7,234 matches
-
dau cu seama și-n vremile-astea-n care Lansăm iscoade-n cosmos hăt până-n superstring, Oniricii mesteceni cum că au fost fecioare, Că prea se înfioară când bluza le-o ating. Pîdure-pîdure! - pentru Daos și pentru nepotul meu Tudorică - " Codrule, frunză rotată, Tu-mi ești mamă, tu-mi ești tată!" (poporală) Semeață-verde-strajă-legendară, Străbunul meu altar ocrotitor; Cu sufletul festiv ca o fanfară, De când ieream dănac mi te ador! Numai spre tine dorul mă înturnă Să îmi ogoi vreun ancestral frământ
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
uscat și cald și iarna conduce la ridicarea temperaturii. Temperaturile medii, minime și maxime lunare înregistrate în oraș sunt prezentate în tabelul de mai jos. Flora Buzăului este cea mai diversă într-o pădure aflată în vestul orașului, rest din Codrii Vlăsiei, pădure de stejar de 189 hectare. Parcul Crâng ocupă 10 hectare din această pădure care constituie principala zonă verde a Buzăului. Ea nu este desemnată ca arie naturală protejată, dar pe teritoriul ei sunt protejate câteva specii de plante
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
Buzăului. Ea nu este desemnată ca arie naturală protejată, dar pe teritoriul ei sunt protejate câteva specii de plante, ca laleaua pestriță, laleaua de crâng și stânjenelul de baltă. În comunele învecinate Țintești și Costești se află alte resturi din Codrii Vlăsiei pădurile Frasinu, respectiv Spătaru. În curtea aflată la intersecția între strada Crizantemelor și strada Tudor Vladimirescu, în dreptul parcului din fața Colegiului B. P. Hasdeu, se află un exemplar secular de stejar, arbore declarat monument al naturii la nivel local. De
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
atacat Moldova, răspunzând refuzului lui Vasile Lupu de a-și căsători fiica cu Timuș Hmelnitchi. Miron Costin ne spune că „au ars atunce tot orașu", curtea fiind abandonată de dărăbanii lăsați de domn pentru pază. Singura salvare a locuitorilor erau Codrii Iașilor, din apropiere . După jaful și incendiul din 1650, orașul trece printr-un alt mare incendiu, provocat de polonezi în 1686 . Oamenii se ascundeau prin mănăstiri, singurele locuri fortificate din oraș, alături de curte, însă chiar și așa nu scăpau de
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
râul Nicolina, râul Bahlui și de pârâul Șorogari (numit în evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la răsărit de oraș, curge pârâul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement. Situat la nord de Codrii Iașilor, orașul vechi se află într-un patrulater delimitat de actualele străzi Ștefan cel Mare (Ulița Mare), Alexandru Lăpușneanu, Independenței (Podul Hagioaiei), Elena Doamna și Grigore Ghica (Ulița Rusească), nucleul orașului aflându-se în zona Palatului Culturii (fostul Palat Domnesc
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
Chițoc - Lipovăț - Oprișița (cca. 6000 ha.) și al doilea la Bălteni - Mărășeni (cca. 600 ha.). În trecut pădurile ocupau o suprafață mai mare care s-a redus continuu în decursul anilor. Documentele rămase de la domnitorul Ștefan cel Mare pomenesc de „Codrii Vasluiului” și „Codrii Racovei” care cu timpul, au fost desființați. Dintre arboreturile întâlnite în pădurile existente menționăm: fagul ("Fagus silvatica"), stejarul pedunculat ("Quercus robur"), teiul ("Tilia tomentosa"), carpenul ("Carpinus betulus") și alte specii de plante. Pășunile și fânețele naturale acoperă
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
cca. 6000 ha.) și al doilea la Bălteni - Mărășeni (cca. 600 ha.). În trecut pădurile ocupau o suprafață mai mare care s-a redus continuu în decursul anilor. Documentele rămase de la domnitorul Ștefan cel Mare pomenesc de „Codrii Vasluiului” și „Codrii Racovei” care cu timpul, au fost desființați. Dintre arboreturile întâlnite în pădurile existente menționăm: fagul ("Fagus silvatica"), stejarul pedunculat ("Quercus robur"), teiul ("Tilia tomentosa"), carpenul ("Carpinus betulus") și alte specii de plante. Pășunile și fânețele naturale acoperă o suprafață aproximativă
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
se găsește atât vegetație specifică zonei dealurilor, cât și cea caracteristică zonei de luncă. Suceava și teritoriul înconjurător aparțin în întregime zonei pădurilor de foioase care, mult reduse în decursul vremurilor, au căpătat un aspect discontinuu. În prezent, din vechiul codru au rămas împădurite doar masivul Dragomirna și dealul Ciungilor-Ilișești. Subarboretul acestor păduri este format din lemn câinesc (Ligustrum vulgare), măceș (Rosa canina), sânger (Cornus sanguinea), corn (Cornus mas), alun sălbatic (Corylus colurna), soc (Sambucus nigra) etc. Răspândirea în trecut a
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
