9,604 matches
-
(nume complet: Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa) a fost capitala provinciei romane Dacia. Situată la o distanță de 40 de km de Sarmizegetusa Regia, capitala anterioară a regatului dac, colonia Ulpia Traiana a fost întemeiată după cucerirea acestuia de către împăratul Traian, între anii 108-110. Conform unui monument epigrafic, orașul a fost fondat din porunca împăratului de către generalul guvernator Decimus Terentius Scaurianus. Sub Hadrian i-a fost adăugat și numele Sarmizegetusa
Ulpia Traiana Sarmizegetusa () [Corola-website/Science/300719_a_302048]
-
la întretăierea celor două străzi principale amintite mai sus. Dacă în interior se aflau clădirile administrative și religioase, în afară însă se aflau case, gospodarii, unele temple, dar și construcții publice și particulare precum și cimtirele. Numele complet al orașului era Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. La scurt timp de la întemeiere, are loc o răscoală a sarmaților în 117-118 d.C. Ea a fost înăbușită cu cruzime de Quintus Marcius Turbo, trimis de împăratul Hadrian, și care era un militar specializat în
Ulpia Traiana Sarmizegetusa () [Corola-website/Science/300719_a_302048]
-
titlul de "metropolis" și instituie "Concilium III Daciarum". În anul 241, la Sarmizegetusa, conciliul celor trei Dacii (Dacia era împărțită în 3 provincii administrative: Dacia Porolissensis, Dacia Apulensis și Dacia Malvensis) se închină împăratului Gordian al III-lea (238-244), iar colonia însăși își exprimă devotamentul față de împărat în 239. De la Hadrian și până la Philippus (244-249), Dacia s-a bucurat de liniște și înflorire cu scurte întreruperi. Pe timpul lui Philippus a avut loc invazia carpilor și cel mai mult a avut de
Ulpia Traiana Sarmizegetusa () [Corola-website/Science/300719_a_302048]
-
Procuratorul provinciei Dacia Apulensis, F. Aelius Hammnonius iunior (247-249) a ieșit victorios asupra carpilor, iar conducerea orașului îi ridică lui Iulius Philippus o statuie cu inscripția "nostro divino domino". În anul 250, Decius a fost celebrat ca "restitutor Daciarum" de către Colonia Nova Apulensis, iar Ulpia Traiana i-a ridicat o statuie din bronz ca mulțumire că a apărat Dacia de goți și carpi. În ultimele două decenii ale dominației romane s-a resimțit criza prin care trecea imperiul și în Dacia
Ulpia Traiana Sarmizegetusa () [Corola-website/Science/300719_a_302048]
-
împăratului. Obiectele valoroase ale corporației erau păstrate într-o încăpere subterană, cu pardoseală de piatră, pereți tencuiți și o ușă de siguranță. Printre obiectele descoperite odată cu palatul sunt fusul unei coloane cu o inscripție privitoare la donația făcută de consilierul Coloniei Antonius Super, două inscripții cu numele fiilor ctitorului palatului: cavalerii și membrii consiliului orășenesc Marcus Procilius Iulianus și Marcus Procilius Regulus Complexul arheologic de la Sarmizegetusa mai cuprinde:
Ulpia Traiana Sarmizegetusa () [Corola-website/Science/300719_a_302048]
-
septembrie, pentru iernat, și se întoarce pe 12 martie, dată la care se celebrează Grækarismessa (zi în care este sărbătorit papa Gregorie cel Mare), sărbătoare națională importantă. Tot în Feroe, mai precis pe insula Nolsoy, se găsește cea mai mare colonie din lume de petrel de furtună european ("Hydrobates pelagicus"), o păsare nocturnă migratoare. Numărul de păsări marcate atinge 30 000 de exemplare. Primii oameni care au venit aici au adus cu ei și animalele domestice, precum oile, vacile, caii, câinii
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
