6,859 matches
-
N. Rusu, „Scrisoare în sat”, AFT, 1976, 3; Cornel Moraru, „Cu inima curată”, FLC, 1977, 30; Voicu Bugariu, Expresivitate și elocință, RL, 1977, 47; Iorgulescu, Scriitori, 57-58; Baltag, Polemos, 243-247; Cornel Moraru, „Ritualuri intime”, FLC, 1978, 50; Ioan Adam, Ritualul confesiunii, T, 1979, 4; Laurențiu Ulici, Sentimentul locului, CNT, 1979, 32; Mircea Popa, Patosul militant al poeziei, TR, 1979, 39; Șerban Cioculescu, „Îngândurat ca pietrele munților”, FLC, 1979, 45; Zaharia Sângeorzan, Fascinația originilor, RL, 1979, 50; Lit. rom. cont., I, 590-594
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
etc.) și la reinterpretarea unor motive livrești (Goliat, Hamlet, regele David), oscilând între retorismul conjunctural și acordurile reflexive slujite de o stilistică aproape muzicală. Ș. își găsește timbrul potrivit în lirica erotică - celebrare cu o sensibilitate delicată și senzualitate rituală, confesiune discretă și memorie cald învăluitoare, căci „dragostea-i uciderea desăvârșită”, „vis și mărginire amânată” (Adânc să credem în durată). Lirismul e inundat de culorile anotimpurilor, de ploile toamnei îndeosebi, sau e marcat de obsesia griului ori a albului, totul cenzurat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
este ales Președinte al României 1. Figura specială a ,,neamțului lutheran" O temă clasică în sociologia religiilor - relația dintre mentalitatea protestantă și puterea politică - redevine actuală în România anului electoral 2014. Vor alege românii un președinte de etnie germană și confesiune lutherană? Eu cred că nu. De ce? Pentru că acum este prea puternic Partidul Social Democrat în România. Majoritatea celor care vor merge la vot - admiratori și fani ai Antenei 3 - vor vota simplu și pragmatic cu Victor Ponta. Aversiunea față de fostul
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Traian Băsescu este încă foarte vie, iar amintirea tăierii salariilor la fel. Prin urmare, majoritatea tăcută a României profunde nu va vota alianța partidele de dreapta, chiar dacă Alianța Creștin Liberală propune ca președinte un român de etnie germană și de confesiune lutherană. Bine, dar românii respectă profund mentalitatea germană - ar putea susține cititorul neconvins. Conform cercetărilor sociologice, el are dreptate. Majoritatea imaginilor, reprezentărior și stereotipurilor despre germani în România momentului de față sunt pozitive și foarte pozitive. În cazul etnicilor germani
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Leviathan-ul politic, mediatic și administrativ - susținut liminal de legile economiei subterane - te transformă dintr-un om cumsecade într-o lichea. Dacă refuzi cu demnitate metamorfoza, atunci ești marginalizat sau chiar exclus. Rămâi "sărac și cinstit". Cu privire la percepția politicienilor de alte confesiuni de către românul majoritar, eu nu am a mă teme de manipularea pro-PSD pe care BOR sau anumiți preoți ar face-o în următoarea campanie prezidențială. BOR a colaborat bine și foarte bine cu orice conducere politică din România și o
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
teme de manipularea pro-PSD pe care BOR sau anumiți preoți ar face-o în următoarea campanie prezidențială. BOR a colaborat bine și foarte bine cu orice conducere politică din România și o va face în continuare. În locul BOR, absolut orice confesiune religioasă din România ar proceda la fel. Mie îmi este în continuare frică de altceva: de ignoranța majorității românilor cu privire la alte confesiuni creștine și religii din România. Ca sociolog pot aduce argumente serioase din cercetările de teren pe această temă
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
foarte bine cu orice conducere politică din România și o va face în continuare. În locul BOR, absolut orice confesiune religioasă din România ar proceda la fel. Mie îmi este în continuare frică de altceva: de ignoranța majorității românilor cu privire la alte confesiuni creștine și religii din România. Ca sociolog pot aduce argumente serioase din cercetările de teren pe această temă. Iohannis este lutheran, iar mulțimea mută habar n-are despre 2-3 idei de bază ale luteranismului. Așadar, criteriul religios nu funcționează conștient
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
partidului lui Victor Ponta. Ele erau preponderent negative în raport cu contracandidatul Klaus Iohannis. Așa cum scrie Cristian Tudor Popescu 174, neamțul lutheran candidat la președenția României era numit de propaganda PSD ,,neromân,, ,,nazist" ,,sectant anticreștin" (ca și cum lutheranismul n-ar fi tot o confesiune creștină!), ,,neom" (pentru că nu face copii). Tocmai datorită abuzului de cuvinte negative și de invective ce nu aveau suport pe un film interior al fantasmelor, ele n-au fost reținute și n-au convins alegătorii. S-a încălcat și un
