7,015 matches
-
construită dintr-un stejar foarte gros, retezat la înălțimea de un metru, iar podeala făcută din scândură cioplită cu barda, era la distanță de o jumătate de metru de pământ, astfel că dedesubt era gol, copiii din sat căutând ouăle găinilor care cuibăreau sub biserică. Ușa era din stejar cioplit din bardă, ferecată în fier forjat la covălie, geamurile erau din ochiuri mici de sticlă fără toc, unse direct în perete, iar acoperișul era din paie și stuf, în fiecare primăvară
Bajura, Botoșani () [Corola-website/Science/300889_a_302218]
-
în repertoriul corului cântecul vesel de joc, satiric, foarte caracteristic din punct de vedere al coloritului local, național și popular, creând lucrări de mare frumusețe ca: " S-ar ținea mândra de lume", "Cum nu-i badea pui de domn", "A găinii", "Mărita-m-aș mărita", "Cântecul țapinarilor", "Dusu-s-a bădița dus", " Foaie verde de măr dulce", "Cuculeț cucuț bălan", "Mărită-te mândruliță". Unele cântece aveau și soliști sau acompaniament instrumental. Astfel la piesa corală " S-ar ținea mândra de lume
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
Buda, cu 26 de case, 20 birnici și șase sufleturi (un popă și cinci scutelnici). În anul 1775, Maria Jituiceroaia, văduva Jituicerului Gheorghe Cănănău, cu fii ei Șerban și Ioniță face schimb de moșii. Ea dă mănăstirea Solca, munții Cocoșul, Găina, Valea Porcescul, Mestecănișul, Petrișul, Fața Câmpulungului (Dea)și Muncelul la Strajă și primește în schimb satul Costești, din ținutul Botoșani. Măsurile luate de stolnicul Constantin Kogălniceanu după 1767pentr „a ridica și așeza în vatra satului pe oamenii ce șed împrăștiați
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
nu mai poate fi vindecat în acel loc. Trăiește de regulă sub acoperișul sau în podurile clădirilor nelocuite (școli, turlele bisericilor). Pe lângă casa omului sunt cunoscute și trăiesc multe specii de animale și păsări ca: oaia, capra, vaca, porcul, calul, găina, rața, gâsca, curca, bibilica. Se adaugă pisica și câinele. În concluzie putem aprecia că pe teritoriul Crasnaleucii se găsește un covor vegetal și o faună deosebit de variată și că acesta și acțiunea concretă a omului duc la cultivarea unei varietăți
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
rasă bună, iar oaia ,oacără” - cu fața cafenie - este bună de lapte. (Floare Bolojan) Consideră că unele animale sunt înzestrate cu simțăminte deosebite: câinele presimte nenorocirea lătrând lung. De asemenea animalele mari, bovinele, mugind repetate prezic moartea cuiva. Dacă cântă găina în ograda cum cântă cocoșul, ea vestește o mare nenonocire. Pentru a o evita, oamenii iau găina, măsoară cu ea încăperea în care stau începând cu capul ei, de la masă spre ușă. Dacă măsuratul se termină cu capul, i-l
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
animale sunt înzestrate cu simțăminte deosebite: câinele presimte nenorocirea lătrând lung. De asemenea animalele mari, bovinele, mugind repetate prezic moartea cuiva. Dacă cântă găina în ograda cum cântă cocoșul, ea vestește o mare nenonocire. Pentru a o evita, oamenii iau găina, măsoară cu ea încăperea în care stau începând cu capul ei, de la masă spre ușă. Dacă măsuratul se termină cu capul, i-l taie și-l mănâncă; dacă se termină cu coada, îi taie coada și găina scapă.( Ileana Copil
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
evita, oamenii iau găina, măsoară cu ea încăperea în care stau începând cu capul ei, de la masă spre ușă. Dacă măsuratul se termină cu capul, i-l taie și-l mănâncă; dacă se termină cu coada, îi taie coada și găina scapă.( Ileana Copil) Când vând sau dăruiesc animale sau păsări, ca să nu-și dea norocul, se taie din păr ori pene zicând: „Norocul mneu și rămâie acasă”. Cântatul coțofenei în apropierea casei e un semn rău și ea se alunga
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
într-un anume fel, știind că e bine să faci așa, sau nu e bine să faci cutare lucru, fără a ști întotdeauna să motiveze de ce. Când omul își face casă, e bine să pună în temelie un cap de găină ca nu cumva, când casa va fi gata să ceară „cap de om”, adică să nu moară cineva din casă. Primul lemn tăiat pentru casă nu e bine să fie atins cu mâna ci cu toporul pentru a nu se
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
nou văruită, copaci dărâmați, arătură proaspătă sau pânză albă în război. Un alt semn este șarpele încolăcit în holda de grâu, înseamnă că din acel grâu se vor face „pomene la mort”. Alte semne sunt: dacă se sparge lampa aprinsă, găina cântă în curte, câinele urlă prelung. In imaginația oamenilor moartea apare ca un duh rău, sub înfățișarea unei femei mari, negre, cu ochii bulbucați, cu gura căscată, cu gheare în locul degetelor, care „se țipa și-l strânge de gârt”. Ea
