8,564 matches
-
ale multor evrei secretă o sudoare cu „miros de rânced, care este dezagreabil pentru noi” <endnote id="(560, p. 26)"/>. Expresii de tipul Alle Juden stinken ! („Toți jidanii put !”) au devenit atât de populare, Încât au ajuns chiar și În folclorul copiilor <endnote id="(83, pp. 93-94)"/>. Spațiul german pare să fi fost epicentrul acestei credințe, preluată și popularizată cu mult succes și În epoca nazistă. Unii cercetători au Încercat să psihanalizeze - anume din această perspectivă - vocabularul folosit de propaganda nazistă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
uluitor de frumoasă”. În percepția istoricului religiilor, ea nu putea fi decât evreică, având un „accentuat tip iudaic” <endnote id="(907, p. 254)"/>. În mentalitatea populară, există un fel de specializare pe criterii etnice a femeii. Vezi și zicalele din folclorul românesc, de tipul „O am pe româncă,/ Pentru că știe să gătească/ Și pe țigancă,/ Pentru că știe să iubească” <endnote id="(403)"/> sau „La tinerețe omul, fiind dornic de dragoste, Își ia o țigancă pentru că sunt mai focoase ; mai Încolo, vrând
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
gândurile femeii sunt pentru frumusețea ei. Dacă un bărbat vrea să facă plăcere femeii sale, să-i dea veșminte din in de calitatea cea mai bună” <endnote id="(481, p. 239)"/>. În 1781, istoricul austriac Franz Joseph Sulzer - culegător de folclor românesc - scria despre „renumita frumusețe a evreicelor” din Bucovina și mai ales a celor din Cernăuți. El considera chiar că aceasta era atât de remarcabilă, Încât ar fi fost „singurul lucru care merită să fie pomenit În legătură cu Cernăuțiul”. Vorbind despre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Moldova <endnote id="(43, p. 68)"/>. „Hai, Marie,-n deal la [dugheana lui] Șmil,/ Să-ți fac roch(i)e de mușlin./ Hai, Marie,-n deal la coastă,/ Să-ți fac roch(i)e de mătasă”, sună un text din folclorul moldovenesc, transcris chiar de M. Eminescu <endnote id="(701, p. 179)"/>. Dar vechimea unor astfel de ocupații evreiești este mult mai mare. Țesătura de mătase pare să fie menționată În Biblie (Iezechiel 16, 13). În secolul al XII-lea (circa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
toate acestea, domnitorul Moldovei Însuși - Mihail Sturdza (1834-1849) - a Încurajat imigrarea evreilor În țară, iar mitropolitul Moldovei - Veniamin Costachi (1803-1846) - le-a dat În arendă câteva „dughene” (prăvălii și ateliere) Într-o parte a spațiului deținut de Mitropolia din Iași. Folclorul urban din epocă nu i-a iertat nici pe primul („Mihai Sturzea, lungă ghiară,/ A băgat Jidanii’n țară” ; <endnote id="cf. 148, p. 69"/>), nici pe al doilea („Acolo unde-au șezut [profesorii de la școlile elinești] Theotoki și Evghene
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Dispariția evreilor din societate nu a condus la dispariția antisemitismului, ci, mai degrabă, la abstractizarea lui prin accentuarea caracterului mitic al evreului. Predispoziția de a accepta sau reproduce stereotipuri negative este generată de persistența lor În tradiția religioasă și În folclor, de pătrunderea lor În limbajul cotidian, cât și de existența unor false percepții colective” <endnote id="(213, p. 5)"/>. În Evul Mediu occidental, camăta a fost interzisă creștinilor. În acest scop, a fost folosită din plin autoritatea unor pasaje biblice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cred că trebuie să insist prea mult. Din perspective socio-economice și cultural- religioase, Întregul fenomen a fost studiat de medieviști de seamă, printre care Jacques Le Goff, În câteva lucrări remarcabile <endnote id="(346 și 347)"/>. Așa cum am văzut, În folclorul românesc, relația evreului cu banul este subliniată mereu, În diferite forme. Într-o legendă moldovenească, Sfânta Maria l-a blestemat pe Iuda astfel : „Iar tu [Iuda] și neamul tău să vă vindeți și pentru bani să vă ucideți”. „Iuda se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
negustor - continuă legenda -, el și urmașii lui ; aceștia pentru bani se mănâncă și se vând unii pe alții. Din neamul lui Iuda se trag iudeii, adică ovreii sau jidanii” <endnote id="(291, p. 161)"/>. Într-o altă legendă, culeasă din folclorul ciobanilor din Bucovina, Dumnezeu le-ar fi spus următoarele evreilor, la Începutul lumii : „Să Îndurați mult necaz și prigonire ; iar pentru aceasta eu am să las să curgă spre voi banii ca apele” <endnote id="(437)"/>. Similar, Într-un vechi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sus coexistă cu povești care subliniază cupiditatea evreilor (Într-o legendă muntenească, de pildă, „un Jidan bătea mormântul unui rumân” care murise fiindu-i dator mulți bani ; <endnote id="cf. 149, p. 38"/>), cu strigături