7,041 matches
-
unde noul spital, aflat în construcție, promitea o perspectivă deosebită. Timp de nouă ani funcționează ca șef al laboratorului. Totodată se implică în viața culturală a orașului, în toată diversitatea ei: audiții, expoziții, organizare de conferințe, Zilele Culturii Călinesciene, activitatea Cenaclului "Junimea Nouă", devenind "Societatea", apoi "Fundația Națională „George Călinescu”". Seratele muzicale săptămânale, găzduite inițial de "Casa de Cultură", apoi de "Biblioteca Municipală", au continuat câte 1-2 pe săptămână, timp de peste 30 de ani. Participă susținut la manifestările de la Tescani. Este
Dorin Speranția () [Corola-website/Science/311406_a_312735]
-
taberei de la Timișul de Sus, tabără care astăzi îi poartă numele, prof. Sorin Botez Activități culturale organizate în perioada interbelică de YMCA România sunt foarte numeroase: concerte de muzică de cameră, concerte la Ateneul Român, tabere de creație, simpozioane și cenacluri. Al Doilea Război Mondial reprezintă o perioadă de maximă activitate pentru ACT YMCA România. Astfel, tabără de la Timișul de Sus a fost folosită ca adăpost pentru tinerii refugiați polonezi. În momentul de față, gestul curajos al membrilor YMCA este omagiat
YMCA () [Corola-website/Science/312305_a_313634]
-
din cauza convingerilor lor politice și religioase. În anul 1991, mai mulți membri ai YMCA au solicitat Instanței de Judecată recunoașterea existenței și reactivării Asociației Creștine a Tinerilor YMCA din România. ACT YMCA și-a reluat activitatea întreruptă în anul 1947: cenacluri muzicale, concerte, evenimente publice, conferinte, seminarii și tabere. Din nefericire, activitatea YMCA a fost deseori perturbată de eforturile depuse pentru recuperarea proprietăților confiscate de comuniști. Site oficial român
YMCA () [Corola-website/Science/312305_a_313634]
-
o anumită așezare a cuvintelor în pagină ci și prin întrebuințarea unor cerneluri de culoare diferită, textul înfățișându-se, în felul acesta, policrom, ca într-un amuzant joc de copii. Pe această linie au mers câteodată și unii dintre frecventatorii cenaclului și colaboratorii așișderi al “Literatorului”, ca Mircea Demetriad, Al. Obedenaru, Gh. Orleanu, Al. Petroff ori debutantul Ion Theo, tânărul Tudor Arghezi, care a publicat în suplimentul literar al ziarului “Liga ortodoxă” unele poezii tributare instrumentalismului, pe care însă apoi marele
Literatura română simbolistă () [Corola-website/Science/312375_a_313704]
-
literară" (ianuarie 2003), editată de Centrul Cultural Pitești, pe care o conduce. A fost directorul Societății literare, suplimentul cotidianului „Societatea argeșeană” (2004-2006). Din 1999 lucrează, ca redactor presă, la Centrul Cultural Pitești. Între anii 1965-1985 a participat, sporadic, la ședințele Cenaclului literar "Liviu Rebreanu" al Casei de Cultură Pitești, iar în perioada 1965-1972 la ședințele Cenaclului literar "Albaștri" al Casei de Cultură a Studenților din Pitești. În anul 2005 a citit la Cenaclul "Euridice" din București, condus de Marin Mincu, iar
Virgil Diaconu () [Corola-website/Science/312933_a_314262]
-
Societății literare, suplimentul cotidianului „Societatea argeșeană” (2004-2006). Din 1999 lucrează, ca redactor presă, la Centrul Cultural Pitești. Între anii 1965-1985 a participat, sporadic, la ședințele Cenaclului literar "Liviu Rebreanu" al Casei de Cultură Pitești, iar în perioada 1965-1972 la ședințele Cenaclului literar "Albaștri" al Casei de Cultură a Studenților din Pitești. În anul 2005 a citit la Cenaclul "Euridice" din București, condus de Marin Mincu, iar din 2003 conduce Clubul Cafeneaua literară, pe care l-a înființat în cadrul Centrului Cultural Pitești
Virgil Diaconu () [Corola-website/Science/312933_a_314262]
-
