13,488 matches
-
populară. Dar Regele nu mai are timp să plece la Vila Real. În noaptea de 3 spre 4 octombrie, revoluția izbucnește la Lisabona. O revoluție care, în primele "ceasuri, părea că n-are sorți de izbândă. Șefii Insurecției, cu Afonso Costa și Antonio Jose de Almeida în frunte, sunt gata să fugă. Mai multe regimente care trebuiau să se răscoale, rămân loiale Regelui. Doar un regiment de infanterie se revoltă; sergenții își arestează ofițerii și, împreună cu grupuri de marinari și civili
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
întrun delirant entuziasm străzile orașului, aclamând Republica și pe conducătorii ei... În ziua de 5 octombrie 1910, la 11 dimineața, se alcătuiește guvernul provizoriu, sub președinția lui Teofilo Braga. Ministerul de Interne îl ia Jose Antonio de Almeida. Justiția, Alfonso Costa; Externele, Bernardino Machado. Încă de la declararea armistițiului, armata guvernamentală fraternizează cu republicanii. Guvernul provizoriu adresează poporului portughez o proclamație în care cere ordine, muncă și respectul proprietății. Pe străzile Lisabonei o mulțime înnebunită de entuziasm manifestează fără odihnă, până târziu
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
genunchi. Superiorul și alți câțiva călugări sunt împușcați; ceilalți sunt agresați și conduși la marele cartier republican, unde se făceau cercetările. Călugărițele și preoții sunt atacați pe străzi. Este doar începutul. Restul îl va face ministrul de justiție, evreul Afonso Costa, neînfricat adversar al Bisericii. În sesiunea solemnă a masoneriei portugheze, Costa mărturisește deschis: " În două generații Portugalia va elimina definitiv catolicismul..." Și se ține de cuvânt. Dintre toți miniștrii Guvernului provizoriu, Afonso Costa este singurul care realizează o operă revoluționară
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
și conduși la marele cartier republican, unde se făceau cercetările. Călugărițele și preoții sunt atacați pe străzi. Este doar începutul. Restul îl va face ministrul de justiție, evreul Afonso Costa, neînfricat adversar al Bisericii. În sesiunea solemnă a masoneriei portugheze, Costa mărturisește deschis: " În două generații Portugalia va elimina definitiv catolicismul..." Și se ține de cuvânt. Dintre toți miniștrii Guvernului provizoriu, Afonso Costa este singurul care realizează o operă revoluționară. Introduce divorțul, stabilește ofițerul stării civile, separă Biserica de Stat, legitimează
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
va face ministrul de justiție, evreul Afonso Costa, neînfricat adversar al Bisericii. În sesiunea solemnă a masoneriei portugheze, Costa mărturisește deschis: " În două generații Portugalia va elimina definitiv catolicismul..." Și se ține de cuvânt. Dintre toți miniștrii Guvernului provizoriu, Afonso Costa este singurul care realizează o operă revoluționară. Introduce divorțul, stabilește ofițerul stării civile, separă Biserica de Stat, legitimează dreptul la grevă, dă câteva lovituri grele proprietății. Episcopul de Porto îi rezistă și Costa îl cheamă în cabinetul lui de la Ministerul
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
cuvânt. Dintre toți miniștrii Guvernului provizoriu, Afonso Costa este singurul care realizează o operă revoluționară. Introduce divorțul, stabilește ofițerul stării civile, separă Biserica de Stat, legitimează dreptul la grevă, dă câteva lovituri grele proprietății. Episcopul de Porto îi rezistă și Costa îl cheamă în cabinetul lui de la Ministerul de Justiție ca să-l certe și să-l trimită pentru doi ani peste graniță. Guerra Junqueiro, celălalt mare geniu semit al revoluției, spunea despre Costa: "este un ciclon și un cronometru". Machado dos
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
grele proprietății. Episcopul de Porto îi rezistă și Costa îl cheamă în cabinetul lui de la Ministerul de Justiție ca să-l certe și să-l trimită pentru doi ani peste graniță. Guerra Junqueiro, celălalt mare geniu semit al revoluției, spunea despre Costa: "este un ciclon și un cronometru". Machado dos Santos îl demască drept "cel mai îndrăzneț, mai inept și mai imoral dintre toți tiranii". Iar tribunul poporului, José Antonio de Almeida, aflat curând după izbânda republicană în luptă deschisă împotriva lui
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
un ciclon și un cronometru". Machado dos Santos îl demască drept "cel mai îndrăzneț, mai inept și mai imoral dintre toți tiranii". Iar tribunul poporului, José Antonio de Almeida, aflat curând după izbânda republicană în luptă deschisă împotriva lui Afonso Costa, prevestea că "va fi osândit pentru totdeauna la muncă silnică, în galerele istoriei". Adevărul este că Afonso Costa izbutește să rupă unitatea partidului republican și să dobândească, de partea lui, majoritatea parlamentarilor. Curând ajunge omul cel mai puternic și cel
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
