9,274 matches
-
Gruia, profesor la Școala normală din Ploiești, M. Rădulescu, profesor la liceul din Buzău iar ca noi veniți: Donar Munteanu, Victor Ion Popa, Vasile Voiculescu, Mihai Lungeanu, I.M. Rașcu, I. Valerian, Petru Cancel, căpitanii Iulian Popovici G. Alexandrescu, Mihai Lupescu, Domnișoara Natalia Pașa, G. Pallady, G. Vlădescu Vlad, G. Ponetti, C.R. Crișan, Virgil Duiculesc u, I. Palodă, N. 345 Bogescu... pânʹ la tineretul de astăzi: G. Nedelea, V. Damaschin, Ștefan Cosma, G. Ursu, C. Damaschin, Cicerone Mucenic, M. Panaite, G. Ioniță
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a tradus o. Intenția S. Sale de a tipări în broșură această traducere, o socotim cum nu se poate mai nimerită. Difuzarea în straturile largi ale poporului, trebuie sprijinită, și suntem convinși că S. Sa, va găsi sprijinul necesar. Articolul domnișoarei Marieta Creangă, ni se pare prea didactic. Interesante, Francmasoneria și Frontul Popular de Pr. Corneliu Grumăzescu, precum și Relatările istorice dintre Biserica Anglicană și Biserica Ortodoxă de Pr. I. C. Olariu. De asemenea articolul demnului Aurel G. Stino, Între N. Gane și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
404 Biete trude de o clipă, Deși cresc, deși există N-or să aibă prea curând, Foaia albă de revistă. Cu aceeași nerăbdare Le va proslăvi-n arcuș, Maestrul de-o biată clipă Ion Alex. Angheluș. Doamnele-or citi gentile, Domnișoarele la felși încet spre cimitire Ne vom apleca nițel! S-a aplecat mai mult. „În iulie 1986 mă aflam în cortegiul funerar...” scria la 20 aprilie 2006, după 20 de ani, Teodor Pracsiu, în revista de cultură „Prutul” nr.2
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
4 noiembrie 1999, p. 16. 4 Vezi http://video.google.com/videoplay?docid=4779722497790590304# (accesat la data de 20.03.2010). 5 Discursul profesorului este o piesă exemplară de festivism școlar cvasi-atemporal. El citește cu patos: "Doamnă director (sic!), doamnelor, domnișoarelor, domnilor profesori! Dragi elevi! La 1 decembrie se împlinesc 89 de ani de când visul de aur al tuturor românilor s-a împlinit. Un vis care (sic!) înaintașii noștri l-au avut de veacuri". Urmează un rezumat cu informații istorice de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
care am dorit adesea să fie aduse completări tuturor operelor de ficțiune încheiate brusc, în maniera descrisă și astfel să putem afla și noi ce i s-a mai întâmplat sobrului soț ca și pătimașului burlac, matroanei ca și îmbujoratei domnișoare"282. Astfel înțelegea să-și oficializeze poziția literară și, implicit, statutul auctorial o voce literară cunoscută în principal datorită carierei pe care a făcut-o (în numeroase traduceri și reeditări) Bâlciul deșertăciunilor. Declarația sa de "independență" în fața convențiilor epice și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
eveniment care a avut loc într-un orășel din Emilia și care are ca protagonistă o tânără menajeră rusă ce fusese denunțată pentru "înșelarea unei persoane incapabile". Scandalul a izbucnit în momentul în care, prea vârstnica persoană de care această domnișoară avea grijă a hotărât să-i desmoștenească pe familiari în dauna acestei ruse. Indignarea este generală. Se folosește clișeul binecunoscut al femeii fatale care îi devorează pe bărbați. În studiou jurnalista Caterina Colombari in Collovati, de la Odeon TV, deschide imediat
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
de mână și numai apoi începe o conversație. Cei doi domni se cunosc acum și prezentarea le a dat dreptul să aibă relații mondene, ceea ce, după reguli stricte ale politeții nu era posibil înainte. 1. Situații speciale a) O tânără domnișoară este prezentată unui domn mai în vârstă și nu invers cu toate că regula spune: bărbatul este prezentat femeii. Dar în acest caz a trecut pe prim plan vârsta. b) Dacă prezentăm o personalitate politică sau publică, putem în general să-i
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
Cernăuți „Arcașulʺ, și Adrian Dinu Rachieru, scriitor, conducătorul unei edituri la Arad. „Viața studențească bucovi- neană înainte și după Marea Unireʺ a fost titlul conferinței susținute cu mult succes de Dr. Dan Jumară. În continuare, în fața a aproximativ 100 de domnișoare, doamne și domni, unii la fragedă tinerețe, alții cu părul alb sau lipsă, dar cu o bogată activitate culturală, și unii și alții, autori ai unor volume importan te, și-au prezentat cărțile, printre care, s a numărat și „Bucovina
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
stalinist „Așa s a călit oțelul” de N. Ostrovski; Ion Bujen iță, profesor de matematică ce se străduia să i învețe obiectul pr etențios și care, după ce avea deficiențe de comunicare cu elevii se mai și fâstâcea dacă avea inspecții; domnișoara Floarea Irimescu, tot profesoară de matematică „zveltă, nu prea înaltă, brunetă, cu ochii negri, o fată de-a dreptul frumoasă” care, analizată din cap până în picioare, îi făcea pe mulți dintre elevii ei „s-o urmărească cu privirile pierdute în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
nici în m edalionul ce i sa destinat. Despre C.N. Hamangiu (p.215), publicist și literat nu se spune că foarte multe din producțiile sale li tera re au apărut cu pseudonimul Maria de la Banca, încurcând multă vreme, mai ales domnișoarele... Rămâne inexplicabilă, total confuză, afirmația în cazul Clapa Gheorghe (p.119) că, prin anii 1960, solida clădire a Liceului „Gh. Roșca Codreanu”, atunci Școala medie serală nr.2. a fost rasă „o vreme de pe fața pământului”, iar în cazul N.N.