vulgare, ajunse prin degradare În folclorul copiilor („Cinci bani, zece bani,/ O căruță de jidani” ; <endnote id="cf. 162, p. 164"/>), și cu nenumărate proverbe care pun În evidență mercantilismul evreilor : „Ovreii, când n-au ce face, numără bani pe degete” sau „Să nu-i rămâi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="cf. 162, p. 164"/>), și cu nenumărate proverbe care pun În evidență mercantilismul evreilor : „Ovreii, când n-au ce face, numără bani pe degete” sau „Să nu-i rămâi dator evreului” <endnote id="(3, pp. 72-74)"/>. Și În folclorul rutenilor bucovineni sunt dese referiri la legătura evreilor cu banii, după cum rezultă dintr-un roman semnat de Aharon Appelfeld : „Cântam și-i blestemam pe fiii diavolului, ne băteam joc de faptul că la ei totul e numai socoteală, bani, investiție
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Grigore Alexandru Ghica a Împrumutat și el bani de la un mare bancher evreu sefard, originar din Turcia, Manoah Hilel (1797-1862). Lucru destul de frecvent, suveranul nu i-a mai restituit banii bancherului bucureștean, după cum rezultă dintr-un cântecel În ladino din folclorul urban al epocii : „Alexandru Ghica no tiene paras/ Ham Hilel l’impresta y no paga mas” <endnote id="(880)"/>. În 1821, secretarul domnesc din București, François Recordon, Încearcă să corijeze imaginea negativă a evreului cămătar, imagine cu care el Însuși
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și abia În al treilea rând cămătar <endnote id="(127, pp. 87-89)"/>. Determinată de unele realități istorice, dar și de reflexe mentale stereotipe, această reprezentare arbitrară a structurii ocupaționale a evreilor În vechea societate poloneză este totuși sugestivă. Și În folclorul polonez evreul este asociat cu banii, În zeci de ipostaze. Iată doar două exemple : pe de o parte, pușculițele populare pe care le cumpără țăranii la târg sunt de regulă În formă de evreu, păstrându-se toate clișeele imaginii tradiționale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vezi Infernul, XVII, 43-78). Dimpotrivă, În partea răsăriteană a conti nentului, cel demonizat nu a fost atât evreul cămătar, cât evreul cârciumar. Dacă „banul este ochiul Dracului”, rachiul este sângele lui. 4. Evreul cârciumar Cârciuma Dracului vs Biserica Domnului În folclorul polonez, românesc, bulgăresc și, parțial, ucrainean sunt atestate un tip de colinde destinate cârciumarului. La români, ca și la polonezi, colindătorii Îi urează de Crăciun cârciumarului evreu bogăție și bunăstare, ca oricărui creștin din sat <endnote id="(234, p. 116
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sat <endnote id="(234, p. 116)"/>. Totuși, În imaginarul țărănesc nu predomină o percepție benignă asupra cârciumarului, fie el evreu sau nu. Tot În cadrul obiceiurilor rituale de Crăciun practicate În satele poloneze, În cadrul piesei populare Herod (de tipul Irozilor din folclorul românesc), un rol important Îi revine unui personaj „evreu- diavol” cârciumar. Un băiat se travestește În evreu cocoșat și șchiop, cu barbă și perciuni rituali, cu mască neagră și cu sac de negustor ambulant. La moartea regelui Herod, „evreul-diavol” se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un agent al Diavolului. Având În vedere faptul că În satele din estul Europei cârciumarul era, de regulă, evreu, demonizarea cârciumarului a adăugat tușe noi portretului demonic al „evreului imaginar”. Reciproca este și ea valabilă (vezi capitolul „Demonizarea evreului”). În folclorul mitic românesc, nu numai tutunul este „iarba dracului”, ci și vița-de-vie. În legendele populare de origine bogomilică, structurate deci conform unei teologii dualiste, vinul este considerat o coproducție divino-demonică : inițial, vinul a fost o „băutură sfântă”, nealcoolică, dar și-a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de nu se acrește” <endnote id="(323, p. 121)"/>. Interesant este că folcloristul D.P. Lupașcu a cules astfel de rețete nu numai de la românii din Bucovina și Moldova, ci și de la evreii din această zonă (fapt inedit pentru culegătorii de folclor din epocă). Astfel, dintre cei 67 de informatori populari chestionați de Lupașcu, 8 (adică 12%) s-au declarat a fi evrei. În vin se punea și sulf („Este cunoscut că pucioasa oprește vinul de a se oțeti”) sau un sulfat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