1773. În acest fel a revenit la parteneriatul cu radicalii și a devenit delegat al primului Congres Continental în 1774. În următorii trei ani la Philadelphia, Adams a forțat congresul să ia măsuri concrete care urmau să ducă la separerea coloniile de Anglia. El a impus cu succes numirea lui George Washington în calitate de comandant al forțelor Coloniale și crearea unei forțe navale care să concureze supremația Angliei pe mare. În comitet și Congres el a pus bazele principiilor de politică externă
John Adams () [Corola-website/Science/300726_a_302055]
-
clase cat și în exteriorul lor. "Falsificatorii de bani" reia toate temele preferate ale lui Gîde printr-o progresie de scene, prin care acesta dorea să exprime structura fracturata a unei zile reale. În 1925 Gîde călătorește din nou în coloniile franceze din Africa ecuatoriala. La întoarcere va publica "Voyage au Congo" (1927) ("Călătorie în Congo"), în care critic dur politică Franței coloniale. Gîde se implică activ în politica iar umanismul sau se manifestă prin aceste luări de poziție în favoarea celor
André Gide () [Corola-website/Science/300746_a_302075]
-
au demonstrat că orașul kievean ocupa suprafața a circa 20 hectare . A devenit ulterior parte a Principatului de Halici și a formațiunii statale succesoare, Cnezatul Galiției-Volînia. Orașul a fost un centru comercial important grație localizării sale pe cursul Nistrului. O colonie comercială genoveză s-a stabilit acolo în jurul secolului al XIII-lea . Hotinul este menționat pentru prima dată în anul 1310, ca reședința unui episcop catolic, fiind ocupat în prima jumătate a secolului al XIV-lea de Regatul Poloniei, care a
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
ca pe cel de-al treilea fiu să-l boteze Decebal, însă tatăl trece în certificatul copilului numele Pavel. Școala generală o urmează în satul natal. În 1960 familia Coruț părăsește comuna Andrieșeni și se stabilește la periferia Iașului în colonia muncitorească Ciurea. Clasele gimnaziale le finalizeză într-o școală din această colonie. În 1963 este admis la "Liceul Național Mihail Sadoveanu" din Iași. În liceu își câștigă existența muncind cu normă la confecționat lăzi pentru fructe. În 1965 este unul
Pavel Coruț () [Corola-website/Science/300783_a_302112]
-
tatăl trece în certificatul copilului numele Pavel. Școala generală o urmează în satul natal. În 1960 familia Coruț părăsește comuna Andrieșeni și se stabilește la periferia Iașului în colonia muncitorească Ciurea. Clasele gimnaziale le finalizeză într-o școală din această colonie. În 1963 este admis la "Liceul Național Mihail Sadoveanu" din Iași. În liceu își câștigă existența muncind cu normă la confecționat lăzi pentru fructe. În 1965 este unul din cei 400 de candidați admiși la "Liceul Militar Ștefan cel Mare
Pavel Coruț () [Corola-website/Science/300783_a_302112]
-
biologie marină a Institutului Bio-Oceanografic" din Constanța, întemeiată de Grigore Antipa, ulterior transformată în cazarmă de grăniceri apoi în tabără de pionieri (clădirea cu un mic turn). Locul a fost întărit întâi de Tirizi, un neam getic, timpuriu elenizat de coloniile apropiate Dionysopolis (Balcic) și Kallatis (Mangalia), sub numele de Tirizis. Cetate succesiv romană, bizantină, bulgară, din nou bizantină, se pare ca ea a fost capitala despotatului Dobrogei (condus de jupânii Balica apoi Dobrotici) între 1346 și 1402, când Mircea cel
Județul Caliacra (interbelic) () [Corola-website/Science/300778_a_302107]
-