imoral dintre toți tiranii". Iar tribunul poporului, José Antonio de Almeida, aflat curând după izbânda republicană în luptă deschisă împotriva lui Afonso Costa, prevestea că "va fi osândit pentru totdeauna la muncă silnică, în galerele istoriei". Adevărul este că Afonso Costa izbutește să rupă unitatea partidului republican și să dobândească, de partea lui, majoritatea parlamentarilor. Curând ajunge omul cel mai puternic și cel mai temut, doborând guvernele după bunul lui plac. Guvernul provizoriu își păstrează mandatul până la 24 august 1911, când
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
își amintește: "Numărul de eroi de la Rotondă care mi s-au prezentat!!! Petițiile cu foi de serviciu în partidul republican! Unii se prezentau blânzi, alții veneau furioși, strigând împotriva nedreptății de a nu fi luați în seamă..." (Joaquim Leitîo). Afonso Costa împănează posturile Ministerului de Justiție și ale altor instituții cu cumnați, veri și oameni de încredere. Este republicanul care înțelege cel mai bine în ce constă o revoluție. Și de aceea, atunci când va izbucni conflictul hotărâtor în partidul republican, Costa
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Costa împănează posturile Ministerului de Justiție și ale altor instituții cu cumnați, veri și oameni de încredere. Este republicanul care înțelege cel mai bine în ce constă o revoluție. Și de aceea, atunci când va izbucni conflictul hotărâtor în partidul republican, Costa va aduna în jurul său numărul cel mai mare de deputați și înalți dregători. Dar, deocamdată, nu sunt locuri pentru toți vechii luptătorii și martiri republicani - iar oamenii, încurajați să protesteze sub Monarhie, protestează și mai vârtos sub Republică. În sfârșit
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
luat ca să se atragă în mod practic așa numitele clase neutre, moderate, norodul din sate, simplu și aspru,... provincia, în sfârșit, dominată ani de-a rândul de cea mai tristă și mai primejdioasă indiferența politică?!" (Republica din 3 decembrie 1911). Costa, adevăratul dictator al Republicii, nu se gândea la asemenea măsuri. Misiunea lui era să distrugă din rădăcină vechiul regim, paralizând pe rând instituțiile tradiționale. În primele șase luni ale Republicii, acest neobosit reformator dă la iveală 759 de decrete. Câteva
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Misiunea lui era să distrugă din rădăcină vechiul regim, paralizând pe rând instituțiile tradiționale. În primele șase luni ale Republicii, acest neobosit reformator dă la iveală 759 de decrete. Câteva din cele mai de seamă, le-am amintit mai sus. Costa însă își pregătește cu abilitate rolul de dictator absolut al partidului republican; dreptul la grevă, modificarea legii chiriilor și alte reforme îl fac idolul mulțimii. Grevele încep câteva săptămâni după căderea Monarhiei și ele continuă cu tot mai multă vigoare
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
monarhiste din Spania, unde Paiva Couceiro, un fost căpitan în armata lui Don Manuel organizează miliția antirepublicană și amenință regimul. Lumea începe să se dezguste de revoluție. "Nu pentru asta s-a făcut Republica!", strigă Machado dos Santos lui Afonso Costa. Izbucnesc certuri pentru Președinția Republicii. Fiecare fruntaș revoluționar susține alt nume. Venerabilul Bernardino Machado, care trădase Monarhia numai ca să ajungă Președinte de Republică, observă că aproape nimeni nu-i rostește numele. Se mulțumește atunci cu postul de ambasador la Rio
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
un guvern, după ce Guvernul provizoriu își depune mandatul. Șefii republicani nu se înțeleg între ei. Urmează întocmai jocul politicienilor monarhiști. Și într-o bună zi, la 17 octombrie 1911, vechiul partid republican se dizolvă dând naștere la trei fracțiuni: Afonso Costa devine șeful democraților, Jose Antonio de Almeida al evoluționiștilor, iar Brito Camacha al unioniștilor. Cu timpul, mai apare și o a patra, fracțiune: a independenților. Pentru că nici una din aceste fracțiuni nu izbutise să dobândească sprijinul absolut al Adunării, Președintele alcătuiește
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
era păzită de voluntarii republicani și de unități leale regimului. Paiva Couceiro va încerca o a doua incursiune în 1912, cu același lamentabil rezultat. Între timp, guvernele cad într-un ritm turburător. Până în ianuarie 1913, nici Antonio Joîo, nici Afonso Costa nu fac parte din guvern. Costa transformă vechile societăți secrete revoluționare într-o nouă organizație secretă, "furnica albă" (formiga branca), numită astfel pentru că, asemenea termitelor, membrii ei lucrau nevăzuți la surparea Statului. În formiga branca se aflau, printre alții, foști
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de unități leale regimului. Paiva Couceiro va încerca o a doua incursiune în 1912, cu același lamentabil rezultat. Între timp, guvernele cad într-un ritm turburător. Până în ianuarie 1913, nici Antonio Joîo, nici Afonso Costa nu fac parte din guvern. Costa transformă vechile societăți secrete revoluționare într-o nouă organizație secretă, "furnica albă" (formiga branca), numită astfel pentru că, asemenea termitelor, membrii ei lucrau nevăzuți la surparea Statului. În formiga branca se aflau, printre alții, foști criminali eliberați după instaurarea republicii și
