7,390 matches
-
totală indiferență față de consecințele actelor sale. Lucrul acesta se poate dovedi deosebit de delicat În plan material și juridic. Uranus - Saturn Armonios: „Din vechi se naște noul”. Acest tranzit permite o reînnoire, o evoluție care ține cont de elementele trecutului. Pe fundamente solide, cele mai riscante edificii devin posibile. Disonant: Creează o fisură neplăcută Între obiceiurile trecutului, sinonim cu siguranța, și aspirația, uneori chiar obligația, de a merge Înainte. Sub astfel de auspicii, viitorul este privit cu teamă, dar, În același timp
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
a emoționa etc.; pe de altă parte, presupune cunoaștere de sine, cunoaștere a interlocutorului și anumite "cunoștințe, proiecte, valori" subsumate "temei discursului" (cf. și Dospinescu, 1998, p. 86), precum și raportarea la o "cunoaștere comună" locutorului și interlocutorului, care să asigure fundamentul comunicării optime, și la context 40, cu multiplele lui valențe (vezi concretizarea acestui fundament în cazul comunicării didactice/educaționale, în cadrul căreia un locutor-profesor trebuie să-și adapteze discursul, atât în planul conținutului, cât și în cel al formei, la particularitățile
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și anumite "cunoștințe, proiecte, valori" subsumate "temei discursului" (cf. și Dospinescu, 1998, p. 86), precum și raportarea la o "cunoaștere comună" locutorului și interlocutorului, care să asigure fundamentul comunicării optime, și la context 40, cu multiplele lui valențe (vezi concretizarea acestui fundament în cazul comunicării didactice/educaționale, în cadrul căreia un locutor-profesor trebuie să-și adapteze discursul, atât în planul conținutului, cât și în cel al formei, la particularitățile interlocutorilor; nu poți vorbi, de exemplu, despre propoziție simplă și dezvoltată la grădiniță sau
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
comunicare didactică (110-119). București: Editura ASE. Dickson, V. (2005). The Nature of Student and Teacher Discourse in an Elementary Classroom. Curriculum and Teaching Dialogue, 7 (1-2), 109-122. Dinescu, V. (1982). Teatrul de umbre turc. București: Editura Meridiane. Dinu, M. (2004). Fundamentele comunicării interpersonale. București: BIC ALL. Dinu, L., & Lenkisch, Ș. (1963). Teatrul de păpuși. București: Editura Tineretului. Dospinescu, V. (1998). Semne și comunicare în discursul didactic. Iași: Junimea. Dragoș, E. (1989). Pragmatica și pragmatica textului literar. In Semiotică și poetică (4
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
2 Schimbarea valorilor / 25 Ce înseamnă "a schimba?" / 25 Cauzele schimbării / 27 Schimbările adaptative / 30 Schimbările radicale / 32 Difuziune și rezistență / 38 Capitolul 3Valori universale și valori relative / 43 Poziția problemei / 43 Parametrii permanenți ai istoriei / 44 Achizițiile istorice / 46 Fundamentul achizițiilor istorice / 52 Apărarea valorilor / 54 Partea a doua Analizarea și diagnosticarea valorilor / 57 Capitolul 4 Atribuțiile analistului / 59 Diverse "suporturi" / 59 Ce vrem să știm / 60 A interpreta / 62 Capitolul 5 Demersurile analistului / 65 Perspectiva contextuală / 65 Analiza prin
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
apartenența profesională, de vârsta, sexul și nivelul de educație al indivizilor. Valorile specifice sunt caracteristice unei anumite categorii de oameni: o clasă socială, o generație, o etnie, membrii unui partid etc. Valorile centrale alcătuiesc baza unui acord social, ele constituie fundamentul acordului social. Datorită lor, membrii unei colectivități (o țară din Uniunea Europeană, spre exemplu) pot să trăiască împreună, să comunice, să se înțeleagă, să aibă o coeziune minimală. Aceste valori centrale corespund cu ceea ce se numește etosul unei civilizații sau spiritul
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
științifică. Dacă nu există nicio valoare absolută, niciun etalon transcendent pentru a discerne binele și răul, nu este posibil să evaluăm un sistem social decât pornind de la propriul nostru sistem de valori și de la propriile justificări. Nu am avea niciun fundament pentru a considera inacceptabile acțiunile lui Hitler, ale lui Stalin, Pol Pot ori ale regimului de apartheid. Relativismul s-a generalizat și a devenit o evidență. Nu există adevăr, nu există obiectivitate, nici absolut, nici universal. Acestea sunt noțiuni perimate
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
derula fără pierderi umane și costuri prea mari. Crearea de tribunale internaționale pentru condamnarea crimelor împotriva umanității și a genocidurilor reprezintă un pas înainte, dar funcționarea acestor instanțe este încă neclară și depinde de dorința de colaborare a statelor interesate. Fundamentul achizițiilor istorice Raționamentul nostru ne pune acum în fața unei noi întrebări: dacă tribunalul istoriei filtrează experiențele trecute pentru a reține valorile fundamentale, demne de a fi păstrate, pe ce criterii și cine operează această triere? Pot fi propuse două tipuri
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
