7,666 matches
-
închisă din lauri argintii, stema mijlocie a țării. În colțuri se regăsea cifrul prințului Carol, încadrat de o coroană de lauri, iar hampa drapelului se termina cu acvila de metal purtând deviza „Onóre și Patria” precum și numărul și numele unității. Drapelele cavaleriei aveau pânza de dimensiuni mai reduse (45 cm), iar elementele decorative erau brodate cu fir, și nu pictate. Toate aceste însemne au fost împărțite unităților la 14 octombrie 1874, pe câmpul de la Băneasa. "Drapelele confecționate între 1877 și 1882
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
precum și numărul și numele unității. Drapelele cavaleriei aveau pânza de dimensiuni mai reduse (45 cm), iar elementele decorative erau brodate cu fir, și nu pictate. Toate aceste însemne au fost împărțite unităților la 14 octombrie 1874, pe câmpul de la Băneasa. "Drapelele confecționate între 1877 și 1882" Diferă cu puțin față de cele precedente. Doar 10 unități create după 1874 au primit acest model, la cartierul general de la Poiana, pe 17 iulie 1877. Cu acest prilej, domnitorul Carol le-a adresat ostașilor următoarele
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Diferă cu puțin față de cele precedente. Doar 10 unități create după 1874 au primit acest model, la cartierul general de la Poiana, pe 17 iulie 1877. Cu acest prilej, domnitorul Carol le-a adresat ostașilor următoarele cuvinte: Aceste două categorii de drapele au fost schimbate cu altele noi în 1902, cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la Războiul de Independență. "Drapelele confecționate între 1882 și 1897" se deosebesc față de precedentele prin mici detalii. Pânza drapelului era pătrată, cu latura de 156
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Poiana, pe 17 iulie 1877. Cu acest prilej, domnitorul Carol le-a adresat ostașilor următoarele cuvinte: Aceste două categorii de drapele au fost schimbate cu altele noi în 1902, cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la Războiul de Independență. "Drapelele confecționate între 1882 și 1897" se deosebesc față de precedentele prin mici detalii. Pânza drapelului era pătrată, cu latura de 156 cm; cravata era realizată din fir tricolor, având ciucuri. Leii susținători aveau de data aceasta dinți și unghii de aur
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
următoarele cuvinte: Aceste două categorii de drapele au fost schimbate cu altele noi în 1902, cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la Războiul de Independență. "Drapelele confecționate între 1882 și 1897" se deosebesc față de precedentele prin mici detalii. Pânza drapelului era pătrată, cu latura de 156 cm; cravata era realizată din fir tricolor, având ciucuri. Leii susținători aveau de data aceasta dinți și unghii de aur, iar eșarfa cu deviza țării nu mai era căptușită cu roșu. În centrul scutului
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
În centrul scutului, armele casei de Hohenzollern erau înconjurate cu o bordură de aur. Aceste trei generații au fost realizate de către statul român la casa Collani et Comp. din Berlin. În 1896 ministrul de război Anton Berindei, observând că „modul cum [drapelele] sunt lucrate și materialele întrebuințate lasă de dorit, căci pânza lor se taie și se rupe”, adresează un ordin generalului Ioan Argetoianu, președintele comisiei mixte și inspector general al geniului: „am onoarea a vă ruga să luați dispozițiuni ca comisiunea
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
căci pânza lor se taie și se rupe”, adresează un ordin generalului Ioan Argetoianu, președintele comisiei mixte și inspector general al geniului: „am onoarea a vă ruga să luați dispozițiuni ca comisiunea ce prezidați să facă o descriere detaliată asupra drapelelor și stindardelor existente, asupra materialelor din care trebuiesc confecționate, dimensiuni, etc. În lucrările de făcut se va avea în vedere și legea din 8 martie 1872 [...] prin care se hotărăște marca și drapelul țării”. Astfel, începând cu "drapelele model 1897
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
prezidați să facă o descriere detaliată asupra drapelelor și stindardelor existente, asupra materialelor din care trebuiesc confecționate, dimensiuni, etc. În lucrările de făcut se va avea în vedere și legea din 8 martie 1872 [...] prin care se hotărăște marca și drapelul țării”. Astfel, începând cu "drapelele model 1897", ele vor avea proporția 2:3, în mijloc va apărea stema întreagă a țării (cu modificările de după 1881), iar ghirlanda care o înconjoară va fi uneori deschisă. Drapelele unităților care au participat în
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
detaliată asupra drapelelor și stindardelor existente, asupra materialelor din care trebuiesc confecționate, dimensiuni, etc. În lucrările de făcut se va avea în vedere și legea din 8 martie 1872 [...] prin care se hotărăște marca și drapelul țării”. Astfel, începând cu "drapelele model 1897", ele vor avea proporția 2:3, în mijloc va apărea stema întreagă a țării (cu modificările de după 1881), iar ghirlanda care o înconjoară va fi uneori deschisă. Drapelele unităților care au participat în Primul Război Mondial au fost