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
numită astfel pentru că, asemenea termitelor, membrii ei lucrau nevăzuți la surparea Statului. În formiga branca se aflau, printre alții, foști criminali eliberați după instaurarea republicii și deveniți apărătorii noului regim. Toți alcătuiau un corp de elită la dispoziția lui Afonso Costa și exercitau cea mai severă teroare. Antonio José de Almeida își pierdea popularitatea văzând cu ochii. Temutul revoluționar se transformase într-un moderat guvernamental, apărător al ordinii și al instituțiilor. Făgăduise atât de multe lucruri și atât de precise în timpul
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
provincie, ar putea reface unitatea națională. Dar partizanii săi, devotații săi apărători de ieri, îl învinuiesc de trădare. El, stăpânul necontestat al maselor populare, azi nu mai poate vorbi și e atacat de nenumărate ori de o mulțime înfuriată. Afonso Costa, mai radical și mai puțin tolerant, e chemat să guverneze în 1913. Dar nici el nu e bine primit. Costa face Republica "după chipul și asemănarea sa: materialistă și orgiastică, primind cu brațele deschise lepădăturile și pleava partidelor monarhiste - pe
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
necontestat al maselor populare, azi nu mai poate vorbi și e atacat de nenumărate ori de o mulțime înfuriată. Afonso Costa, mai radical și mai puțin tolerant, e chemat să guverneze în 1913. Dar nici el nu e bine primit. Costa face Republica "după chipul și asemănarea sa: materialistă și orgiastică, primind cu brațele deschise lepădăturile și pleava partidelor monarhiste - pe cei care nu aveau convingeri și doreau să-și continuie bunul trai", mărturisește Guerra Junqueiro lui Brandîo. În partidul lui
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Republica "după chipul și asemănarea sa: materialistă și orgiastică, primind cu brațele deschise lepădăturile și pleava partidelor monarhiste - pe cei care nu aveau convingeri și doreau să-și continuie bunul trai", mărturisește Guerra Junqueiro lui Brandîo. În partidul lui Afonso Costa "intră negustori, provinciali care vor să-și păstreze locurile și pozițiile, și radicalii din Lisabona și Porto, care îi dau consistență, făcând din acest partid, cu toate defectele și calitățile sale, unicul organism viu al Republicii. Viu și insuportabil". Văzîndu-i
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
care încearcă, ajutați de militari, o lovitură de stat. La 10 iunie, în același an, încep să explodeze bombe în diferite străzii populate ale Lisabonei, omorând de fiecare dată un mare număr de nevinovați. În septembrie, un atentat împotriva lui Costa. În octombrie, o nouă insurecție monarhistă - de astă dată la Lisabona. În ianuarie 1914, o grevă uriașă a lucrătorilor de la căile ferate, cu sabotaje, bombe și distrugeri sălbatice. În februarie, amiralul Machado dos Santos - omul care se lăuda pretutindeni că
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
că numai "anarhia va termina cu toate acestea". Bătrânul Manuel de Arriaga, văzând că țara întreagă se preface într-o temniță, se adresează șefilor partidelor republicane, rugîndu-i să suspende pentru un răstimp luptele politice și cere în același timp lui Costa să elibereze pe deținuți; în caz contrar, va renunța la Președinția Republicii. Afonsa Costa își dă demisia în ziua de 24 ianuarie 1914. Cum Bernardino Machado, patriarhul revoluției, sosea de la Rio de Janeiro chiar în acel timp, i se oferă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
țara întreagă se preface într-o temniță, se adresează șefilor partidelor republicane, rugîndu-i să suspende pentru un răstimp luptele politice și cere în același timp lui Costa să elibereze pe deținuți; în caz contrar, va renunța la Președinția Republicii. Afonsa Costa își dă demisia în ziua de 24 ianuarie 1914. Cum Bernardino Machado, patriarhul revoluției, sosea de la Rio de Janeiro chiar în acel timp, i se oferă să facă guvernul. Izbutește să alcătuiască un guvern mixt, dar nu soluționează nici una din
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de mare suprafață, care rămân în afara granițelor Portugaliei. Pacificarea nu dă nici un rezultat și, pentru că războiul european ridică noi greutăți, la 31 decembrie 1914 Bernardino Machado demisionează. Președintele Republicii izbutește anevoie să rezolve criza. Guvernul alcătuit e net democratic (Afonso Costa), însă câteva săptămâni în urmă ministrul de război amenință cu demisia, pe motiv că Franța a cerut artileria portugheză fără să accepte și pe artileriștii portughezi. De fapt, Portugalia nu era încă în război cu Puterile Centrale, dar cererea Franței
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]