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Scandal”, RCR, 1945, 2; Ion Biberi, „Scandal”, DMN, 1945, 21; Valeriu Râpeanu, „Primăvara apele vin mari”, GL, 1961, 8; Z. Ornea, „Primăvara apele vin mari”, VR, 1961, 3; Râpeanu, Interferențe, 221-224; Elena Tacciu, Portretul unei conștiințe, VR, 1977, 7; Crăciun, Confesiuni, 271-272; Ion Cruceană, Momente și figuri argeșene, I, Pitești, 1980, 184-188; Râpeanu, Memoria, 104-107; Ornea, Actualitatea, 218-222; Râpeanu, Scriitori, 238-276; H. Zalis, Pe traiectorii inegale, FLC, 1987, 4; Vasile Chifor, Evocare și atmosferă, T, 1987, 8; Craia, Fețele, 186-190; Z
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
profund asimilate la o imagine tot mai personalizată și subiectivizată a Europei culturale. Suntem, devenim, ne revendicăm de la un model cultural european din ce în ce mai interiorizat și asumat ca o experiență strict personală și irepetabilă. programul se transformă acum într-o adevărată confesiune, iar aceasta din urmă se confundă cu enunțarea și afirmarea unor opțiuni de esență. purtăm fiecare din noi idealul unei anumite Europe culturale. În această situație, ne considerăm în același timp agenți și exponenți, mesageri și modele. Despre Europa noastră
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
convingere, criticul îi supradimensionează întrucâtva chiar și pe cei mai mari, fie ei Lev Tolstoi sau Eugen Ionescu. Încrederea totală, aproape religioasă, în ei îl face să valorifice și latura autobiografică a operei, deși tendința e să rămână rezervat față de confesiuni, ca adevărată literatură apărându-i numai aceea în care chipul autorului se ascunde după măști. Nu lipsește din cărțile lui R. nici reflecția asupra propriului act creator, a criticii în general, ca în paginile din Critica - formă de viață ori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
a pierde un an cu o nouă redactare a lui și a pleca la alcătuirea volumului următor, am fost sfătuit de prietenii mei să aleg calea aceasta, urmând apoi (Ă) să Încep o generală revizuire. (Ă)”. Scânteia publică o amplă confesiune a lui Mihail DAVIDOGLU 62 despre efectul constructiv al discuțiilor cu cititorii, concretizat În modificarea piesei Minerii În nu mai puțin de șapte locuri: „În vreme ce-mi scriam piesa și eram nevoit să găsesc rezolvarea atâtor și atâtor probleme
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
faptul că numeroși armeni din Suceava „erau înregistrați ca acceptând jurisdicția specială a tribunalului armenesc din Lemberg”, pârgarii nu-i puteau judeca pe locuitorii ce obținuseră dreptul de cetățenie în orașul Lvov (de acest drept puteau beneficia numai locuitorii de confesiune catolică) și nici pe cei care aparțineau bisericilor, mănăstirilor sau Episcopiei ș.a. În linii mari, această configurație organizațională amintește, mai curând, de instituția oamenilor buni și bătrâni din satele libere ale Moldovei decât de modelul continental al autonomiilor citadine. La
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
întreaga țară, resursele limitate ale regiunii - atât cele financiare, cât și cele naturale -, au determinat plecarea unui eșantion semnificativ din rândul populației masculine spre zonele cu potențial de dezvoltare mai ridicat (de exemplu orașul Galați). Criteriul apartenenței la o anumită confesiune/religie ne oferă detalii interesante despre demografia orașelor moldovenești de la sfârșitul veacului al XIX-lea. Conform datelor oficiale ale recensământului din 1899, după religie, populația României era împărțită astfel (medii întrunite): Exceptând Dobrogea - cu un profil etnic deosebit de bogat -, provincia
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
împărțită astfel (medii întrunite): Exceptând Dobrogea - cu un profil etnic deosebit de bogat -, provincia cu procentul cel mai scăzut al populației ortodoxe din țară era Moldova - 84,2% din total (medii întrunite). Tot aici, locuitorii de religie mozaică, precum și cei de confesiune catolică au înregistrat cele mai mari procente: 10,6% și, respectiv, 4,8%. Județele din Moldova, care au coborât media regională - înregistrată de confesiunea ortodoxă - mult sub media pe țară (91,5%), erau Roman - 71,3%, Iași - 72,5% și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Moldova - 84,2% din total (medii întrunite). Tot aici, locuitorii de religie mozaică, precum și cei de confesiune catolică au înregistrat cele mai mari procente: 10,6% și, respectiv, 4,8%. Județele din Moldova, care au coborât media regională - înregistrată de confesiunea ortodoxă - mult sub media pe țară (91,5%), erau Roman - 71,3%, Iași - 72,5% și Bacău - 73,2%. Fenomenul este explicabil dacă lu)m în calcul numărul mare al românilor de confesiune catolică (cunoscuți și sub denumirea de ceangăi
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
care au coborât media regională - înregistrată de confesiunea ortodoxă - mult sub media pe țară (91,5%), erau Roman - 71,3%, Iași - 72,5% și Bacău - 73,2%. Fenomenul este explicabil dacă lu)m în calcul numărul mare al românilor de confesiune catolică (cunoscuți și sub denumirea de ceangăi) din mediul rural al județelor Bacău și Roman, precum și numărul ridicat al evreilor din orașele aflate în jumătatea de nord a acestei provincii. Conform datelor oficiale, la nivel național, mediul urban moldovenesc avea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
