7,086 matches
-
făcînd praf ditamai meciul din preliminariile Ligii Campionilor la masculin. Și dacă alții posedă, atunci trebuie să avem și noi, în virtutea egalitarismului planetar, aplicat pe scară largă oriunde, mai puțin în avionul „tricolorilor“. Ion Crăciunescu e un tip sensibil la frumos și trebuie să recunoaștem că tripleta feminină delegată la Sportul cu Vîlcea n-arată deloc rău. Doamna de la centru, Cristina Ionescu, e roșcată și are coadă, la fel ca și asistenta Irina Mîrț, numai că aceasta e brunetă. La cealaltă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
artă arhitecturală, dar asemănătoare și celei a țesutului (omul politic e comparat cu un țesător pentru capacitatea sa de a crea o comunitate politică, echilibrând just și măsurat caracterele cetățenilor ei). Pentru aceasta, el combină inspirația divină − opinia dreaptă despre frumos, justețe și bine − cu judecata umană; obține astfel o corectă politică socială. (Toate cele patru virtuți pe care conducătorul cetății le sădește în spiritul cetățenilor săi − înțelepciunea, cumpătarea, simțul justiției și curajul − reapar în vocabularul politic creștin.) Proiectul educativ inclus
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
biblice: "și într-adevăr zic vouă", " Doamne, depărtează paharul". Istoria patriei se evoacă în viziuni enigmatice întrerupte de aforisme și sentințe terifiante, nelipsind lamentațiile, vederea pământului făgăduinței, marile bestii simbolice și apocaliptice: "...colo... departe... unde soarele se vede așa de frumos... unde câmpiile sunt strălucite și pâraiele răcoroase... unde ceriul e dulce, unde pământul e roditor și giuncele sunt albe... copii, acolo e țara!..." Poemul în întregul lui, cu toate bunele intenții, rămâne fals. În schimb, în proza memorialistică, Al. Russo
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
clasei țărănești și punerea acesteia în contact cu aristocrația este opera "Junimii" în general și a lui Titu Maiorescu în particular, acesta fiind el însuși, în fond, descendent de țărani ardeleni. Estetica lui Titu Maiorescu (1840-1917) e mai ales schopenhaueriană: Frumosul e reprezentarea ideii sensibile; ideea sensibilă este natura absolută a lucrurilor și întîia condiție a artei este ridicarea deasupra oricărei idividualități până la starea de subiect cunoscător pur; prin această ascensiune la contemplarea ideii intuitive, Arta aduce liniștirea sufletului (adică atenuarea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
recunoștință pentru mulțumirea ce ne-a cauzat-o cetirea scrierilor sale". Poetica lui Maiorescu e în parte îngustă și simplistă, în general însă înseamnă un pas mare spre lărgirea simțului estetic. Dualismul acela în virtutea căruia opera e rezultanta colaborării unui frumos de conținut cu unul de expresie a dus la cele mai mari erori, căci e imposibil a determina valoarea estetică a unei concepții sau a unui cuvânt în afara fenomenului fundamental și inanalizabil al creației. Nu există cuvinte poetice și cuvinte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe care acesta știa unde s-o așeze - chiar în biblioteca sa! -, "alături de România literară". Alecsandri, consta-tînd această înrudire de gradul întîi între Convorbiri și România literară - "surori" - și recunoscând Convorbirilor "calitățile necesare unei foi ce țintește a dezvolta gustul frumosului și distrage spiritele din rătăcirea politică" (ca și Dacia literară, Propășirea, România literară, adăugăm noi; vezi "introducerile" acestor reviste), e "gata" a le "da mâna cu toată inima"1 . Nu e adevărat, dar, că "direcția nouă" începe de la 1860 cu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sunt ca niște provincii ale Europei, în imposibilitate de a rămâne în afară de mișcările sociale ale continentului. Apoi, să nu se uite că în mișcările sociale joacă rol și idealismul, adică dorința de a lucra pentru adevăr, pentru bine și pentru frumos. În accentele lui Constantin Radovici din Golești nu e vorba, desigur, de interesul de clasă, ci de tristețea unui suflet care compară adevărul, binele și frumosul din Apus cu înjosirea și mizeria din patria sa - comparație din care se naște
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
rol și idealismul, adică dorința de a lucra pentru adevăr, pentru bine și pentru frumos. În accentele lui Constantin Radovici din Golești nu e vorba, desigur, de interesul de clasă, ci de tristețea unui suflet care compară adevărul, binele și frumosul din Apus cu înjosirea și mizeria din patria sa - comparație din care se naște dorința dezinteresată de bine, ce dă naștere sacrificiului pentru o cauză: idealismul. Și - lucrurile omenești sunt foarte complicate - desigur că și la cei din clasele interesate