Între anii 1965-1985 a participat, sporadic, la ședințele Cenaclului literar "Liviu Rebreanu" al Casei de Cultură Pitești, iar în perioada 1965-1972 la ședințele Cenaclului literar "Albaștri" al Casei de Cultură a Studenților din Pitești. În anul 2005 a citit la Cenaclul "Euridice" din București, condus de Marin Mincu, iar din 2003 conduce Clubul Cafeneaua literară, pe care l-a înființat în cadrul Centrului Cultural Pitești, unde lucrează. Vis a vis de opera lui și-au exprimat opiniile critice o mulțime de critici
Virgil Diaconu () [Corola-website/Science/312933_a_314262]
-
absolvirea școlii generale, urmează cursurile secției reale a Liceului Teoretic Nr. 24 și, apoi, pe cele ale secției Tehnologia Transporturilor și Telecomenzi Feroviare a Facultății de Transporturi din cadrul Institutului Politehnic București. Are preocupări literare încă din liceu, frecventând mai toate cenaclurile bucureștene și scriind cu frenezie proză umoristică, poezie și teatru absurd. În anul 1978 își face debutul în cenaclul studențesc "Solaris", al Casei de Cultură a Studenților "Grigore Preoteasa", pe care îl va și conduce în perioada 1979-1982. În 1979
Alexandru Ungureanu (scriitor) () [Corola-website/Science/309493_a_310822]
-
Transporturilor și Telecomenzi Feroviare a Facultății de Transporturi din cadrul Institutului Politehnic București. Are preocupări literare încă din liceu, frecventând mai toate cenaclurile bucureștene și scriind cu frenezie proză umoristică, poezie și teatru absurd. În anul 1978 își face debutul în cenaclul studențesc "Solaris", al Casei de Cultură a Studenților "Grigore Preoteasa", pe care îl va și conduce în perioada 1979-1982. În 1979 creează primele proze de anticipație, gen care îl va impune rapid mai ales prin inventivitatea, viziunea poetică și romantică
Alexandru Ungureanu (scriitor) () [Corola-website/Science/309493_a_310822]
-
-i premiul său pentru povestirea " Mașina de visat șerpi". Urmează, firesc, alte și alte consacrări, între care se număra Premiul Helion pentru povestirea „Artele marțiale moderne” (I) - 1982, Premiul al III-lea la secțiunea povestire a concursului Consfătuirii Naționale a Cenaclurilor de Anticipație, pentru „Cei dintr-o lacrimă” - 1982 ș.a., precum și apariția în paginile revistelor Știință și Tehnică, Ateneu, Convorbiri literare, România literară, Steaua, Vatra, în fanzinele Paradox, Helion, Fantastic Magazin, Ing, Quasar, în almanahurile "Anticipația" și Convorbiri literare. În 1982
Alexandru Ungureanu (scriitor) () [Corola-website/Science/309493_a_310822]
-
Vatra, în fanzinele Paradox, Helion, Fantastic Magazin, Ing, Quasar, în almanahurile "Anticipația" și Convorbiri literare. În 1982, la absolvirea facultății, e repartizat ca inginer la Stația Căi Ferate Uzinale a Combinatului de îngrășăminte Chimice Bacău, din 1984 preluând și conducerea cenaclului "Clepsidra" al Comitetului Județean Bacău al U.T.C. Atmosfera de creație de aici îi priește, lucrând concomitent la culegerea de povestiri "Artele marțiale moderne" și la romanul realist "Povestiri de la marginea lumii". Editorial debutează în 1984, când Editura Albatros îi
Alexandru Ungureanu (scriitor) () [Corola-website/Science/309493_a_310822]
-
debutat în poezie în anul 1981, sub pseudonimul Blanca, la rubrică "Diligenta Poștală" a poetului Emil Brumaru, în Revistă "Cronică", Iași, 1981 și în același an în Revistă "Convorbiri literare",debutată de scriitorul Corneliu Sturzu. Ea a fost activă în Cenaclul "Junimea" din Iași între anii 1981-1991, de asemenea a participat la începutul activității ei literare la Cenaclul "În numele poetului" condus de poetul Cezar Ivănescu (un grupaj de poezii i-a apărut atunci în revistă "Luceafărul") Bianca Marcovici este din 1990
Bianca Marcovici () [Corola-website/Science/309481_a_310810]
-