preluând date oficiale, de existența unui număr de 6.122 de evrei băcăuani. Raportând aceste date la numărul total al băcăuanilor - 12.675 - rezultă faptul că, în anul 1890, ponderea locuitorilor aparținând religiei mozaice era de 48,29%, în vreme ce ponderea confesiunii ortodoxe era de numai 40,78%. Pe de altă parte, conform datelor din Anuarul statistic al României (1912), în anul 1899 configurația etnică a orașului Bacău era următoarea: din totalul de 16.378 locuitori, 47,93% sunt evrei (7.850
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
evrei (30,26%), 822 unguri (2,63%), 406 germani (1,30%), 246 ruși (0,79%), 210 polonezi (0,67%), 96 rromi (0,30%) și 95 armeni (0,30%). Datele rezultate în urma recenzării după criteriul apartenenței la o anumită religie sau confesiune nu diferă foarte mult față de situația descrisă mai sus: numărul ortodocșilor era de 19.091 (mai mic decât numărul etnicilor români - 19.461), în vreme ce numărul mozaicilor era de 9.593 (mai mare decât numărul etnicilor evrei - 9.424). În linii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de nord a Moldovei, care a deținut, până la sfârșitul secolului al XIX lea, o incontestabilă preponderență demografică. Recensămintele populației dovedesc cu claritate acest fapt. Bacăul, de pildă, avea în anul 1890 o pondere a mozaicilor de 48,29%, în vreme ce procentajul confesiunii ortodoxe era de numai 40,78%. Diferența a rămas vizibilă și nou) ani mai târziu, atunci când recensământul din 1899 a consemnat următoarea situație: cetățeni români - 47,28%, cetățeni străini - 52,72% (din care ponderea locuitorilor fără supușenie era de 48
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Buftea-București). Dincolo de stipulațiile de natură politică, economică sau teritorială, tratatul conținea și importante referiri la statutul juridic al minorităților etnice din țara noastră. Astfel, pentru prima dată în istoria legislației naționale, prin intermediul articolului 28 al tratatului, era abordată problema „egalității confesiunilor religioase din România”. Pe baza acestui articol a fost emisă Legea cu privire la naturalizarea străinilor născuți în țară - Legea Marghiloman (27 august 1918). Pe baza legii Marghiloman, în luna octombrie 1918, președintele Comisiei județene de Naturalizări a cerut Primăriei Bacău să
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
jos, nu este nici pe departe complet. Am fost nevoiți să ne asumăm acest neajuns din cauza firavei baze documentare. Specificul proletar și funcționăresc al orașului, sau, poate, discreția caracteristică epocii au generat această „conspirație” a tăcerii, acest apetit scăzut pentru confesiune și mărturisire în scris. Mai mult decât atât, puținele texte care fac referire la cadrul familial sunt extrem de reținute în detalii. Există, cu excepția Însemnărilor generate de experiența frontului (1916-1918), o lipsă totală a mărturiei masculine sub forma Jurnalelor sau a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
central al orașului devenea Oborul de cereale - situat între strada Ocolul Vitelor și malul drept al Bistriței. Aici se desfășurau bâlciurile anuale (iarmarocul), tradiționalul târg din fiecare zi de joi, dar și iarmarocul din „joia verde”, organizat de populația de confesiune catolică, la 60 de zile după Paști. După cum ne indică o cerere a participanților la aceste târguri, în oboarele și halele orașului se întâlneau periodic, sosiți din toate colțurile țării, „voyajori cu panorame, leagăne, scrânciobe cu căișori, corturi cu discuri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de nord a Moldovei, care a deținut, până la sfârșitul secolului al XIX-lea, o incontestabilă preponderență demografică. Recensămintele populației dovedesc cu claritate acest fapt. Bacăul, de pildă, avea în anul 1890 o pondere a mozaicilor de 48,29%, în vreme ce procentajul confesiunii ortodoxe era de numai 40,78%. Diferența a rămas vizibilă și nou) ani mai târziu, atunci când recensământul din 1899 a consemnat următoarea situație: cetățeni români - 47,28%, cetățeni străini - 52,72% (din care ponderea locuitorilor fără supușenie era de 48
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
violentă o dată cu începutul secolului al XIV-lea și mai ales la sfîrșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea. Practicile. Practicile pe care le antrenează aderarea la creștinism se observă pretutindeni. Unele sînt obligatorii, ca messa duminicală, confesiunea și împărtășania pascală, postul și abstinența în unele perioade ale anului, primirea *sacramentelor care jalonează viața individuală (botez, prima împărtășanie, căsătorie, maslu). Celelalte sînt facultative, ca pelerinajele la marile sanctuare sau la vreun loc sfînt. Dar, paralel cu aceste practici
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]