a menționa cele mai frecvente valori centrale, fără a intra în analize de prea mare finețe. Dragostea (C. 1.): toate civilizațiile au cunoscut-o sau o cunosc, deși fiecare o tratează în mod diferit. Cultura noastră a făcut din dragoste fundamentul cuplului și al căsătoriei. În societățile relativ liniștite, dragostea este marea aventură unică sau succesiv multiplă a vieții. În trecut era un sentiment devastator, supravegheat, codat, reglementat, încadrat, instituționalizat. Apoi, s-a eliberat progresiv; a devenit rezultatul alegerii celor implicați
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
drepturile omului printre va-lorile centrale de necontestat. Acestea sunt valori "programate", adică foarte vehiculate, dar care pot fi manipulate prin comportamente inspirate din contravalori, ca rasismul sau xenofobia. În sfera economică, reușita profesională (C. 6.) este valoarea-cheie, deoarece ea este fundamentul poziției sociale și al veniturilor care oferă acces la proprietate (C. 7.) și la consum. Concetățenii noștri, oricare le-ar fi orientarea politică, țin cu ardoare la conceptul de proprietate privată: casa mea, mașina mea, lucrurile mele. La fel, consumerismul
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
laboratoare... După o lungă maturație istorică și după întreruperea tragică a socialismului sovietic, a fascismului și a național-so-cialismului, democrația (C. 13.) s-a înscris în vârful valorilor politice pe care cetățenii și cei aleși le împărtășesc și le consideră drept fundamentul guvernării umane. Pacea (C. 14.) a denit la rândul ei o valoare centrală. Până la mijlocul secolului XX, era considerat normal ca două țări să își regleze neînțelegerile prin război. Era o datorie patriotică să participi la război. O achiziție majoră
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
egali." Drepturile omului, enunțate solemn în timpul revoluțiilor americane și franceze, s-au sprijinit pe această premisă: oamenii dețin, prin însăși natura lor, drepturi inalienabile și inviolabile care precedă ca validitate orice construcție juridică, orice regulă politică și socială. 4. Democrația. Fundamentele democrației sunt puse o dată pentru totdeauna. Altădată, puterea venea de la Dumnezeu, iar regele domnea în numele Lui. Acum, orice putere emană din suveranitate populară. Puterea este delegată prin alegeri. Ea este limitată în timp. Este limitată și prin împărțire: legislativul, executivul
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
supuse unei dezbateri cinstite. Enumerăm nouă criterii care ne călăuzesc în demersul nostru. O judecată de valoare este acceptabilă și e posibil să fie corectă dacă: -este conformă cu legile înțelegerii; -nu este împotriva bunului-simț; -nu face rău cuiva; -respectă fundamentele societății; -este conformă cu natura; -este susținută de experiență; -rezistă în fața spiritului critic; -supraviețuiește batjocurii. Câteva dintre aceste criterii sunt și ele tot valori (ca natura sau spiritul critic), pe care le situăm la începutul analizei. S-ar putea să
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Dar atunci când un grup ia amploare sau atunci când se înmulțesc operele provocatoare, care falsifică istoria, cu pretenții artistice, dar cu scopuri comerciale, această democrație trebuie să ofere celor vizați mijloacele legale pentru a se apăra. O judecată care să respecte fundamentele societății În acest titlu, termenul societate nu se referă la o anume societate în special, ca societatea feudală de exemplu, sau societatea capitalistă, ci vizează societatea în general. Orice societate trebuie să corespundă unor cerințe fundamentale pentru a-și asigura
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
în unanimitate că a ucide și a-ți mânca semenul nu este acceptabil. Din momentul în care apare alt om, apare și morala. Există reguli universale, valabile pentru toți, reguli de care un acord privat între parteneri nu îi eliberează. Fundamentul acestor reguli este acest contract de bază care permite societății să existe și să funcționeze (criteriul nostru cu nr. 5). Fără ele, raporturile dintre oameni ar fi perturbate, ba chiar ar fi haotice. 3. A treia judecată care ne pare
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
al fenomenelor psihice morbide din perspectiva științelor umane. București, 2000 Autorul Secțiunea I Psihopatologie generală Domeniu situat între psihiatria clinică și psihologia generală, psihopatologia studiază fenomenele psihice morbide și semnificația acestora din perspectiva științelor umane. Psihopatologia generală se constituie ca fundamentul unui demers antropologic medico-psihologic având ca obiect de studiu „sănătatea, suferința și boala” în sfera vieții sufletești. Tulburările psihice sunt considerate ca „experiențe sufletești morbide”, cărora se încearcă a li se da o interpretare apelându-se la metodele filozofiei. În
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pur empiric, reducându-se la o „colecție de fapte”. Teoriile psihopatologice vor constitui un model de interpretare al sensurilor umanului, în raport cu faptele de observație clinico-psihiatrice. O epistemologie a acestor discipline științifice va participa, în final, la clarificarea principiilor și a fundamentelor acestora, sfârșind prin a plasa „fenomenul psihic morbid”, confiscat de medicină, în sfera umanului. Aceste aspecte ridică în fața specialistului, cel puțin două direcții de abordare a psihopatologiei. O abordare din perspectiva psihiatriei clinice și o alta din perspectiva științelor umane
