8,169 matches
-
După ce s-a răcit, la sfârșit, se taie sub formă de pătrate sau romburi. PRĂJITURA COȘĂRCUȚE 250 g untură, ½ de pahar de ulei, 250 g zahăr, 4 gălbenușuri, 4 linguri de smântână, 1 praf de copt stins, un vârf de cuțit de ammoniac, făină cât cuprinde. Se coace în forme de coșulețe și se umplu cu crema de mai jos. Crema - se bat spumă 4 albușuri cu 250 g zahăr, apoi o vanilie, esență de migdale, o lingură de cacao și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
porționează și se umple cu gem. La final, se unge cu albuș și se dă prin zahăr tos. Se întinde cu vergeaua o foaie subțire care se taie dreptunghiuri. Acestea se ung cu gem, punem parte peste parte, crestăm cu cuțitul, ungem cu albuș și presărăm cu zahăr tos deasupra. PRĂJITURĂ CU ALBUȘ Se face un blat din 10 albușuri, 300 g zahăr pudră, 300 g nucă măcinată și 2 linguri de făină. Din acesta se formează 3 blaturi, care se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
răcește și se încropește în ouăle frecate cu zahăr. Ingredientele pentru aluat se frământă bine, apoi se coc pe rând 6 foi foarte subțiri, tava trebuind să fie unsă bine în prealabil. Foile coapte se desprind de tavă cu un cuțit - se unge fiecare foaie cu cremă imediat pentru că altfel se răsucesc, inclusiv ultima de sus, după care se presară nuca măcinată sau ciocolata rasă. PRĂJITURĂ CU CREMĂ DE CIOCOLATĂ Se frământă un aluat din care se fac două foi, din
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
pune treptat untul și 2 linguri de făină, se adaugă 250 ml lapte și treptat, 2 linguri de cacao. Se amestecă până se îngroașă, apoi se dă la rece. Foile - 3 ouă întregi, o linguriță de oțet, un vârf de cuțit de bicarbonat și 10 linguri de zahăr. Separat se freacă spumă 250 g unt, apoi, pe rând, se adaugă restul, iar la urmă făină cât cuprinde. Se face un aluat potrivit, apoi se formează trei foi pe dosul tăvii. Se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
la dospit până-și dublează volumul. Crema - se amestecă 3 linguri de nucă măcinată, 200 g zahăr, 2 linguri de cacao și 100 g lapte. Se unge aluatul cu această cremă, după care se rulează și se taie felii cu cuțitul. Se coc în tavă tapetată cu margarină, iar, la final, se ung cu ou pe deasupra. După ce sau copt, se ung pe deasupra cu sirop din zahăr cu apă și 2 linguri de ulei. PRĂJITURĂ MIMOZA (1) Se bat 2 ouă, 250
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și se bea cu paiul. CREMĂ DE BRÂNZĂ 1 kg. de brânză, 300 gr. de zahăr, trei gălbenușuri, cinci linguri de griș, 100 gr. de stafide, coajă de lămâie, un praf de vanilie, trei albușuri bătute spumă, un vârf de cuțit de sare, un vârf de cuțit de praf de copt. Se amestecă toate la un loc, rezultă o cremă pe care o coacem în tavă pătrată între două foi din rețeta de mai sus. CREMĂ DE CIOCOLATĂ 250 gr. de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
DE BRÂNZĂ 1 kg. de brânză, 300 gr. de zahăr, trei gălbenușuri, cinci linguri de griș, 100 gr. de stafide, coajă de lămâie, un praf de vanilie, trei albușuri bătute spumă, un vârf de cuțit de sare, un vârf de cuțit de praf de copt. Se amestecă toate la un loc, rezultă o cremă pe care o coacem în tavă pătrată între două foi din rețeta de mai sus. CREMĂ DE CIOCOLATĂ 250 gr. de smântână, 200 gr. de ciocolată, 50
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
baton de vanilie. Brioșele sunt felii de chec care se înmoaie într-un ou bătut spumă cu o lingură de zahăr peste care turnăm 100 ml de bere, apoi prăjim feliile pe ambele părți în unt. Para o tăiem cu cuțitul în formă de evantai, apoi o prăjim în unt numai pe o parte. Fiind dulce, se caramelizează puțin. ÎNGHEȚATĂ DE CIOCOLATĂ CU CĂPȘUNI 600 gr. de smântână, 300 gr. de zahăr, opt gălbenușuri, 500 gr. de brânză de vaci, 100
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
fizică. Aceasta din urmă dă măsura curajului, a îndrăznelii a capacității de autoapărare în cultura dată. Autorii teoriei subculturii leagă aceste manifestări de statutul socioeconomic scăzut al bărbaților ce devin astfel atrași și participanți la subculturi. Ei se înarmează cu cuțite sau alte instrumente de apărare și atac, ca și când acestea ar fi niște însemne sau simboluri ale subculturii și, în același timp, un semnal al disponibilității de a lua parte la violență, a așteptării violenței și a promptitudinii în a reacționa