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Vechiul privilegiu al libertății din 1539”, care face referire specială la Marin. “Privilegiul” sau ”libertatea” colonilor din Marin, cuprinse în acest act, nu sunt altceva decât restabilirea sarcinilor feudale ale acestora. Dările mărinanilor în natură constau în: boi de jug, găini, stupi de albine, oi, porci, căprioare. În următoarele urbarii mai apar: vaci, iepuri, gâște, capre. Din conscripția satelor din comitatul Crasna din 1720-1722 rezultă că în Marin se cultiva orz, ovăz, porumb, în timp ce, cultura viței de vie este absentă. De
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
intravilan: arabil: 69,57 ha; fânețe: 44,59 ha; vii hibride: 0,28 ha; curți și construcții: 28,26 ha. La suprafețele extravilane se adaugă 196 ha de pădure. Șeptelul Marinului este constituit în principal din: vaci, bivoli, oi, porci, găini, rațe, gâște, curci și iepuri. Numărul firmelor din Marin este redus, iar sfera lor de activitate este cea a produselor și a serviciilor. Populația activează în general în domeniul prelucrării lemnului, construcțiilor, amenajărilor interioare, instalațiilor, lucrărilor mecanice și agricultură. De
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
televiziuni din țară și străinătate. Localitatea Fundu Moldovei este atestată documentar pentru prima dată într-un hrisov al lui Ioan Grigore Calimah, prin care dăruiește Mariei jitniceroaiei mai mulți munți din ținutul Câmpulung Moldovenesc, în 1761: "adică muntele Cucoșul, muntele Găina, Valea Porșescul, muntele Petrișul, muntele Mestecăniș, moșia Botăș din FUNDU MOLDOVEI, muntele Muncelul Străjii și munții ce se cheamă Fața Câmpulungului" (FUNDU MOLDOVEI - o așezare din ocolul Câmpulungului bucovinean). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fundu Moldovei se ridică
Comuna Fundu Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/301956_a_303285]
-
după zbateri prometeice deschide niște chei fermecătoare, își creează un culoar spectaculos, un defileu cu pereți abrupți și impunători prin maiestuozitate. Spre ieșirea din sat primește debitul mai multor văi și pâraie: Valea Podului, Valea Babat, Valea Mare, pâraiele Branului, Găini, Citeri, Custelicului. Rogozului, La Buci, Pârâul de la Borța, Calea lui Nadiș, Brazilor, Piatra Cailor, Pârâul Dos, Branoia.
Bedeciu, Cluj () [Corola-website/Science/300318_a_301647]
-
din împrejurimi se deplasau cu formațiile de muzică populară și cu formațiile de dansuri și jocuri populare, obiectivul fiind relaxarea și cunoașterea reciprocă. Era prilej pentru distracție și pentru căsătorii între tinerii din satele prezente, ceva asemănător cu Târgul de la Găina din Munții Apuseni. La început fiecare sat stătea cuminte în spațiul destinat, însă după circa 2-3 ore de așteptare, băieții și fetele se adunau la unul din "jocuri", în special acolo unde muzicanții erau mai buni, și formau o singură
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
oaie cu mile sau altceva - funcție de vremea care a avu loc nuntă sau de puterea economică. În toiul petrecerii, după ospătarea nuntașilor cu băutură și bucate, socăcița (bucătăreasa nunții) sau una dintre druște mai bună de gură, închină nânașilor o găină fiarta așezată pe un paltou și ornamentata cu grijă, prilej de dialog hăzos cu nânașa, căci ea era cea cu care înturna răspunsul. În acompaniament muzical, socăcița/drușca chiuie: La aceasta stăruitoare invitație, nânașa punea banii în pliscul găinii și
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
o găină fiarta așezată pe un paltou și ornamentata cu grijă, prilej de dialog hăzos cu nânașa, căci ea era cea cu care înturna răspunsul. În acompaniament muzical, socăcița/drușca chiuie: La aceasta stăruitoare invitație, nânașa punea banii în pliscul găinii și răspundea (sau nu) socăciței. După plata găinii răspunsul (dacă îl dă) nănșei, socăciț îi spunea: Trecerea în rândul femeilor căsătorite a nevestelor era marcată de renunțarea la părul lung, lăsat pe spate, împletit în una sau două cozi - fapt
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