în Revistă "Cronică", Iași, 1981 și în același an în Revistă "Convorbiri literare",debutată de scriitorul Corneliu Sturzu. Ea a fost activă în Cenaclul "Junimea" din Iași între anii 1981-1991, de asemenea a participat la începutul activității ei literare la Cenaclul "În numele poetului" condus de poetul Cezar Ivănescu (un grupaj de poezii i-a apărut atunci în revistă "Luceafărul") Bianca Marcovici este din 1990 membră a Uniunii Scriitorilor din România - Fliala Iași, precum și membră a "Asociațiilor Scriitorilor Israelieni de Limbă Română
Bianca Marcovici () [Corola-website/Science/309481_a_310810]
-
http://www.romanialibera.com ACUM - Revista AgoraONline unde a colaboarat, luna de luna timp de 3 ani. Ultima apariție, luna august, 2006!(LITERNET) Este invitată la "Zilele Convorbirilor Literare", 22-24 aprilie unde citește din cărți precum și un grupaj inedit la Cenaclu U.S. Primește diplomă și premiu "Magna Cum Amiciție" (red. șef Cassian Maria Spiridon) după maratonul de poezie desfășurat în prezența unui numeros public la Atheneul Tătărași, Iași, aprilie 2005. Participa la emisiunea "Viața Cetății", TVR Iași. Apare în revistele On
Bianca Marcovici () [Corola-website/Science/309481_a_310810]
-
fost: Mircea Vintilă, Doru Stănculescu, Dan Andrei Aldea, Adrian Ivanițchi, Dan Chebac, Valeriu Sterian, Evandro Rosetti, Florian Pittiș, Anda Călugăreanu, Zoia Alecu, Tatiana Stepa, Vasile Șeicaru, Marcela Saftiuc, Alexandru Zărnescu , Ștefan Hrușcă. Începând cu anul 1980 toamnă, a venit la Cenaclul Flacăra formația Continental (N. Enache, Nucu Mazilu, Alexandru Zărnescu și Romeo Beianu) care acompania întreg spectacolul, formație cu care s-a scos și singurul disc cu Cenaclul Flacăra. După plecarea lui Nicolae Enache, trupa a luat o nouă turnură. A
Cenaclul Flacăra () [Corola-website/Science/309605_a_310934]
-
Saftiuc, Alexandru Zărnescu , Ștefan Hrușcă. Începând cu anul 1980 toamnă, a venit la Cenaclul Flacăra formația Continental (N. Enache, Nucu Mazilu, Alexandru Zărnescu și Romeo Beianu) care acompania întreg spectacolul, formație cu care s-a scos și singurul disc cu Cenaclul Flacăra. După plecarea lui Nicolae Enache, trupa a luat o nouă turnură. A devenit trupa Flapo (A. Zărnescu, Romeo Beianu, Jerry Schwartz - formația a încercat mai mulți clapiști , dar niciunul permanent) și acompania majoritatea soliștilor și a cântecelor de grup
Cenaclul Flacăra () [Corola-website/Science/309605_a_310934]
-
formația a încercat mai mulți clapiști , dar niciunul permanent) și acompania majoritatea soliștilor și a cântecelor de grup. Alexandru Zărnescu a apărut și cu activitate solistica ("Dor de Eminescu", "Castelul", "Dusă-i tinerețea"). Membrii Flapo aveau și un microrecital în cadrul cenaclului, în care fiecare devenea solist, interpretând piese internaționale: The Beatles, Ștevie Wonder, Ricchi e Poveri ș.a. . Din 1973 (prima oara) până în 1985 (ultima oară) au avut loc 1.615 spectacole de muzică și poezie. Spectacolele au fost interzise în anul
Cenaclul Flacăra () [Corola-website/Science/309605_a_310934]
-
care s-a soldat cu cinci morți și câteva zeci de răniți. În seara de 20 mai 2010, la postul de televiziune OTV au fost invitați Adrian Păunescu,Radu Pietreanu și Axinte, care au discutat despre o posibilă relansare a Cenaclului Flacăra în vara anului 2010. Cu toate că resursele financiare ale lui Adrian Păunescu și nesiguranță din partea unor entuziaști și edili municipali nu prea ajuta la înfăptuirea acestui scop, totuși, în data de 1 august 2010, la festivitatea „Zilele Orașului Năvodari” unii
Cenaclul Flacăra () [Corola-website/Science/309605_a_310934]
-
vara anului 2010. Cu toate că resursele financiare ale lui Adrian Păunescu și nesiguranță din partea unor entuziaști și edili municipali nu prea ajuta la înfăptuirea acestui scop, totuși, în data de 1 august 2010, la festivitatea „Zilele Orașului Năvodari” unii membri ai Cenaclului Flacăra, susținuți de Adrian Păunescu, au făcut primii pași spre relansare, muzica folk de altădată făcîndu-se reauzită în cadrul unor recitaluri. Este considerată ca prima ieșire în public a mai multor artiști împreună cu poetul după 25 de ani de absență, ultimul