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în mod real asupra organismului, iar ei au fost nevoiți să mai aducă mâncare. Când au scos castroanele au numărat din nou, ca nu cumva să rămână vreun castron la noi, să-l rupem și să-l transformăm într-un cuțit ca să le tăiem gâtul. Caraliul: "Bă, de unde-s castroanele astea în plus, mă?" Nu știm, domnu' sergent!" A mai pus niște întrebări și la un moment dat i-a venit lui în minte: "Bă, dacă spuneți cum ați făcut, eu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ți-ar fi pus un pumn de sare într-o cană de apă! Dimineața, primeam 95 de grame de pâine dintr-o pâine rotundă care se tăia radial cu coada lingurii bătută cu ciocanul, pentru că, desigur, nu ni se permiteau cuțite. Oricât ai fi încercat, nu puteai tăia pâinea aceea cu lingura în mod egal: 10 părți, pentru zece persoane. Feliile rezultate erau puse pe un șervet și fiecare dintre noi era numărul 1 într-o zi. Stabilisem regula ca fiecare
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
din curtea bucătăriei, a fost un moment de doliu în întreaga colonie. Pentru un pește! Atât era valoarea vieții unui om. Nouă ni se făceau percheziții periodic și ieșeai afară cu tot calabalâcul. Scopul percheziției era să depisteze dacă ai cuțite, ace, obiecte contondente, tot felul de unelte din acestea. Ne dezbrăcam la pielea goală și ne punea să ne învârtim într-un picior și cu celălalt ridicat sus așa, ca să se uite în fundul tău că poate ți-ai băgat ceva
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vrut. Dacă a văzut că nu vrem, s-a dus singur la cazanul fierbinte și și-a răsturnat cazanul acela cu mâncare în cap și s-a opărit". Cică ar fi fost și băut, că băuse vodkă. A luat un cuțit mare din bucătărie și s-a dus la comandant la regiment. Comandantul a pus mâna pe telefon și a chemat garda. L-au prins cu greu că a sărit și la aceia cu cuțitul, dar l-au arestat în cele
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că băuse vodkă. A luat un cuțit mare din bucătărie și s-a dus la comandant la regiment. Comandantul a pus mâna pe telefon și a chemat garda. L-au prins cu greu că a sărit și la aceia cu cuțitul, dar l-au arestat în cele din urmă. În sfârșit și cu mare greu i-au acordat totuși o permisie. Dar, înainte de acest episod violent, bucătarul-șef se răzbuna pe toți cei care mâncau la popotă, făcându-le mâncarea sărată
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că mai frică i-a fost de Ralea decât de Chițiga, care era securist, că-l știau toți că a fost ofițer de securitate și a lucrat la Securitate. Îl știa toată lumea cine este. Mi-a arătat odată că poartă cuțit, că dacă cineva..., C. I.: Securistul purta cuțit la el în timpul muncii? R. R.: Da, cuțit cu teacă, un pumnal. Era un soi de comunist îndrăcit și el. Se mai ducea și pândea oamenii pe la geam, pe unde lucrau, să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
decât de Chițiga, care era securist, că-l știau toți că a fost ofițer de securitate și a lucrat la Securitate. Îl știa toată lumea cine este. Mi-a arătat odată că poartă cuțit, că dacă cineva..., C. I.: Securistul purta cuțit la el în timpul muncii? R. R.: Da, cuțit cu teacă, un pumnal. Era un soi de comunist îndrăcit și el. Se mai ducea și pândea oamenii pe la geam, pe unde lucrau, să vadă dacă nu cumva vorbesc contra partidului sau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
știau toți că a fost ofițer de securitate și a lucrat la Securitate. Îl știa toată lumea cine este. Mi-a arătat odată că poartă cuțit, că dacă cineva..., C. I.: Securistul purta cuțit la el în timpul muncii? R. R.: Da, cuțit cu teacă, un pumnal. Era un soi de comunist îndrăcit și el. Se mai ducea și pândea oamenii pe la geam, pe unde lucrau, să vadă dacă nu cumva vorbesc contra partidului sau dacă nu muncesc și nu controlează producția, ca să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Am stat pe mașină până înainte de a mă elibera, cu vreo lună. Dar am mai pățit ceva și cât am stat la Coasta Galeș. Aveam pe unul care se tot uita pe geam în baracă să vadă dacă nu avem cuțit, ace... și eu i-am strigat: "Băi, prostule, băi!" și m-am dus în wc. Dar m-au descoperit, că nu mai era nimeni acolo, eram numai eu, și m-au dus în poartă unde era locotenentul Vîlsănescu, zidar de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
