9,472 matches
-
al revoluției violente și căruia îi zugrăvește o lume „unde fiecare produce pentru uzul vecinilor săi, așa cum ar face-o pentru sine, și nu pentru o piață vagă, despre care nu știe nimic și care îi scapă”. Acest tip de ficțiune este și ocazia de a contra utopiile concurente, colectiviste și reformiste, ca Privind înapoi (1888) a americanului nemarxist Edward Bellamy, considerat prea axat pe productivism și consum individual. Această metodă de persuasiune, prin practicarea genului utopic, se regăsește la numeroși
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
politice, Constituțiile din 1918 și din 1924, piesele de teatru, romanele, articolele de presă - acceptă utopia, pentru a le servi de trambulină față de ideologiile concurente. La toate nivelurile partidului-stat, numeroși sunt cei care își exprimă viziunea despre viitor prin perspectiva ficțiunii. La începutul anilor 1920, comisarul poporului pentru instrucție publică, Lunacearski, publică utopiile clasice - între care Morus și Campanella - în revista sa Flacăra, pentru a le „inspira tinerilor o idee vie” despre viitorul în construcție. Plagiind utopia lui Campanella, el elaborează
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Rusiei, ne referim la ceva real, ceva ce poate fi identificat cu conștiința și acțiunile unor indivizi anume. Când spunem despre Comunitatea Britanică de Națiuni (Commonwealth), sau doar despre Marea Britanie, că are obligații morale față de Statele Unite sau Franța, utilizăm o ficțiune. Din cauza acestei ficțiuni, dreptul internațional tratează națiunile ca și cum acestea ar fi persoane individuale, deși nimic din sfera obligațiilor morale nu corespunde acestui concept juridic. Orice ar cere conștiința monarhului, în calitate de șef constituțional al Commonwealth-ului și al Marii Britanii, privind conducerea afacerilor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
la ceva real, ceva ce poate fi identificat cu conștiința și acțiunile unor indivizi anume. Când spunem despre Comunitatea Britanică de Națiuni (Commonwealth), sau doar despre Marea Britanie, că are obligații morale față de Statele Unite sau Franța, utilizăm o ficțiune. Din cauza acestei ficțiuni, dreptul internațional tratează națiunile ca și cum acestea ar fi persoane individuale, deși nimic din sfera obligațiilor morale nu corespunde acestui concept juridic. Orice ar cere conștiința monarhului, în calitate de șef constituțional al Commonwealth-ului și al Marii Britanii, privind conducerea afacerilor externe ale Marii Britanii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
menținerea păcii internaționale să reprezinte principalele preocupări ale civilizației occidentale. Războiul a fost întotdeauna detestat și considerat un flagel. Pe măsură ce ivirea statului național a transformat Sfântul Imperiu Roman din organizația politică veritabilă a creștinătății într-o nucă seacă și o ficțiune legală, cărturarii și oamenii de stat au reflectat tot mai mult la modalitățile de refacere a unității pierdute a lumii occidentale. Erasmus în secolul al XVI-lea; Sully, Éméric Crucé, Hugo Grotius și William Penn în secolul al XVII-lea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
reprezentant legal al guvernului său. El este agentul legal al guvernului său în același fel în care o corporație națională cu sediul în Wilmington, Delaware, este reprezentată de agenți legali în alte țări și orașe. Acești agenți acționează în numele acelei ficțiuni legale pe care o numim corporație, întocmesc acte cu caracter obligatoriu, semnează contracte care creează urmări juridice și acționează în limitele cartei respectivei corporații ca și cum ei înșiși ar fi corporația. În mod similar, ambasadorul Statelor Unite la Londra îndeplinește în numele guvernului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
după cum o demonstrează Réné Guénon, Mircea Eliade, Vasile Lovinescu și nu numai; iar Schliemann, care nefiind un specialist în istorie, având Iliada lui Homer sub un braț și o lopată sub altul și care a descoperit Troia, nu este o ficțiune. Rămânând în aceeași perioadă străveche a istoriei noastre, vom arăta , fără a insista asupra încercărilor de decodoare, făcute de diferiți cercetători, care este sensul uluitoarelor și mai straniilor refrene din colindele cele mai vechi, care , deși neînțelese, sunt vii, folosite
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
lui Henri Lefebvre (Lefebvre, 1968). Astfel, actorii sociali deturnează sensul injoncțiunilor emanate de sistemele de reglementare, jucând jocul inevitabilei ipocrizii, punere la adăpost În fața denunțărilor morale prin necesarele ritualizări (Javeau, 2003). Societatea evită destrămarea grație punerii În scenă a unor ficțiuni, care contribuie toate la crearea unei impresii de ordine, mai curând decât a unei ordini autentice. Aceste ficțiuni sunt Însă de o natură mai specială: s-ar putea spune că au existență reală, În măsura În care ilustrează celebra teoremă a lui Thomas
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