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Papadopol - Calimach, „suprema distincție în aristocrația Moldovei de Jos” își primea cu plăcere poetică vizitatorii... Aici, la Tecuci a murit Amalia la numai 48 de ani , în 1895, iar în aceeași zi, la numai 25 de ani, se stingea și domnișoara Elena Papadopol - Calimach, iar istoricul și scriitorul a mai dus-o până la 18 iunie 1898... Suficient să ne relate ze a tâtea nu numai despre Tecuci sau Tutova - cu cei doi binecredincioși plecați în lume... Plecați nu atât să cerșească
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
faptul că scrisoarea pr imit ă a fost zgomotos și entuziast aplaudată. Dar ceea ce li s a părut la toți curios era faptul „că o femeie așa de inteligentă și cu o cultură atât de întinsă ca a doamnei sau domnișoarei Maria N. de la Banca se ascunde sub pseudonim”. Însuși reporterul care spunea că o cunoaște din scri erile sale literare, pline de adevărată valoare art isti că, rămânea și mai mirat de acest fapt. După câteva zile, în Paloda din
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cu el. Nu, nici într-un caz, nu ar fi vrut să facă un mariaj cu mine, ci ar fi plecat urgent la cineva care era mai puțin Einstein și poate un pic mai mult Bruce Willis. Deci vedeți doamnelor, domnișoarelor și domnilor, că nu este nici o sfârâială, ca încă de copil să visezi ca să ajungi Einstein și nici să ajungi accidental când ești mare. Nici nu mai vorbesc, dacă ai ghinionul să ajungi un Dostoievski, Tolstoi, Balzac, sau Goethe, fiindcă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ceea înțeleg foarte bine eu din știrea asta, este că guatemalezii, deși iuți la mânie, sunt nițel cam boccii și nu au nici pe departe spiritul ludic atât de dezvoltat ca al românilor. Păi, numai imaginați-vă domnilor, doamnelor și domnișoarelor, amatori și amatoare de senzații tari, oferite prin farse, că dacă ar fi fost pe acolo Jugaru Shukaru și Mihai Morar amestecați strategic printre mafioții ucigași. Cred că românașii noștri, le-ar fi făcut o farsă așa de isteață polițiștilor
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
trecătoare, e un tip care nu joacă niciodată după regulile altora, care nu sufocă pe nimeni sentimental, realizat prin propriile puteri și pentru care unitatea familială e cel mai important lucru din lume. Și ce credeți, domnilor și mai ales domnișoarelor și doamnelor, în cazul acesta gagicile contemporane, ar trebui să-l aleagă pe fătălăul cu anturaj de handicapați, care vorbește cu calul, sau...? V-o spun eu pe aia dreaptă, ca s-o știți de la mine, pe zmeu îl vor
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
fi întors în țară unde a continuat să scrie. A mai publicat în volum versuri, Spre ziua (Constantă, 1902-1904, 1906), În valuri (Constantă, 1911); un poem alegoric, Poveste grozavă (Constantă, 1909), inspirat din evenimentele de la 1907; eseuri, reunite sub titlul Domnișoara Secession (Constantă, 1908)79. Desigur, a continuat să scrie în presa timpului (în afara celor deja menționate, a mai publicat și în "Arhiva")80. S-a stins din viață în a șaptea zi a lunii lui mai a anului 1914, în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
din adolescență: "Proză râzgâiată, inutilă, sub orice nivel, bună de palme. Cum puteam eu să fiu așa la aproape 20 de ani? O lume întreagă de Picki, Vicki și alte nume idiotizate de diminutive la modă, o iritare sentimentaloidă de domnișoară de pension. [...] Presupun că nu mi-am venit în fire decât după 30 de ani, pe la 40 începând să exist intelectual"384. Autorul rămâne în text; cititorul e nevoit să-l păstreze acolo, pentru că autoarea îl previne de la început care
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
sânul mamei, tot așa și el o sorbea, gata-gata să o devoreze. Poate că ar fi făcut-o și pe asta, dacă nu i-ar fi fost devotată trup și suflet. Când vreun chiriaș nou se apropia mai mult de "Domnișoara Patricia" era avertizat ferm de toți ceilalți că persoana este declarată tabu și că, dacă nu se conformează, risca să-și piardă și patul pe care îl ocupa în mod legitim, cu toate că era plătit anticipat. Zbura din pensiune cât ai