broasca de mlaștină (Rana arvalis). Pe întinsele pășuni trăia și dropia. Odată cu amenajarea primelor heleștee plantele caracteristice mediului acvatic au găsit condiții ideale, iar numărul și varietatea de păsări de apă a crescut treptat. În Pădurea Rădvani se găsește o colonie de păsări acvatice (Ardeidae) care este o rezervație ornitologică, iar pe lacurile și bălțile din Pescăria Cefa se întâlnesc lișițe, rațe sălbatice, cormorani, stârci, egrete, corcodel, diferite specii de broască, broasca țestoasă de baltă. Solurile câmpiei joase sunt cele aluviale
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
Coliboaia se află în apropiere de peșteră Măgura, având o intrare mai mică de 1,5 metri înălțime; are mai mult de 1 km lungime; podeaua peșterii este acoperită cu un strat gros de - aceste 4 peșteri sunt populate de colonii de lilieci; colonii protejate - nu faceți gălăgie în peșteri, nu purtați făclii aprinse și nu faceți foc în peștera sau la intrare
Sighiștel, Bihor () [Corola-website/Science/300867_a_302196]
-
orașul Ajaccio, iar regiunea cuprinde 2 departamente: Corse-du-Sud și Haute-Corse. În antichitate etruscii au fondat localități pe insulă, pe atunci populată de triburi denumite "Corsi", și pe care marinarii-comercianți fenicieni și greci o cunoșteau sub denumirea de "Kyrnos". Odată cu înființarea coloniei grecești Massalia, câteva localități au fost înființate și pe insulă, cea mai importantă fiind Alalia, devenită Aleria odată cu expansiunea Imperiului Roman, insula fiind cucerită încă din 259 î.Hr.. În evul mediu a fost controlată de momentan de vizigoți, vandali și
Corsica () [Corola-website/Science/300998_a_302327]
-
de fildeș le-au adus acestora câștiguri frumoase. În anul 1823, țăranii de rang mediu în frunte cu Iordache Alexandru fiu a lui Iordache Dragoș au ridicat, în apropiere de sat, o așezare pentru sclavii eliberați. În 1848, a devenit colonie și centru al luptei împotriva traficului de sclavi, declarat ilegal de România în 1856. Urmașii foștilor sclavi sunt creolii, care alcătuiesc în prezent elită socială a țării și reprezintă 10% din populație. Cele mai numeroase sunt triburile Tupil și Lați
Tupilați, Vaslui () [Corola-website/Science/301918_a_303247]
-
de pe glob. Au existat chiar mișcări în direcția Rusiei, după abolirea ibăgiei în 1861. Victor Vascenko, autor cu studii orientate cu precădere către tărâmul slavo-romanic, a sintetizat conceptul de lipovenime și lipovenism: în sensul larg, prin ruși-lipoveni se înțelege totalitatea coloniilor formate din staroveri, adepții lui Filip ce se întind de-a lungul frontierelor de Vest ale fostului imperiu rus presovietic, asadar de la Marea Baltica, discontinuu, până la Marea Neagră. Privit în sens strict, prin ruși- lipoveni se înțelegea doar lipovenimea românească, enclave formate
Lipoveni, Suceava () [Corola-website/Science/301966_a_303295]
-
erei napoleonice la începutul anilor 1800, și a condus la o serie de conflicte armate și revolte între liberali și suporterii Vechiului Regim în mare parte a secolului XIX; un secol care a reprezentat și pierderea a mare parte din coloniile spaniole din Americi, culminate în Războiul Spano-American din 1898. Secolul XX inițial a adus puțină pace; colonizarea Saharei de Vest, Marocului Spaniol și a Guineei Ecuatoriale a fost probată ca și un substitut al pierderilor din Americi. O perioadă de dictatură
Spania () [Corola-website/Science/296723_a_298052]
-
ambele culturi erau în contact, o cultură combinată, cunoscută ca celtberici, a existat. Adițional, bascii au locuit în jurul Pirineilor. Celelalte grupuri etnice au trăit pe lângă coastele Andaluziei. Între 500 î.Hr. și 300 î.Hr grecii și fenicienii au fondat primele colonii pe coaste, punând bazele pentru multe orașe contemporane. Cartaginezii au controlat o parte a Peninsulei Iberice în timpul Războaielor Punice. După ce romanii i-au învins, a început o nouă epocă din istoria Spaniei, a cărei efect se resimte și astăzi. În timpul