ornamentata cu grijă, prilej de dialog hăzos cu nânașa, căci ea era cea cu care înturna răspunsul. În acompaniament muzical, socăcița/drușca chiuie: La aceasta stăruitoare invitație, nânașa punea banii în pliscul găinii și răspundea (sau nu) socăciței. După plata găinii răspunsul (dacă îl dă) nănșei, socăciț îi spunea: Trecerea în rândul femeilor căsătorite a nevestelor era marcată de renunțarea la părul lung, lăsat pe spate, împletit în una sau două cozi - fapt care se realiza prin adunarea lui la ceafa
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
39 km.est de Cluj, pe șoseaua Cluj - Apahida - Podul Ghirișului - Suatu . Hotarul satului are dealuri cu panțe domoale, dar și porțiuni accentuate în funcție de structură formațiunilor geologice, cu cote cuprinse între 515 m. la " Dealul Ierdanima ”, 508 metri la " Dealul Găină ",respectiv 526 m la Țigla Frații și 350 m. la " Râtul lui Gotar ". Relieful, așa cum se prezintă, este unul de cuesta, din cauza monoclinului stratelor geologice, în care morfologia reflectă structura subasmentului. Alunecările de teren, prezente în perimetrul satului, au fost
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
grapa și plug } trase de boi și 10 atelaje trase de cai, respectiv 10 căruțe cu cîte 2 căi, la care se adaugă 350 vaci cu lapte și 100 capete tineret bovin, respectiv circa 350 ovine, 250 porci și 800 găini { baza materială era specifică secolului al - XVIII -lea }. Pentru că CAP -ul să aibă un start bun, acesta s-a înființat în primăvara anului 1961 prin preluarea terenurilor de la săteni {circa 1.800 hectare } arate și, în mare parte, semănate cu
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
prelucrat în telemea direct de către ciobani .La stana din afara satului, aflată pe pășune, cei trei ciobani preparau telemea din laptele obținut, pe care o păstrau câte-va zile în apă sărată { saramura era preparată și verificată cu ajutorul unui ou de găină. Dacă acesta plutea deasupra apei înseamnă că apa era suficient de sărată pentru a se păstra telemeaua }, după care era ambalata în butoaie de lemn de circa 50 kg și livrată spre vînzare magazinelor de stat. Ciobănii aveau un Contract
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
pomi fructiferi: caiși, piersici, meri, corcoduși, pruni, vișini, cireși etc., dar și plante cu alte întrebuințări: fan, trifoi, răpită). Sunt înființate culturi de pawlonia ,un arbore cu creștere rapidă, originar din Chină. Se cresc: vite, capre, căi (pentru tractarea căruțelor), găini și alte păsări domestice pentru ouă și carne, iepuri și animale de companie. aprox.80% Români aprox.18% Rromi aprox. 2% Altele Majoritatea locuitorilor sunt creștin-ortodocși. Aproximativ 1% sunt de alte confesiuni creștine, în special locuitorii de etnie rromă. Biserică
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
mimând o mare îngrijorare. Interogat cu privire la pricina spaimei, el a răspuns că se teme că gutuiul său cel „mare și aplecat” este pe cale să se dărâme din cauza unui porc al său devenit imens care crescuse de mic împreună cu găinile și se obișnuise a se culca noaptea alături ele în vârful prețiosului pom fructifer. Se pare că, din cauza aceste minciuni, mitomanului i s-a interzis de către comunitate „să mai calce vreodată prin vale”. La o privire superficială s-ar părea
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
mai apare uneori șacalul, venit de peste Dunăre, precum și vulpea.S-ar putea să reapară mistreții, poate și căprioarele; lupii - mai puțin probabil.Ariciul și viezurele se întâlneau mai demult, dar nu prea se mai văd. Păsările domestice sunt cele obișnuite: găina, gâsca, rața, curca și bibilicile, numite la Covei câțe. Se cresc și porumbei, în regim de semilibertate. Acest capitol mai ales este o invitație și o rugăminte adresată în primul rând fiilor satului de a completa cu date și informații
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
explică prin dorința localnicilor de a-si porni propria afacere în vederea obținerii unor venituri suplimentare ca urmare a creșterii cerințelor pentru practicarea turismului rural. În luna iulie, un punct de atracție în zona îl reprezintă Târgul de Fete de pe Muntele Găină.
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
ele. Râșii sunt activi noaptea. Prada lor tipică constă în diverse animale forestiere și cele care trăiesc în câmpuri, cum ar fi șoareci, iepuri, cerbi, saigale, coluni și diverse specii ale păsărilor. Uneori consumă și animalele domesticite, cum ar fi găini, rațe, gâște, curcani, oi ș.a.m.d., atacând chiar câini când se simte primejduit. La nevoie este necrofag, deși în mod obișnuit îngroapă prada pe care nu a putut-o mânca. Râșii se mișcă repede și fără zgomot, ceea ce le
Râs (animal) () [Corola-website/Science/299722_a_301051]