punct strategic principal al rezistenței sale, Valea Sucevei, unde se aflau „satele lui Radomir”. De-a lungul timpului, localitatea are evoluții ascendente și descendente, în funcție de evenimentele istorice. La mijlocul secolului al XIV-lea, Bogdan I ctitorește în această zonă, în mijlocul unor codri seculari, o biserică domnească, care va influența dezvoltarea ulterioară a localității Rădăuți. Lăcașul este cunoscut astăzi ca Mănăstirea Bogdana și este considerat a fi cea mai veche construcție bisericească de zid din Moldova. Bogdan I alege această biserică ca necropolă
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
de nord-vest a județului Ilfov, la nord de București, în Câmpia Vlăsiei, fiind străbătut de la nord la sud de râul Colentina, cu o salbă de lacuri și fiind înconjurat de o perdea deasă de păduri rămase aici mărturie a vechiului codru al Vlăsiei. Malurile sinuoase ale Colentinei au adăpostit din cele mai vechi timpuri numeroase așezări omenești favorizate de condițiile naturale ale acestei zone. Datorită cercetărilor arhelologice s-a dovedit continua și intensa locuire umană. S-au descoperit: o vatră de
Buftea () [Corola-website/Science/297016_a_298345]
-
Este dezvoltată și industria textilă (tricotaje), de încălțăminte, alături de cea agricolă, de panificație, turism și transport. În municipiul Toplița se află cinci școli, dintre care trei licee. Acestea sunt: Școala Generală „Miron Cristea”, Școala Gimnazială "Sf. Ilie", Liceul Teoretic „Octavian Codru Tăslăuanu”, Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Liceul Teoretic "Kemeny Janos" și Școala Generală „Andrei Șaguna”. Stațiunea Bánffy sau Bradul este o așezare înconjurată de masivele Munților Gurghiului, Munții Giurgeului și Munților Călimani, ce dau un farmec aparte întregii regiuni. Simbolul stațiunii
Toplița () [Corola-website/Science/297025_a_298354]
-
de terasă dintre Ozana și Nemțișor; bradul, pinul, molidul și salcâmul (la poale) - în zona versanților; bradul alb, paltinul de munte, plopul tremurător și teiul argintiu - ca specii de amestec. Gorunii seculari de lângă Văratec sunt ocrotiți, fiind cuprinși în rezervația Codrii de Aramă (9 ha), iar mestecenii seculari din aceeași zonă aparțin rezervației Pădurea de Argint (0,5 ha). O mare parte din stejari se regăsesc în pădurea cu arbori seculari de la Vânători, în prezent rezervația naturală Braniștea, cu o suprafață
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
jumătate a mileniului I era noastră, au existat pe vatra actuală a orașului Drăgănești-Olt mai multe așezări mici, ale populației autohtone, care de-a lungul evului mediu au format satele Peretu, Drăgănești și Comani. Aceste sate erau așezate în poienile codrilor seculari aproape de izvoarele cișmelelor de astăzi. Vetrele unor asemenea sate s-au aflat în următoarele zone: Schitul Vechi Comani, valea Jugăliei, în punctul Săliște, perimetrul străzilor Căpitan Drăgănescu și Morii, așezarea situată între străzile Speranței și Dealului, așezarea din strada
Drăgănești-Olt () [Corola-website/Science/297045_a_298374]
-
iar căutând apoi o fată și un loc în care să se așeze, a ajuns și în ținutul unde astăzi e orașul Câmpulung Moldovenesc, exclamând cu sinceră uimire: "„O, ce câmp lung!”" Ținut de legende și meleag pitoresc, înconjurat de codrii de brad și molid, Câmpulung Moldovenesc are o istorie îndelungată, care începe cel puțin odată cu întemeierea Moldovei. Așezarea a fost rând pe rând centrul unei uniuni de obști sătești libere, capitală a unei formațiuni politice prefeudale, pe unde, potrivit tradiției
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
Sacalin Zătoane, Grindul și Lacul Răducu, Grindul Chituc, Grindul Lupilor, Insula Popina, Lacul Potcoava, Pădurea Caraorman, Pădurea Letea, Roșca - Buhaiova, Corbu-Nuntași - Histria, Lacul Belciug, Lacul Potcoava, Lacul Rotundu, Arinișul Erenciuc, Complexul Periteașca - Leahova, Complexul Vătafu - Lunghuleț, Lacul Nebunu, Pădurea Babadag - Codru, Dealul Ghiunghiurmez și Sărăturile Murighiol. Delta Dunării este limitată la sud-vest de podișul Dobrogei, la nord de cel al Basarabiei, iar în est se varsă în Marea Neagră. Delta Dunării este traversată de paralela de 45° latitudine N și de meridianul
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
industriei și pe teritoriul României, Strezeni a rămas un loc retras, aflat departe de civilizație. Pe aici trecea un important drum comercial, ce lega Brașovul de Buzău și mai departe de Galați. Astfel au început să se stabilească aici, in codrii din jur, hoții, aceștia organizându-se în cete, ce își avea locul de întâlnire la „Fântâna Hoților”, la nord de satul Strezeni. Locuitorii satului Strezeni îi pomenesc în povestirile lor sub numele de "haiduci".