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
încă unul..."), numai un preot de 1 Nuvele, Povestiri, ed. Minerva, p. 21. sat, popa Niță, "cu pumnii încleștați, se sui pe trotuar și apostrofă, cu accentul celei mai mari indignări pe cei ce rîdeau: " E păcat, domnilor! gîndiți-vă! Creștini!... Frumos!... Mare păcat!"1 Și popa Niță, să se bage de seamă, nu știa încă cine e Mitu Boierul 2. Dar mai este un lucru - atât în Năpasta, cât și în Păcat -, un lucru care îi stă la inimă lui Caragiale
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fi un dobitoc. E drept, într-o opera literară, elementul "frumos" e o "notă" esențială pentru definirea și clasificarea literară, și istoricul literar, mai ales criticul, nu poate face și nu trebuie să facă abstracție de acest element. Și cum "frumosul" este o impresie subiectivă, istoricul și criticul literar nu se pot comporta exact ca un botanist. Dar idealul lui, ambiția lui cea mare trebuie să fie, pe cât e cu putință, apropierea de obiectivitatea omului de știință. De aici, pentru istoric
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și critic, nevoia de mult recunoscută și necontenit recomandată de a se sili să se transpună în cât mai multe stări de suflet, în cât mai mulți oameni, spre a-i înțelege din punctul lor de vedere, spre a analiza "frumosul" din punctul de vedere al concepției lor, al frumosului lor. Astăzi asistăm la o priveliște aproape zoologică: cei "vechi" se uită la cei "noi" și aceștia la cei dintâi, cu ură, ca la niște monștri, ca la niște dușmani. Și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de a se sili să se transpună în cât mai multe stări de suflet, în cât mai mulți oameni, spre a-i înțelege din punctul lor de vedere, spre a analiza "frumosul" din punctul de vedere al concepției lor, al frumosului lor. Astăzi asistăm la o priveliște aproape zoologică: cei "vechi" se uită la cei "noi" și aceștia la cei dintâi, cu ură, ca la niște monștri, ca la niște dușmani. Și fiindcă tot am evadat din subiectul nostru, indicat prin
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care cuvântul "patruzecioptist" rog să fie tradus prin, de pildă, alecsandrist, iar "tendința", prin atitudine în fața vieții, ori chiar numai prin sentiment): " Cînd Eminescu a început să devină "eminescian" pe la 1870... patruzecioptiștii nu-l puteau înțelege, pentru că Eminescu vorbea altceva. "Frumosul" din Eminescu nu putea să fie priceput de dânșii, pentru că tendința dominată din Eminescu, aceea care a grupat elementele acelui "frumos", era deosebită de tendința dominantă a patruzeci-optiștilor etc." Un poet nou vine cu un fond și cu un stil
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sentiment): " Cînd Eminescu a început să devină "eminescian" pe la 1870... patruzecioptiștii nu-l puteau înțelege, pentru că Eminescu vorbea altceva. "Frumosul" din Eminescu nu putea să fie priceput de dânșii, pentru că tendința dominată din Eminescu, aceea care a grupat elementele acelui "frumos", era deosebită de tendința dominantă a patruzeci-optiștilor etc." Un poet nou vine cu un fond și cu un stil nou. Dar fondul și forma sunt numai două fețe ale aceluiași lucru, văzut din două puncte de vedere deosebite. Ceea ce e
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sunt de două feluri: cei fără talent și cei cu talent. Acei care nu-s poeți, adică simplii muritori, nu zic că nu vor fi simțind nimica, căci toți oamenii simt mai mult ori mai puțin și toți au simțământul frumosului, dar simțirea lor n-atinge gradul acela, de la care mai în sus începe a fi poet cineva. Toți simțim, dar nu toți simțim așa de tare ca să putem fi poeți. Acești poeți eminescieni, fără darul poeziei, citind pe Eminescu și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pentru ornarea interioarelor. Funcționalitatea practică și cea estetică coexistau într-o simbioză perfectă, tulburată doar de intruziunea deseori neinspirată a unor tendințe de modernizare, fenomen generalizat în contemporaneitate. Necesitățile vieții de zi cu zi, dar și un simț aparte al frumosului, au determinat din cele mai vechi timpuri dezvoltarea industriei casnice, obligatorie pentru cea mai mare parte a populației. Cumpărarea de produse străine o întâlnim rar în trecut (numai la marii boieri) dar, așa cum o dovedesc foile de zestre, și în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
întregul și pot ilustra, de asemenea, și particularitățile artistice. Piesele ceramice s-au aflat, încă de la începuturi, la întretăierea a două domenii aparent opuse, cel al utilității practice și cel al artisticului. Depășind opoziția, au reușit să sintetizeze utilul și frumosul, să se integreze atât civilizației, cât și culturii. în arealul actualului județ Vaslui - format, repetăm, din cea mai mare parte a vechilor ținuturi istorice Fălciu, Tutova și Vaslui olăritul a fost larg reprezentat din toate timpurile, păstrându și amploarea până