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
care se hotărăște marca și drapelul țării”. Astfel, începând cu "drapelele model 1897", ele vor avea proporția 2:3, în mijloc va apărea stema întreagă a țării (cu modificările de după 1881), iar ghirlanda care o înconjoară va fi uneori deschisă. Drapelele unităților care au participat în Primul Război Mondial au fost înmânate, în majoritate, în anul 1902 sau în perioada 1908-1916, și au fost utilizate până în 1929, când au fost transferate la Muzeul Militar. Acestea sunt asemănătoare ca design celor "model
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Militar. Acestea sunt asemănătoare ca design celor "model 1897", cu mențiunea că, după decesul regelui Carol (10 octombrie 1914), la colțuri a apărut monograma regelui Ferdinand. Dimensiunea flamurilor variază între 90 × 65 cm și 115 × 73 cm. În paralel cu drapelul de luptă, prin Înaltele decrete și au fost stabilite jaloane pentru fiecare corp de infanterie, precum și modelul fanioanelor de batalion. Acestea din urmă țineau locul drapelului de luptă, acolo unde era necesar (exista un singur drapel la fiecare regiment), și
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Dimensiunea flamurilor variază între 90 × 65 cm și 115 × 73 cm. În paralel cu drapelul de luptă, prin Înaltele decrete și au fost stabilite jaloane pentru fiecare corp de infanterie, precum și modelul fanioanelor de batalion. Acestea din urmă țineau locul drapelului de luptă, acolo unde era necesar (exista un singur drapel la fiecare regiment), și reprezentau tricolorul cu benzi verticale, potrivit legilor din 1867 și 1872 privitoare la armele României. Un drapel a fost instituit și pentru paza de coastă a
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
cm. În paralel cu drapelul de luptă, prin Înaltele decrete și au fost stabilite jaloane pentru fiecare corp de infanterie, precum și modelul fanioanelor de batalion. Acestea din urmă țineau locul drapelului de luptă, acolo unde era necesar (exista un singur drapel la fiecare regiment), și reprezentau tricolorul cu benzi verticale, potrivit legilor din 1867 și 1872 privitoare la armele României. Un drapel a fost instituit și pentru paza de coastă a României. Potrivit ediției amintite a revistei „National Geographic”, acesta era
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
modelul fanioanelor de batalion. Acestea din urmă țineau locul drapelului de luptă, acolo unde era necesar (exista un singur drapel la fiecare regiment), și reprezentau tricolorul cu benzi verticale, potrivit legilor din 1867 și 1872 privitoare la armele României. Un drapel a fost instituit și pentru paza de coastă a României. Potrivit ediției amintite a revistei „National Geographic”, acesta era identic drapelului românesc, pe fâșia galbenă regăsindu-se o ancoră albastră cu otgon, încoronată cu o coroană regală de argint. Tot
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
fiecare regiment), și reprezentau tricolorul cu benzi verticale, potrivit legilor din 1867 și 1872 privitoare la armele României. Un drapel a fost instituit și pentru paza de coastă a României. Potrivit ediției amintite a revistei „National Geographic”, acesta era identic drapelului românesc, pe fâșia galbenă regăsindu-se o ancoră albastră cu otgon, încoronată cu o coroană regală de argint. Tot în această perioadă s-au creat legi și regulamente care să abordeze modalitățile de manipulare, pază și salut ale drapelului de
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
identic drapelului românesc, pe fâșia galbenă regăsindu-se o ancoră albastră cu otgon, încoronată cu o coroană regală de argint. Tot în această perioadă s-au creat legi și regulamente care să abordeze modalitățile de manipulare, pază și salut ale drapelului de luptă. Astfel, prin Înaltul decret se hotăra ca drapelul să fie purtat de către adjutantul subofițer al regimentului, el fiind asistat de către ofițerul port-drapel. De asemenea, se reglementa componența gărzii drapelului la infanterie. Aceasta era alcătuită din cinci sergenți, dintre
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
albastră cu otgon, încoronată cu o coroană regală de argint. Tot în această perioadă s-au creat legi și regulamente care să abordeze modalitățile de manipulare, pază și salut ale drapelului de luptă. Astfel, prin Înaltul decret se hotăra ca drapelul să fie purtat de către adjutantul subofițer al regimentului, el fiind asistat de către ofițerul port-drapel. De asemenea, se reglementa componența gărzii drapelului la infanterie. Aceasta era alcătuită din cinci sergenți, dintre care doi în primul șir, flancând adjutantul subofițer și având
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