inevitabilei ipocrizii, punere la adăpost În fața denunțărilor morale prin necesarele ritualizări (Javeau, 2003). Societatea evită destrămarea grație punerii În scenă a unor ficțiuni, care contribuie toate la crearea unei impresii de ordine, mai curând decât a unei ordini autentice. Aceste ficțiuni sunt Însă de o natură mai specială: s-ar putea spune că au existență reală, În măsura În care ilustrează celebra teoremă a lui Thomas, conform căreia „când oamenii definesc o situație ca fiind reală, aceasta devine reală prin consecințele ei”. Cu mijloacele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mod legitim să aibă sau să facă anumite lucruri” (Grotius, 1984, p. 41). Ingredientele contractualismului modern au fost deci reunite: starea naturală, dreptul natural, contractul propriu-zis și raționalismul (Haarscher, 1987, p. 12). Ordinea prezentării acestora nu este lipsită de importanță. Ficțiunea stării naturale implică supoziția că, „natural”, oamenii sunt liberi și egali, egali În măsura În care sunt liberi. Această ipoteză, pe care prea puțini autori o consideră probabilă din punct de vedere istoric (iar Rousseau mai puțin ca oricine: „Să Începem”, scria el
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lipsesc caracterele politice, instituționale și sociale ale acestora din urmă. Conform ideologiei germane și teoriei etnice a naționalităților, națiunea ar fi o comunitate naturală; din perspectiva franceză, ea este o construcție politică ce posedă un stat de drept susținut de ficțiunea monoetnică. Dacă vom vorbi despre formațiuni sociale nu vom afla nimic despre frontierele geografice sau culturale ale etniilor, nici despre criteriile de auto-valorizare. Știm totuși În ce măsură sunt obligate societățile moderne să țină cont de etnicitate În relațiile interculturale (vezi cazul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
-l menționăm, la Puerto Rico, pe Luis Palès Matos, În special pentru ciclul său de poeme negre (Bajeux, 1983). Pe urmele sale au călcat scriitori ca Pedro Juan Soto și Carmelo Rodríguez Torres, care pun În scenă, În operele lor de ficțiune, mândria originilor. În Cuba, lucrările lui Fernando Ortiz și Lydia Cabrera arată În mod clar interesul și continuitatea acestei tematici În Caraibe. Însă mai ales În paginile lui Nicolas Guillén se va exprima o negritudine care are caracteristica de a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care se disecă un roman scris de Philip Roth, care pleacă de la incredibila premisă: „Dacă SUA s-ar fi aliat cu Hitler în 1940?“ și, pervers, continuă în subtitlu cu cuvintele „Însă romanul e mai mult decât o carte de ficțiune politică“. Ceva, ceva tot e adevărat... Nu pot decât să-mi exprim dezgustul enervat față de această revistă pe care am cumpărat-o a doua sau a treia oară, în speranța de a-mi umple golul pe care îl am de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
vieții este modul cum se percep oamenii pe ei înșiși și cum vor ca alții să-i perceapă. Relatările acestea ne furnizează o înregistrare clară și ordonată a adevărurilor personale care, în consecință, constau atât în „fapte”, cât și în „ficțiuni”. Aceasta este tot ce putem pretinde de la o povestire a vieții. Ea reprezintă o înregistrare directă, sub forma unei explicitații sau justificări personale, spusă adesea într-o manieră care ne mișcă profund, a ceea ce oamenii au făcut cu viața lor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
forma unei explicitații sau justificări personale, spusă adesea într-o manieră care ne mișcă profund, a ceea ce oamenii au făcut cu viața lor. Prin descrierea experiențelor-cheie ale unei vieți - conflicte, momente de tranziție, realizări -, obținem mai mult decât fapte sau ficțiuni, vom obține definiții personale a ceea ce înseamnă să fii prins într-un conflict moral, să învingi ori să pierzi și vom afla cum se simte persoana care asistă la dezvăluirea propriului destin. Relatând o povestire a vieții, ne facem o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
dar faptul că a devenit personaj al naratorului îl indică drept un reprezentant al lui, adică un mijloc prin care își realizează propria imagine prin narațiune. O atenție specială a fost acordată de John Searle autorului narator, îndeosebi în cazul ficțiunii, cînd acesta comunică enunțuri și realizează discursuri prin îndeplinirea unui act ilocuționar particular, cu intenția de a realiza o operă literară. Cititorul are însă propria apreciere în legătură cu caracterul de operă literară al acestei realizări, iar, dacă această apreciere confirmă intenția
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
r s u l u i , deși nu este întotdeauna identificată ca atare, concretizarea este subînțeleasă aproape întotdeauna atunci cînd noțiunile sau intuițiile sînt aplicate situațiilor, pentru a le descrie cînd sînt reale sau pentru a le construi, cînd reprezintă ficțiuni. Analiza uzează, de altfel, adesea de cuvîntul concretizare, dar el nu este considerat de obicei un termen de specialitate. În discursul literar, se pot constata concretizări realizate prin sinecdocă, atunci cînd pentru a reda generalul se folosește particularul sau individualul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