Spania () [Corola-website/Science/296723_a_298052]
-
controlat o parte a Peninsulei Iberice în timpul Războaielor Punice. După ce romanii i-au învins, a început o nouă epocă din istoria Spaniei, a cărei efect se resimte și astăzi. În timpul celui de-al doilea război punic, Imperiul Bizantin a câștigat colonii cartagineze de pe coasta mediteraneană (de la 210 î.Hr. la 205 î.Hr.), aducând sub stăpânire romană aproape întreagă Peninsula Iberică, stăpânire care a durat mai mult de 500 de ani. Populația indigenă celtă și iberică a fost romanizată, iar conducătorii locali erau
Spania () [Corola-website/Science/296723_a_298052]
-
înalt nivel între majoritatea statelor lumii. La Summit-ul Mileniului, statele membre și-au fixat un număr de 8 obiective esențiale - Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului - cu ținte precise de atins până în anul 2015. De la crearea ONU, peste 80 de colonii au obținut independența. Adunarea Generală a adoptat Declarația pentru Acordarea Independenței Țărilor Coloniale și Oamenilor în 1960 fără voturi împotrivă dar mai multe abțineri din partea puterilor coloniale majore. ONU lucrează în favoarea decolonizării prin diferite grupuri, ca Comitetul ONU al Decolonizării
Organizația Națiunilor Unite () [Corola-website/Science/296753_a_298082]
-
tablă de aur. La 22 martie 2004 a avut loc instalarea unui nou clopot în clopotnița catedralei. La 29 iunie 1843 s-a pus piatra de temelie a bisericii Sf. Mitrofan, construcția sa făcându-se cu bani proveniți de la toate coloniile de bulgari. În 1844, în timpul construcției, a venit vestea îmbolnăvirii generalului Ivan Inzov. În mai 1845, generalul a murit la Odesa și a fost înmormântat în cimitirul din centrul orașului. În noiembrie 1846, ca urmare a dorinței testamentare a generalului
Bolgrad () [Corola-website/Science/298605_a_299934]
-
sale pământești au fost aduse de la Odesa la Bolgrad (230 km) pentru a fi înmormântate în noua biserică. Între catedrală și biserica Sf. Mitrofan cortegiul a fost însoțit de mai mult de 10 mii de locuitori din Bolgrad și din coloniile vecine. Pe ultimii 500 m până la locul înmormântării bulgarii s-au deplasat în genunchi și au purtat sicriul pe umeri. Pe piatra de mormant au fost săpate următoarele cuvinte: "El a dat o nouă viață celor strămutați, precum și o nouă
Bolgrad () [Corola-website/Science/298605_a_299934]
-
rural, în laboratorul de referință regional din cadrul Institutului de Sănătate Publică Iași.Probele au fost supuse filtrării prin filtre Millipore cu diametrul porilor de 0,45 μm, după care filtrele au fost așezate pe medii diferențiale specifice. Numărul total de colonii a fost calculat prin metode matematice standardizate de cuantificare.Rezultatele arată o netă îmbunătățire a calității detecției microorganismelor în diverse medii și recomandă metodele expuse, într-o largă varietate de domenii de aplicație.
METODE SIMULTANE DE DETECTIE SI CUANTIFICARE A MICROORGANISMELOR PATOGENE IN APA,PRIN MEMBRANE FILTRANTE SI MEDII DE CULTURA. by Urâtu Cristina () [Corola-other/Science/84282_a_85607]
-
a raionului Ismail. Are locuitori, în principal ruși (43%) și ucraineni (38%). În perioada 7 decembrie 1940 - 15 februarie 1954, Ismailul a fost centrul administrativ al Regiunii Ismail a RSS Ucrainene. În secolele IV-V s-a aflat aici o colonie de origine greaca cu numele de Antiofilas. În secolul al XII-lea, negustorii genovezi au construit aici o cetate denumită “Licovrissi”. În secolul al XIV-lea, acesta a aparținut pentru o scurtă perioadă de timp Țării Românești, teritoriul de la nord
Ismail () [Corola-website/Science/298622_a_299951]