să abordeze modalitățile de manipulare, pază și salut ale drapelului de luptă. Astfel, prin Înaltul decret se hotăra ca drapelul să fie purtat de către adjutantul subofițer al regimentului, el fiind asistat de către ofițerul port-drapel. De asemenea, se reglementa componența gărzii drapelului la infanterie. Aceasta era alcătuită din cinci sergenți, dintre care doi în primul șir, flancând adjutantul subofițer și având în dreapta pe ofițerul asistent, și trei în al doilea șir, în spatele celor dintâi. „Regulamentul asupra exercițiului și manevrelor de infanterie” prevedea
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
alcătuită din cinci sergenți, dintre care doi în primul șir, flancând adjutantul subofițer și având în dreapta pe ofițerul asistent, și trei în al doilea șir, în spatele celor dintâi. „Regulamentul asupra exercițiului și manevrelor de infanterie” prevedea ca în timpul manevrelor militare drapelul (ori fanionul) să se afle în centrul batalionului al doilea dacă regimentul era compus din trei batalioane sau în centrul primului batalion dacă regimentul avea numai două. Portdrapelul, ales de către colonel, nu era integrat nici unei subdivizi a batalionului. Același regulament
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
centrul batalionului al doilea dacă regimentul era compus din trei batalioane sau în centrul primului batalion dacă regimentul avea numai două. Portdrapelul, ales de către colonel, nu era integrat nici unei subdivizi a batalionului. Același regulament prevedea în cuprinsul său onorurile cuvenite drapelului, precum și modalitatea de salut cu drapelul, cu precizarea că era destinat doar familiei domnitoare. În 1918, în Transilvania, Banat, Bucovina și Basarabia s-a creat împrejurări favorabile manifestării deschise a năzuinței românilor către unirea cu „Patria Mamă”. În Basarabia, la
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
era compus din trei batalioane sau în centrul primului batalion dacă regimentul avea numai două. Portdrapelul, ales de către colonel, nu era integrat nici unei subdivizi a batalionului. Același regulament prevedea în cuprinsul său onorurile cuvenite drapelului, precum și modalitatea de salut cu drapelul, cu precizarea că era destinat doar familiei domnitoare. În 1918, în Transilvania, Banat, Bucovina și Basarabia s-a creat împrejurări favorabile manifestării deschise a năzuinței românilor către unirea cu „Patria Mamă”. În Basarabia, la 2 decembrie 1917 s-a constituit
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
studiu în limba rusă intitulat „Culorile naționale ale românilor din Basarabia”, care își propunea să demonstreze că basarabenii trebuie să utilizeze în mod firesc tricolorul românesc: Din această perspectivă, heraldistul Silviu Andrieș-Tabac îl consideră pe Gore drept autor moral al drapelului Republicii Democratice Moldovenești. Acesta era un tricolor albastru-galben-roșu, cu fâșiile plasate orizontal, având stema în centrul câmpului galben și inscripția „Republica Democratică Moldovenească și Independentă” în centrul câmpului albastru. Drapelul Sfatului Țării era asemănător, însă pe albastru era scris „Sfatul
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Silviu Andrieș-Tabac îl consideră pe Gore drept autor moral al drapelului Republicii Democratice Moldovenești. Acesta era un tricolor albastru-galben-roșu, cu fâșiile plasate orizontal, având stema în centrul câmpului galben și inscripția „Republica Democratică Moldovenească și Independentă” în centrul câmpului albastru. Drapelul Sfatului Țării era asemănător, însă pe albastru era scris „Sfatul Țării” iar stema, de dimensiuni mai mari, era plasată la mijloc, peste galben și roșu. Drapelele de luptă ale republicii au fost confecționate „cu câteva săptămâni înainte de 6 decembrie [1917
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
centrul câmpului galben și inscripția „Republica Democratică Moldovenească și Independentă” în centrul câmpului albastru. Drapelul Sfatului Țării era asemănător, însă pe albastru era scris „Sfatul Țării” iar stema, de dimensiuni mai mari, era plasată la mijloc, peste galben și roșu. Drapelele de luptă ale republicii au fost confecționate „cu câteva săptămâni înainte de 6 decembrie [1917], când s-a făcut parada ostașilor moldoveni din Basarabia”. Acestea erau tot tricolore, având scris pe o parte, cu fir argintiu, regimentul, iar pe cealaltă, pe
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
săptămâni înainte de 6 decembrie [1917], când s-a făcut parada ostașilor moldoveni din Basarabia”. Acestea erau tot tricolore, având scris pe o parte, cu fir argintiu, regimentul, iar pe cealaltă, pe toată întinderea steagului, literele „R M”. În Transilvania, multe drapele românești au fost confecționate în perspectiva Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia. Drapelele românilor din Transilvania reprezentau tricolorul albastru-roșu-galben dispus orizontal. Imaginile surprinse atunci pe sticlă de către fotograful Samoilă Mârza arată o mulțime de oameni, deasupra cărora fâlfâie numeroase astfel
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]