am văzut, Încă din 1743 domnitorul Constantin Mavrocordat a interzis ca „femei cârciumărițe, precum moldovence așa și jidoavce”, să mai vândă băutură, pentru că „s-au cunoscut că pricinuesc multe lucruri fără de cale, fiind Într-adins femei și fete tinere”. În folclorul polonez apare foarte adesea imaginea soției cârciumarului evreu, pe care o cheamă, de regulă, Haia - o evreică frumoasă, veselă, care vinde clienților votcă, dar și dansează și cântă cu ei. Câteodată ea se iubește cu un client creștin, ba chiar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Concu rența și colaborarea dintre lăutarii evrei și cei creștini au dus la influențarea reciprocă a temelor repertoriale și a instrumetelor folosite <endnote id="(705)"/>. Acest tablou este completat de numele de dansuri populare - gen Jidăncuța, Ovreicuța etc. - intrate În folclorul românesc <endnote id="(404)"/>, precum și de faptul că, În Țara Românească, pe la Începutul secolului al XIX-lea, evreii și evreicele „Își petreceau sâmbetele [sic ! ] Întinzând hora mare la sunetul unei cobze” <endnote id="(109, p. 42)"/>. De altfel, emigranții evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evrei bătrâni cu bărbi uriașe cântau cântece românești și ovreiești” - Își aduce aminte Isaac Babel <endnote id="(793, p. 206)"/>. Etnomuzicologii români consideră că imnul mișcării sioniste, Hatikvah („Speranța”) - devenit din 1948 imnul național al statului Israel -, are influențe din folclorul muzical moldovenesc (piesa Cucuruz cu frunza-n sus). Muzica imnului sionist a fost compusă de Samuel Cohen În 1880, iar versurile Îi aparțin poetului Naftali Hertzl Imber, originar din București. Instrumentul preferat al lui Iacob Psantir era țambalul (În turcă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vor ieși jidanii la seceră” <endnote id="(39)"/>, adică niciodată. Ion Ghica a combinat această imagine cu cea a evreului fricos : „când plecase ovreii la secere și s-a Întors speriați de o pisică” <endnote id="(824, p. 365)"/>. În folclorul polo nez se regăsesc formule asemănătoare : „E Îndemânatec precum un evreu la munca câmpului” <endnote id="(127, pp. 89-90)"/>. Astfel de zicale acoperă, de regulă, realitatea istorică, având În vedere faptul că evreilor le era interzis prin lege să dețină
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai mult decât o Încercare de recuperare : nomazi fiind dintotdeauna, oieritul i-a atras, evreii reînsușindu-și repede una din ocupațiile lor de bază din Antichitate” <endnote id="(591, p. 111)"/>. Păstoritul practicat de evrei a lăsat urme chiar și În folclor și În mitologia populară. Mihail Sadoveanu, de exemplu, foarte bun cunoscător al folclorului, Își Începe romanul cu subiect pastoral Baltagul cu o legendă culeasă În Bucovina „de la un baci bătrân, care fusese jidov În tinereță, și binevoise Dumnezeu a-l
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atras, evreii reînsușindu-și repede una din ocupațiile lor de bază din Antichitate” <endnote id="(591, p. 111)"/>. Păstoritul practicat de evrei a lăsat urme chiar și În folclor și În mitologia populară. Mihail Sadoveanu, de exemplu, foarte bun cunoscător al folclorului, Își Începe romanul cu subiect pastoral Baltagul cu o legendă culeasă În Bucovina „de la un baci bătrân, care fusese jidov În tinereță, și binevoise Dumnezeu a-l face să cunoască credința cea adevărată”. În unele colinde românești se vorbește de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este o variantă a baladei Miorița, culeasă În ținutul Vrancei : „Iată vini-n cali,/ Tri turmi di oi,/ Cu tri mândri fișiori :/ Unu-i ungurean,/ Unu-i moldovean/ ȘÎ unu-i jâdan” <endnote id="(289, p. 151)"/>. Chiar și În folclorul evreiesc se pot decela unele urme. Bun cunoscător al folclorului muzical, Abraham Goldfaden Își nota În memorii faptul că În a doua jumătate a secolului al XIX-lea lăutarii evrei din România interpretau În idiș un cântec popular evreiesc intitulat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Iată vini-n cali,/ Tri turmi di oi,/ Cu tri mândri fișiori :/ Unu-i ungurean,/ Unu-i moldovean/ ȘÎ unu-i jâdan” <endnote id="(289, p. 151)"/>. Chiar și În folclorul evreiesc se pot decela unele urme. Bun cunoscător al folclorului muzical, Abraham Goldfaden Își nota În memorii faptul că În a doua jumătate a secolului al XIX-lea lăutarii evrei din România interpretau În idiș un cântec popular evreiesc intitulat „Eu, biet cioban” <endnote id="(201)"/>. În Basarabia și Dobrogea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Întemeiat acolo primele așezări agricole, printre care Zikhron Yaakov, Rosh Pina, Rishon le Zion, Petah Tikvah, Gedera etc. Și nu este o Întâmplare că imnul mișcării sioniste, Hatikvah („Speranța”) - devenit din 1948 imnul național al statului Israel -, are influențe din folclorul muzical moldovenesc. De asemenea, hora românească a fost dusă de primii emigranți evrei În Palestina, devenind un dans național israelian <endnote id="(589, p. 465)"/>. Cu 15 ani Înainte de primul Congres Sionist (Basel, 1897), În 1882 - după conferința sionistă de la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]