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
culoarea ciocolatei, ce conține în compoziția ei mai multă cacao decât e necesar, precum și ochii negri, decupați din abanos de un conștiincios ucenic al lui Brâncuși, îi dădea o alură de creolă sau mai precis, putea fi ușor confundată cu Domnișoara Pogany, scăpată din atelierul marelui maestru și rătăcită prin pensiunea lui Nea Laie. Datorită felului ei de a fi, putea oricând ispiti pe cineva neavizat. De aceea, se încetățenise obiceiul, amintit mai sus, de a-i avertiza pe noii veniți
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
după care se îndreptă direct spre fete. Erau trei, la doi pași în urmă. La una din ele se vedeau din geantă capetele mai multor lumânări suficient de groase și care, fiind ceva mai lungi, ieșeau cu o parte afară. Domnișoară, scuzați îndrăzneala noastră! Suntem doi studenți nevolnici și amărâți, care am venit la Înviere fără lumânări. Văd că aveți mai multe. Dacă sunteți milostivă... Contra cost... Numai dacă vă prisosește... Dacă nu?... Făcu un gest a părere de rău, parcă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Îmi voi cere scuze", gândi el însă nu apucă să pună în practică intenția că auzi. Îmi plac foarte mult copiii și mie și soțului meu. Avem și o fată de aproape paisprezece ani. Mai înaltă ca noi; o adevărată domnișoară. Pentru noi e o comoară. Are toate calitățile. Învață foarte bine, a trecut în clasa a șaptea. Încă e pionieră. În februarie va împlini paisprezece ani. O cheamă Cernica, noi însă o alintăm cu apelativul Ica. La auzul acestui nume
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cu ocazia unor vizite acasă, la familiile unor elevi cu probleme, împreună cu un coleg învățător, cu directoarea școlii și cu primarul, la propunerea acestuia, s-au abătut puțin din drum pentru a face o scurtă vizită și la cele două domnișoare. Văzându-i prin fereastră că se apropie de gospodăria lor, cele două surori, îmbrăcate sumar, tremurând din cauza frigului, speriate de moarte, au ieșit în ograda plină de noroi puturos amestecat cu zăpadă și cu alte dejecții. Intrați, fetelor, în casă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de acolo unde se află, dorește ca tu să trăiești viața în continuare, să-ți găsești o fată pe care să o iubești și să te iubească. Fete erau destule... și tinere și frumoase. Printre acestea, era și o drăguță domnișoară, foarte apreciată și cunoscută de toți oamenii respectabili, desenatoare la Institutul de Proiectări, prietenă de familie, care avea un car de calități. Bidaru a promis că va discuta personal cu fata și o va cere în căsătorie. Întâlnind-o ca
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Fetele mai tinere jucau tananica în jurul ursului și odată cu el, în timp ce trecătorii, pentru a se amuza, le aruncau mărunțiș în poale sau direct în sân, iar zlătăresele, cele mai în vârstă, ghiceau în ghioc sau în cărți viitorul și norocul domnișoarelor, nu numai din cartierele învecinate, ci chiar din întregul oraș. Câștigurile lor creșteau joia și în zilele de sărbătoare, în special în preajma Sfântului Petru, când aveau ocazia să vândă inelele lor strălucitoare și să prezică viitorul sătencelor îmbrăcate de sărbătoare
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
fiecare din propria-i raniță. Când erau să pună în practică hotărârea luată, au deslușit chiar în imediata lor apropiere aceeași voce pițigăiată, autoritară, puțin ironică, cunoscută și arhicunoscută, a căpitanului Bostan Gheorghe, comandantul direct al plutonului. Bază caporalul Bidaru, "Domnișoarele de la pension" Adunaaa rea! Era porecla dată radiotelegrafiștilor, deoarece cele mai multe ore de instrucție le efectuau în sala radio și nu sub cerul liber pe vânt, ploaie sau ninsoare.. Caporal Bidaru, alegi doi voluntari! Ploscaru Dumitru și Șomoy Ferdinand! Marmitele în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]