serie au apărut (selectiv): Aventura gîndirii europene, Jacqueline Russ Cetăți medievale. Dincolo de ruine, Alexandru Husar Contribuții la istoria spațiului românesc în perioada migrațiilor și Evul Mediu timpuriu (secolele IV-XIII), Ioan Marian Țiplic Cremațiunea și religia creștină, Calinic I. Popp Șerboianu Cuțitul și otrava. Asasinatul politic în Europa (1400 1800), Georges Minois Drumul României spre independență, Frederick Kellogg Electoratul din România în anii democrației parlamentare, Sorin Radu Europa monarhiei stărilor, Gheorghe, Bichicean Germania. O istorie de la antici la moderni, Gheorghe, Bichicean Istoria
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
face patul și își conduce oaspetele mai departe. Sacrificiul ritualic, redus la cea mai simplă expresie 141 nu este cel al unei bovine tradiționale, ci al unui porc care este omorât cu o lovitură de bâtă și nu cu un cuțit sau o secure. Fără nici o îndoială, este vorba de un joc parodic care încântă auditoriul atunci când Homer vorbește de "porcarul fermecat". Eumeu este un fel de ciclop benign 142, o figură pastorală aproape de natură și animale, înzestrat cu răbdare naturală
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
călătorul în căutare de adăpost cu o cordialitate respectoasă și îl poftește la masă, alături de ceilalți, la o supă cu linte. Întreaga familie (femei, gineri și veseli urmași) reprezintă înrădăcinarea solidă în timp, din generație în generație. Călătorul care împrumută cuțitul bătrânului ca să-și taie o bucată de pâine devine parcă un fiu al familiei (at once like a son of the family). În această mișcare de integrare este o regresiune; de altfel, invitatul este dependent, pasiv în timp ce gazdele iau lucrurile
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
câteva săptămâni vor fi în America. Desigur nu este atât de simplu; a fost deja o dizenterie; oamenii de pe stradă îi înjură pe fereastră, chiar între ei evreii se ceartă, doi dintre ei s-au năpustit unul asupra altuia cu cuțite. Dar când ești mic, când judeci totul cu repeziciune, dintr-o singură privire, ce se poate întâmpla? Și printre copii era o ceată care alerga în toate părțile, se cățărau pe saltele, se târau pe sub scaune și pândeau pâinea oricui
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fi netuberculoase (nespecifice), tuberculoase (specifice), sau mixte (specifice + nespecifice). PLEUREZIA PURULENTĂ NETUBERCULOASĂ A fost semnalată pentru prima dată de Hipocrate, care pe lângă descriere, a făcut corelația dintre aspectul lichidului pleural și prognostic. Astfel: „când empiemul este drenat prin cauter sau cuțit și puroiul este filant și alb bolnavul va supraviețui, dar dacă este amestecat cu sânge și miroase urât, el va muri”. Definiție Pleurezia purulentă sau empiemul pleural constă în acumulare de puroi la nivelul cavității pleurale. Empiemul poate cuprinde tot
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
zecimale. Acest aparat are ca element principal o pârghie cu două brațe egale și scurte. În cazul balanțelor cu amortizor, după un număr mic de oscilații, acul balanței se oprește. Pârghia se sprijină pe coloana centrală a balanței cu ajutorul unui cuțit (o prismă de agat) prin intermediul unei plăcuțe tot din agat. La capetele pârghiei sunt sprijinite cu ajutorul altor două cuțite două furci în care sunt suspendate cele două platane (talere). În centrul pârghiei este fixat un ac indicator ce permite observarea
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
amortizor, după un număr mic de oscilații, acul balanței se oprește. Pârghia se sprijină pe coloana centrală a balanței cu ajutorul unui cuțit (o prismă de agat) prin intermediul unei plăcuțe tot din agat. La capetele pârghiei sunt sprijinite cu ajutorul altor două cuțite două furci în care sunt suspendate cele două platane (talere). În centrul pârghiei este fixat un ac indicator ce permite observarea celor mai mici devieri ale pârghiei la cântărire. În acest scop este fixată în spatele acului o scală gradată. Balanța
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]