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
esențial de a expune omul lui-însuși, în asemenea măsură încât acesta să se poată recunoaște în mod autentic (J. Beaufret). K. Jaspers recunoaște faptul că filozofia este foarte diferită de știință. Filozofia realizează efortul de „a intra cu forța în fundamentul încă neexplorat al certitudinii pe care omul îl poate avea despre el însuși”. Din aceste considerente, K. Jaspers insistă asupra faptului, că dincolo de aspectele empirice ale practicii clinico-psihiatrice, „medicii psihiatri trebuie să învețe să gândească”, metodologia fiind fundamentată pe atitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
complicații, cauze necunoscute sau modalități atipice de evoluție clinică; c) Cazuri ilustrative, mai rar întâlnite, care stârnesc curiozitatea și interesul științific al medicilor prin raritatea și ineditul lor; d) Bolnavii imaginari, pentru care acuzele clinice nu au nici un fel de fundament organic-somatic sau fiziologic, fiind de fapt o „stare de spirit” maladivă în care aceștia se complac, sau, din punct de vedere psihanalitic, o „regresiune”; e) Simulanții sunt persoanele care în scopul obținerii unor avantaje, simulează diferite simptome clinice sau chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
imaginile clinice ale nebuniei”. Se remarcă faptul că încă de la începutul ei, psihiatria, ca disciplină clinico-medicală, reclamă necesitatea clasificării bolilor psihice, ca atitudine metodologică de organizare și de delimitare a obiectului său, reprezentat prin „boala psihică”. Nosologia apare, așadar, ca fundamentul oricărei metodologii psihiatrice. Clasificarea bolilor psihice se impune ca o necesitate adaptativă, dar și pentru înțelegerea obiectului psihopatologiei. Acesta este punctul de plecare al „cunoașterii” ordonate și sistematice a bolii psihice. Nosologia apare astfel, ca „o etapă către ordinea rațională
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ne obligă în plus de să privim și să înțelegem, într-o manieră mult mai largă ca deschidere, tulburarea psihică, dincolo de modelul de gândire exclusiv medico-psihiatric. Nu vrem însă prin aceasta să negăm rolul esențial al gândirii clinico-psihiatrice. Ea reprezintă fundamentul înțelegerii stării de anormalitate psihică ca boală. Dar acest punct de vedere nu este nici unic și nici suficient. Înțelesul clinico-medical al anormalității psihice trebuie extins și completat cu punctul de vedere socio-cultural, moral-religios și politic, toate orientate într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ne apare plină de ambiguități, ca o formă mascată de auto-protecție a instituțiilor sociale și a organizării politice în raport cu „ordinea” statuată. Cui se datorește această atitudine, pe care, de altfel, nimeni nu o contestă, fiind unanim acceptată și considerată ca fundamentul unei conviețuiri sigure în societate? La această întrebare J. Maritain răspunde: acțiunii de represiune și control pe care o exercită asupra Națiunii, considerată ca grup comunitar-uman, corpul politic și statul. Acest punct de vedere este acceptat de majoritatea specialiștilor (J.
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Transmodernismul, 2005 Tiberiu Brăilean, Grădinile lui Akademos, 2005 Gnoza de la Bilca, 2007 Cassian Maria Spiridon, Aventurile terțului, 2006 Basarab Nicolescu, Noi, particula și lumea, 2007 Transdisciplinaritatea Manifest, 2007 Teoreme poetice, 2007 Thierry Magnin, Între știință și religie, 2007 Tiberiu Brăilean, Fundamente filosofice ale economiei, 2008 Brigitte Chamak, Grupul celor zece sau metamorfozele raporturilor dintre știință și politică, 2009 Tiberiu Brăilean, Sisteme economice, 2009 Coperta : Florentina Vrăbiuță (c) ANDREU SOLÉ (c) ÉDITIONS DU ROCHER, 2000 (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Andreu Solé
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
subtile (putem distinge spre exemplu, știința, tehnologia, politica, economia, arta, cultura, religia, morala etc.), numele pot varia, dar e vorba de același mod de a concepe și de a gîndi lumea. Își dă seama filosoful că încearcă să dea un fundament filosofic limbajului lumii noastre, să justifice (în numele exigenței gîndirii filosofice) viziunea pe care lumea noastră o are despre sine, oglinda pe care și-o pune în față? Omul modern nu poate să nu împartă lumea (lumea lui, toate lumile) în
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
lumi, dar nu e de aceeași natură. În lumi precum cea a Guayaki-lor, oamenii se supun cuiva care, în mintea lor, îi depășește și li se impune: Legea. În acest tip de lume, este imposibil ca Legea să nu fie fundamentul lumii, Adevărul ultim. Ce spune Legea? Că membrii comunității sunt și trebuie să rămînă egali. În ce constă Adevărul? Un imposibil: dezbinarea, "dorința nefastă", relațiile de dominare și de supunere între oameni. Pentru că se supun Legii și-i sunt servili
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]