din punct de vedere calitativ, cît și cantitativ, trebuie să țină cont de variațiile culturale, impunîndu-se adaptarea acestuia la comunitatea lingvistică. V. analiză a conversației, persoană, politețe. GOFFMAN 1974; BROWN - LEVINSON 1978; VION 1992; KERBRAT-ORECCHIONI 1996; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RB FICȚIUNE. Prin ficțiune se înțelege, în teoria literară și în teoria discursului, un tip de narațiune a cărei acțiune și al cărei univers sînt lipsite de validitate practică și nu contribuie decît indirect la experiența subiecților vorbitori. Astfel, romanele sau nuvelele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de vedere calitativ, cît și cantitativ, trebuie să țină cont de variațiile culturale, impunîndu-se adaptarea acestuia la comunitatea lingvistică. V. analiză a conversației, persoană, politețe. GOFFMAN 1974; BROWN - LEVINSON 1978; VION 1992; KERBRAT-ORECCHIONI 1996; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RB FICȚIUNE. Prin ficțiune se înțelege, în teoria literară și în teoria discursului, un tip de narațiune a cărei acțiune și al cărei univers sînt lipsite de validitate practică și nu contribuie decît indirect la experiența subiecților vorbitori. Astfel, romanele sau nuvelele, la care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sînt genuri de discurs secundare în ceea ce privește reprezentarea și nu-și realizează sensul specific decît prin raportare la alte clase narative. Nu există totuși elemente lingvistice specifice pentru a realiza discursul ficțional, iar, pentru a accepta ideea existenței unui limbaj al ficțiunii, ar trebui admis că există cel puțin un număr minim de astfel de elemente care nu apar decît în acest discurs sau care ar avea sensuri specializate numai pentru el. Prin urmare, ficțiunea nu este o problemă lingvistică, deoarece nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a accepta ideea existenței unui limbaj al ficțiunii, ar trebui admis că există cel puțin un număr minim de astfel de elemente care nu apar decît în acest discurs sau care ar avea sensuri specializate numai pentru el. Prin urmare, ficțiunea nu este o problemă lingvistică, deoarece nu are mijloace lingvistice caracterizante, diferite de limba obișnuită și, în plus, poate recurge și la mijloace de reprezentare diferite de cele ale limbii naturale, precum pictura, sculptura sau cinematografia. Din punct de vedere
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o problemă lingvistică, deoarece nu are mijloace lingvistice caracterizante, diferite de limba obișnuită și, în plus, poate recurge și la mijloace de reprezentare diferite de cele ale limbii naturale, precum pictura, sculptura sau cinematografia. Din punct de vedere logic, discursul ficțiunii are o denotație nulă, fiindcă, deși este un tip de discurs narativ și descriptiv, el este deosebit de discursul factual (referențial) prin faptul că frazele lui nu desemnează referenți reali. De aici, rezultă că specificitatea ficțiunii constă în lipsa denotației, încît este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
punct de vedere logic, discursul ficțiunii are o denotație nulă, fiindcă, deși este un tip de discurs narativ și descriptiv, el este deosebit de discursul factual (referențial) prin faptul că frazele lui nu desemnează referenți reali. De aici, rezultă că specificitatea ficțiunii constă în lipsa denotației, încît este indiferent dacă un nume sau altul are sau nu are referent, ceea ce implică renunțarea la a pune problema adevărului în cazul ei. Mai mult decît alte enunțuri, cele ale povestirii pun deci problema adevărului lor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu realitatea experienței, constă în suspendarea validității practice a enunțului, fără ca cel care-l produce să fie considerat mincinos sau nebun, iar cel care receptează naiv sau neghiob. Această suspendare nu este totuși decît relativă, căci, la fel ca minciuna, ficțiunea trebuie să pară verosimilă, povestind fapte care nu s-au întîmplat ca și cum ar fi avut loc, dar, spre deosebire de minciună, ea nu pretinde a avea valoarea experienței efective. Există, prin urmare, o diferență de statut, iar nu de structură, între diferite
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
s-au întîmplat ca și cum ar fi avut loc, dar, spre deosebire de minciună, ea nu pretinde a avea valoarea experienței efective. Există, prin urmare, o diferență de statut, iar nu de structură, între diferite clase de povestiri, chiar dacă neînscrierea în realitate a ficțiunilor autorizează jocul mai liber în raportul dintre timpul relatării și timpul despre care se relatează și, sub raportul polifoniei enunțiative, se recurge la răsturnarea reperelor obiective ale topografiei și cronologiei universale. Din punctul de vedere al praxematicii, ficțiunea este o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]