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
bază este brun-roșcat de pădure. În partea de vest a satului se gaseste un sol nisipos lutos denumit de localnici chisăi, care este un teren afânat și are fertilitate ridicată. Restul terenului este podzolit cu aspect albicios. Pădurile aparțin vechilor codri ai Vlăsiei. În zonele de lunca apar pâlcuri de păduri de esență albă (salcie și plop). Pe terenurile mlăștinoase se dezovolta trestie}trestia, papura, rogozul și stânjenelul. Fauna naturală este reprezentată prin pești care populează iazurile și apele. Speciile cele
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
de năvălitori veneau din pustele Asiei cu gând de prădare și ucidere, localnicii care erau în stare a țină o armă în mână (ghioage, coase topoare, săbii sau lănci) formau cetele de luptători, iar bătrânii, femeile și copiii luau calea codrului în pribegie, ascunzându-se de o parte și de alta a muntelui. După ce trecea urgia, cei rămași în viață, se întorceau la vatră unde s-au născut. Așa se face că au venit în zona de jos a Moldovei, denumită
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
poetul clasic de acum un veac și jumătate. Temperament solar, bonom și altruist, Beatrice Silvia Sorescu este o poetă a bucuriilor inocente, simple, cu semnificații și reverberații adânci. Chiar dacă recuzita de secol XVIII - XIX și unele elemente specifice poeziei romantice - codri, clar de lună, chemarea nopții, paseismul - lunecă în versuri cu tentă romanțioasă, dacă nu de-a dreptul siropoase, precum: Imn vechi, De câte ori (titlu cu vagi reminiscențe eminesciene), Sunt zile, În raiul tău (unde ne dezarmează ligamentul cu... razele), Seară de
[Corola-other/Science/93_a_126]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,38%), cu o minoritate de romano-catolici (1,66%). Pentru 7,68% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Buciumi", făcea parte din plasa Codrul a județului Iași și era formată din satele Buciumi, Păun, Bârnova cu Pietrăria, Vlădiceni și târgușorul Socola, având în total 2287 de locuitori. În comună funcționau două mănăstiri, patru biserici, două școli de băieți cu 85 de elevi, o școală
Comuna Bârnova, Iași () [Corola-website/Science/301260_a_302589]
-
de locuitori. În comună funcționau două mănăstiri, patru biserici, două școli de băieți cu 85 de elevi, o școală de fete cu 51 de eleve, și o moară cu aburi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează ca reședință a plășii Codru, având 1845 de locuitori în satele Bârnova, Buciumi, Păun, Pietrăria, Socola, Vlădiceni și Vișan. După al Doilea Război Mondial, comuna a primit denumirea de "Bârnova", întrucât satul Buciumi a fost desființat și inclus în Iași. În 1950, comuna Bârnova a
Comuna Bârnova, Iași () [Corola-website/Science/301260_a_302589]
-
cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,31%), cu o minoritate de romano-catolici (1,08%). Pentru 6,25% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Codrul a județului Iași și era formată din satele Ciurea, Picioru Lupului, Curăturile, Slobozia, Poiana cu Cetatea, Lunca Bârnovei, Todirel și Cercu, având în total 2009 locuitori. În comună funcționau o moară de aburi, patru biserici și două școli cu 75
Comuna Ciurea, Iași () [Corola-website/Science/301266_a_302595]
-
în 1874. Comuna Covasna era formată doar din satul de reședință și avea 1256 de locuitori, o biserică construită în 1866 și o școală cu 27 de elevi (dintre care 4 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Codru a județului Iași, având 2668 de locuitori în satele Costuleni, Hilița și Măcărești. Aceeași sursă consemnează desființarea comunei Cozia și alipirea satului Cozia la comuna Covasna, comuna rezultată având 1914 locuitori și făcând parte din plasa Răducăneni a județului Fălciu
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]
-
numele de la domnul Moldovei Aron Tiranul (1591-1592, 1592-1595), care în anul 1594 a ridicat în acest loc o mănăstire. În legătură cu întemeierea acesteia există și o legendă: se spune că una din fiicele lui Aron Vodă s-a rătăcit într-un codru din preajma Iașilor; astfel, domnul a promis că pe locul unde va fi găsită fiica sa se va ridica o mănăstire, promisiune pe care a îndeplinit-o. În zonă au avut loc incursiuni ale tătarilor, care au dus la risipirea satului
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
poiană este cunoscută și astăzi ca fiind hotarul dintre Gănești și Hândrești. O altă informație prețioasă care plasează existența localității Hândrești încă mai de timpuriu este cea referitoare la hotarul Rucsanilor(Buznea): "unde se împreuna cu hotarul Cristeștilor și în codru până unde se împreuna cu hotarul Hândreștilor" (Documente: Costachescu Mihai, satele Ruscani (Buznea) și Gănești cu trupurile lor Cacacesti și Moicești din județ). Autorul afirma:"==l-am dat acest hotar, la Ruscani, sub anul 7181(1673)==", (documente: Noem, 23, complet
Hândrești, Iași () [Corola-website/Science/301282_a_302611]