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
mod de comunicare cu persoana din spatele deficienței și de a dezvolta întreaga personalitate a acestuia prin punctele sale tari. Acești copii au ceva de dăruit, nouă, tuturor: talentul, tăria de a lupta cu suferința, frumusețea sufletului, puterea de a iubi frumosul. Consider că cele expuse în lucrarea de față vor contribui la soluționarea, într-o oarecare măsură, a problemei abilitării manuale la deficientul mintal, a cărei integrare socialprofesională este dependentă de programele de abilitare reabilitare, de gravitatea deficienței, de condițiile atitudinale
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
untdelemn și nu se întristează de prăpădul lui Iosif!” Autorul îi prezintă pe filistenii din cele cinci centre de putere, ca un popor iscusit, bogat și cu darul traiului tihnit prin propria muncă și nu prin prădăciuni. Sînt iubitori de frumos și de muzică ceea ce stîrnește invidia ivritului și ura lui pentru că altul este mai vrednic decît el. În 2, Regi se spune despre Ezechia, regele din Iudeea în prima partea a secolului Vll î.e.n. că s-a răsculat împotriva Asiriei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de sărbătoare și încălțată cu cizme cu tocuri înalte și pălărie. Această vită de Eno s-a dus la Sarmizo să ne tragă în fața adunării că nu i-am dat fiica să ajungă zoaie la masa lor din Sarmiegetoso. Este frumosul conducător Midai Glmo. Preotul jude- cător Maizo. Medalion: Eu, minunata Sarmiegetoiousa”. Sînt prezentate și portre- tele celor două personaje, conducătorul cu un profil frumos și plin de eleganță poartă pe cap un fel de pălărie cu ornamente iar preotul judecător
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a lăsat omorît. Pentru cetatea geților au urmat zile chinuite și fără strălucire. Pe malul mării a fost căutat un bordei cu pământ umed jos unde a fost dus el. Trei din-tre soți l-au luat, l-au dus pe frumosul conducător și l-au pus jos pe o grămadă de fîn unde sfîntul Zabelio l-a vindecat. Eu conducătorul boero Bisto”. Și nu a fost să moară conducătorul neamului get cînd au vrut răii ci atunci cînd s-a terminat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
câtă stăpânire de sine a avut. Se descurca ușor în cele mai încâlcite probleme ale vieții. Știa să trateze amănuntele ca amănunte și problemele mari ca atare. Făcea filozofia veții cârpind cămășile rupte ale copiilor și ale nepoților ei. Prețuia frumosul, înseta după adevăr. Nu-și făcea speranțe naive, utopice. Căuta și găsea o folosire practică și a suferinț elor care circulau și dominau mediul ei de viață. Când nepoții ei Petrișor și Florică făceau clasele V-VIII în Râmnicelu, mămica
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a făcut depresie psihică și a ajuns pensionar mai înainte de vreme. Deși Titi a făcut matematică și fizică la Politehnică, talentul lui era pentru literatură, pentru poezie. Este un om de o delicatețe exagerată, bolnăvicioasă. Este un mare iubitor de frumos. Este conștiinciozitatea întruchipată. Este oricând gata să sară în ajutorul celor din suferință, din necazuri. Datorită jertfei lui străjuiește la mormântul părinților noștri din Râmnicelu un monument din marmoră albă. FRATELE IONEL Un chip vesel și frumos cu ochi luminoși
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Bătrîna Doamnă Chatterton), Krafft-Georg Schulze (William Barrett), Manfred Lucht (Henry Burgum), Ulrich Hüls (George Catcott), Gustav Burmester (John Lambert), Helmut Stange (Richard Phillips), etc.; prod. Bühnen der Hansestadt Lübeck, Norddeutscher Rundfunk, Germania Federală. În avatarurile sale victoriene, Chatterton a fost frumosul "prototip androginic al romanticului damnat", reamintind de sculptura memorială a lui E. Onslow Ford din 1894 închipuindu-l pe Percy Shelley înecat, zăcînd întins, lipsit de vlagă (Holmes 1999: 254). Atașamentul lui Chatterton față de medievalism și primitivism au devenit pietre
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
înainte de a-l vedea. Tânărul e râvnit și de gazda lui, o fostă curtezană. Discursurile rostite la adunările socialiste atrag și admirația nemărturisită a unei muncitoare, Firina, întreținuta unui avocat în vârstă. Deși îndrăgostită de unul de seama ei, Ionel Frumosul, femeia îl urmărește pe fascinantul orator, care nu o cunoaște, până la casa lui. Când o descoperă, tovarășul de ideal o duce la el și o ia în posesie cu forța. Indignată, Firina se leapădă de socialism și devine teroristă, la
THEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]