Cenaclul Flacăra () [Corola-website/Science/309605_a_310934]
-
membru al Partidului Comunist Român Samson a studiat în anii 1978-1983 jurnalistică la Academia Ștefan Gheorghiu (Facultatea de jurnalistică, fără frecvență). Între 1984-1987 a lucrat la Timișoara ca redactor corespondent al revistei Neue Literatur din București. Samson a fost secretarul cenaclului literar german „Adam Müller-Guttenbrunn” din Timișoara, organizat de filiala din Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România, din care făceau parte printre alții Nikolaus Berwanger, Herta Müller, Richard Wagner, Johann Lippet, William Totok, Rolf Bossert, Joachim Wittstock, Franz Liebhard, Erika Scharf
Horst Samson () [Corola-website/Science/309692_a_311021]
-
lucrat ca redactor, respectiv ca redactor șef adjunct (1985-1990), la revista de limbă germană "Neue Literatur" din București, organ al Uniunii Scriitorilor. Redactor fiind, a studiat jurnalistica la fără frecvență (1978-1983). Din 1966 pâna în 1972 a fost secretar al Cenaclului literar german din București, care se întrunea la Casa scriitorilor "Mihail Sadoveanu", iar din 1972 pâna în 1976 a condus Clubul "Poesieclub" al casei de cultură "Friedrich Schiller", fiind și director onorific al secției germane a Universității populare din București
Claus Stephani () [Corola-website/Science/309733_a_311062]
-
Sadoveanu", iar din 1972 pâna în 1976 a condus Clubul "Poesieclub" al casei de cultură "Friedrich Schiller", fiind și director onorific al secției germane a Universității populare din București. A debutat în 1956 cu poezii scrise în limba română în cenaclul literar "M. Eminescu" din Brașov. În 1969 a publicat primul volum de versuri în limba germană (“Frage der Concha”) iar în 1970 a publicat prima carte despre țipțerii din Valea Vasărului (Maramureș). După volumul de proză satirică (“Das Saurierfest”) cu
Claus Stephani () [Corola-website/Science/309733_a_311062]
-
județul Iași). A debutat pe 27 decembrie 1979, la Radio Iași, cu "Povestiri istorice", după ce a publicat, sporadic, în presa locală. A îndeplinit funcția de primar al comunei Scânteia din județul Iași. În această calitate, în anul 1984, a înființat Cenaclul "Mihail Sadoveanu" și un muzeu al satului, iar în anul 1986, a inițiat Tabăra de sculptură în piatră "Poiana cu Schit", interzisă de autoritățile comuniste în 1988, pentru că "eram prea mulți oameni acolo în pădure, de capul nostru, fără radio
Ion Muscalu () [Corola-website/Science/309755_a_311084]
-
stârnit nedumerirea și neînțelegerea contemporanilor săi, obișnuiți cu uneltele retorice ale romanticilor francezi de la 1830. Eça de Queirós introducea în literatura portugheză un romantism de inspirație germană (Michelet, Gérard de Nerval, Heine, Baudelaire). Mai târziu, cunoașterea realismului lui Flaubert, influența Cenaclului lui Antero și lectura atentă a lui Proudhon îi vor cristaliza, în jurul anului 1870, structura ideologică, îi vor disciplina fantezia tumultuoasă și îl vor înarma cu o concepție clară despre misiunea scriitorului. În 1877, Eça de Queirós i-a scris
Eça de Queirós () [Corola-website/Science/310218_a_311547]
-
Demetrius, piesă care a fost pusă în scenă de Rudolf Schati, în 11 decembrie 1953.. A lucrat la acest teatru până în 1968. Ca o încercare de a se opune asimilării culturale a șvabilor, Liebhartd a inițiat în 1968 la Timișoara cenaclul literar german „Adam Müller-Guttenbrunn”, pe care l-a prezentat ca pe un socialist transnațional, deși el fusese un naționalist șvab. În 1969 Franz Liebhard a vorbit în public despre "colegul " său Robert Reiter. Prin aceasta voia să arate ruptura între
Franz Liebhard () [Corola-website/Science/310337_a_311666]