să nu fie doar bunătate, să facă rău, să fie creatorul lumii pămîntești, spune această viziune asupra lumii. Imposibil să nu mîntuiască toate sufletele la sfîrșitul timpurilor. Imposibil ca lumea vizibilă să nu fie creația Diavolului. Imposibil, deci, pentru oameni să-și îmbunătățească soarta pe
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
după Aristotel, Leibniz (1646-1716) inventează un Dumnezeu creator de lumi posibile, oamenilor fiindu-le rezervată cea mai bună dintre ele146. Teoria noastră acceptă postulatul potrivit căruia lumea noastră nu este decît una dintre lumile posibile dar refuză ideea că, prin bunătatea lui Dumnezeu, avem parte de cea mai bună dintre lumile posibile. Vorbind de "posibilitate reală", Hegel (1770-1831) se înscrie, oare, printre gînditorii posibilului? Posibilul este real în sensul în care el este realitatea în germene. Filosoful german trimite la noțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ai săi, chiar dacă se simțea foarte legat de sora lui mai mare Hermine, relațiile cu membrii familiei nu răspundeau decât în parte nevoilor unei vieți interioare excepțional de intense. La prietenii săi, Wittgenstein aprecia în primul rând simplitatea, sinceritatea și bunătatea, și abia apoi însușirile intelectuale. Lui Malcolm i-a spus odată că nu poate oferi altuia destulă afecțiune, dar are totuși mare nevoie de afecțiunea altora. O afirmație care nu este decât în parte adevărată. Wittgenstein nu era ceea ce numim
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
L. Goldtsein, a scris despre Skinner în „Cuvântul înainte“ al cărții sale Constructive Formalism. Essays on the Foundation of Mathematics: „Ultimul meu cuvânt se adresează iubitului prieten Francis Skinner, care a murit în 1941 la Cambridge, despre a cărui muncă, bunătate a inimii și înzestrare nu mai este cunoscut decât ceea ce a rămas în amintirea celor care au avut marele noroc de a-l fi cunoscut.“ (Citat după M. Drury, op. cit., p. 203.) 103 Vezi Fania Pascal, op. cit., p. 53. Șocul
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pe Ioan Alecsandri cu poetul și se crede îndreptățit ca om politic să-i dea lecții. Replica eminesciană este edificatoare și așază pe fiecare la locul ce i se cuvine: "Poeți se găsesc foarte rar - politicieni cîtă frunză și iarbă. Bunătatea sau netrebnicia unui om politic atîrnă de împrejurări, de mediul social, de constelația puterilor care își țin echilibrul. Un om mediocru poate fi un politician mare în împrejurări date, dar un om mediocru nu va fi sub nici o împrejurare un
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
însoțirea Mîntuitorului. După ce Sufletul s-a închinat Domnului, el este dus prin deosebite locașuri ale Sfinților, Pentru a privi frumusețile Raiului. Această vizitare a locuințelor cerești ține șase zile. Sufletul admiră și slăvește atunci pe Dumnezeu care din nemăsurată Sa bunătate și dragoste, l-a adus din neființă în ființă, învrednicindu-l a se bucura de mulțimea negrăitelor bunătăți, pe care în viața aceasta el nu putea să și le închipuiască (1 Cor. 2 9). În această contemplație el uită cu
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
privi frumusețile Raiului. Această vizitare a locuințelor cerești ține șase zile. Sufletul admiră și slăvește atunci pe Dumnezeu care din nemăsurată Sa bunătate și dragoste, l-a adus din neființă în ființă, învrednicindu-l a se bucura de mulțimea negrăitelor bunătăți, pe care în viața aceasta el nu putea să și le închipuiască (1 Cor. 2 9). În această contemplație el uită cu totul scîrbele ce-a avut cînd era în trup, dar cu toate acestea, dacă el este împovărat de
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Precum Beatrice a lui Dante, Teodora îi arată nevăzutele de o cerească frumusețe, iar nu pămîntească, iar cînd ajung în dreptul acelui prea înfricoșat scaun, care ni se arată în nemărginită înălțime, care era acoperit și împodobit cu adevărul și cu bunătatea și cu dreptatea, am văzut atîta de mare slavă, pe care nu poate cineva să o spuie... Despre Teodora, ne spune Grigore pe cînd vizitau cele ale Raiului: "mergea înaintea mea purtînd haină de in albă ca zăpada și-și
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
să înmulțești talantul care îți este încredințat ție. Deci nu le ascunde, ci le vestește aceste toate sfintelor Bisericilor mele, ca mulți auzindu-le acestea cu dreptatea inimii le vor primi, și se vor înfricoșa, și se vor teme de bunătatea Mea, care este pentru neamul creștinesc, și vor urî cu totul sufletul lumea și dulcețurile ei, care sînt într-însa, și se vor apuca de poruncile Mele, și mai mult vor dori de binele de veci". Și tot Domnul îl
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mijlocul vieții sale. Sensul moral închipuie groaza de păcat a spiritului creștin (che nel pensier rinnova la paura), apăsarea conștiinței împovărată de vini precum și aspirația inexorabilă de a ieși din robia răului. Sensul anagogic, ce decurge pe planul suprafiresc, dezvăluia bunătatea Providenței, care arată limanul luminos al mîntuirii sufletului contritat dar plin de speranță în momentul căinței". Despre cele patru sensuri vorbește și Sfîntul Augustin în De utilitate credenti, citat și de Sf. Toma în Summa Theologiae: "Scriptura care este numită
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]