6,874 matches
-
Haller crede că filozofia târzie a lui Wittgenstein ar reprezenta un „fundamentalism praxiologic“, adică punctul de vedere că „orice întemeiere, orice căutare a unui fundament ferm, ca și orice îndoială au un sfârșit și nu pot reprezenta niciodată o serie infinită. Se ajunge, prin urmare, întotdeauna la un fundament - acesta poate fi credința oarbă, încrederea oarbă -, iar acest ultim fundament este acțiunea.“54 Schulte afirmă că Wittgenstein ar fi elaborat „o concepție organică“ asupra limbajului, al cărei „concept suprem“ (Oberbegriff) ar
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
respectiv, chear au trimis unii studenți pentru a studia cazul. Din cauză că nu a vrut să facă cunoscut și această cauză a epilepsiei acei doctori nu sunt specialiști în acest domeniu sunt chiar o piedică în progresul în acest domeniu (minus infinit în acest domeniu). În tratamentul acestor neajunsuri se recomandă de către medicii homeopați remediul CINA, ce scoate din organism toxinele produse de paraziții intestinali, iar în diluție mică este recomandată în tratament. Prin dezinteresul în tratarea pacienților manifestat prin lipsa în
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
la un medic urolog. Acesta tratează numai infecția urinară de aici apar alte problemele. Medicamentele au reacții din ce în ce mai adverse și de aici necesitatea tratării de un alt specialist a efectelor adverse. Mai apoi apar alte probleme ce necesită un număr infinit de specialiști care complică inutil actul medical, fiecare pacient cu o sănătate mai șubredă avînd pînă la 20 de medicamente de luat. Un alt aspect al oamenilor în halate albe este de a negocia dar fără un pic de rușine
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
printre niște cetățeni care ajung să se întrebe dacă nu cumva discursul oficial ascunde o capcană contrarevoluționară (sau invers). În orice caz, dat fiind că pentru autor spitalul nu este decât o mică porțiune a unei scene de teatru aproape infinite, piesa coagulează toate trăsăturile dramaturgiei lui V.: descompunerea și recompunerea identităților, dezagregarea intrigii evenimențiale sub forma conflictelor ideologice, mirajul realității și realitatea mirajului, politizarea esteticului și estetizarea politicului, țâșnirile melodramatice și temperarea lor într-o ramă autoreferențială, coexistența fluidelor grotești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
descrie relația cititorului cu opera pe cale de a se realiza în cursul actului de lectură. Dar "cititor" este și scriitorul, "cititor" într-un mod specific, actul prin care își instaurează opera definindu-se și ca "lectură" a "textului" lumii în infinitele sale modalități". Cartea în întregul ei este și o pledoarie în favoarea muncii investite de scriitor în edificarea operei, subliniind prioritatea lucrării scriitorului în raport cu înzestrarea proprie. În definirea termenilor propune o perspectivă diacronică, astfel, poetica este: "1) orice teorie internă a
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în Spirit. Verificare a gîndurilor iubite, pe căi închise și simple ca lăncile unui triunghi" (I.B.). "Veghea lui Roderick Usher, afirmă cu întemeiere creatorul Transdisciplinarității, este un tulburător poem al cunoașterii, plin de nostalgia limitelor, dar transmițînd un optimism de infinite conexiuni, consolidat pe unirea intelectului, Științei, cu afectul, cu Arta, într-o sinteză determinînd un univers singular și geometric, dar în care omul, prin esența a elevată, este pretutindeni prezent". Ion Barbu - Dan Barbilian era un specialist în fundarea axiometrică
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cu un maxim de idei vizionare". Un minim de formule oarbe unit cu un maxim de idei vizionare se află în întregul său Joc secund. Vorbind despre virtualitățile operei lui Gauss, constată: "Cu marginile ei mișcătoare, această operă e practic infinită. Ea devine. Ne solicită să emulăm cu dînsa". Sînt fraze ce îmbracă totodată într-o purpură a zărilor întregul parcurs liric barbian. Poeziile din Joc secund sînt maximum de gînd în minimum de cuprindere. Direcții de cercetare în matematicile contemporane
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Cuțitaru. Marea întrebare pe care își propune să o cerceteze și la care să formuleze un posibil răspuns este: dă, oare, epoca actuală "postmodernă" vreo șansă continuității, stabilității și identității, sau este cumva prologul unei stări în care omenirea devine infinit și etern plastică, predispusă la schimbări și reinventări neîncetate? Argumentația va fi întemeiată pe un excurs teoretic general în care sînt cuprinse în interconexiune filosoficul, politicul și religiosul cu manierele specifice de răspuns la ingerințele postmodernității. Concluzia anticipată în Prefață
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în natura acțiunii umane o cale, un remediu prin care traiul în comunitate să fie ferit de nesiguranța sa originară, de greșelile de neocolit, nu mai puțin de vinovăția sa implicită". Și citam din Hannah Arendt: Diferența crucială dintre improbabilitățile infinite aflate la baza vieții umane pe pămînt și evenimentele miraculoase din spațiul treburilor omenești stă, desigur, în faptul că în ultimul caz există un magician - respectiv că omul însuși are, evident, un uimitor și misterios talent de a face miracole
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
centrele urbane. footnote> se utilizează și raportul urban-rural, calculat sub forma unei mărimi relative de coordonare. Acest indicator arată câte persoane din mediul urban revin în medie la o persoană din mediul rural; el poate lua valori între zero și infinit. Structura populației pe medii trebuie însă corelată cu structura în profil teritorial, respectiv distribuirea acesteia pe regiuni și județe. Această analiză va evidenția faptul că gradul de urbanizare prezintă intensități diferite de la un județ la altul. Structura populației după caracteristici
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
Asta făcea parte din natura Însăși a operei. Faulques a continuat să observe marele peisaj circular, alcătuit În mare parte din amintiri, situații redăruite prezentului În culorile acrilice de pe perete, după ce acesta străbătuse ani la rând mii de kilometri, geografia infinită a circumvoluțiunilor, neuronilor, pliurilor și vaselor de sânge din care Îi era alcătuit creierul, care avea să se stingă Înlăuntrul său În ceasul morții sale. El și Olvido Ferrara vorbiseră pentru Întâia oară despre pictura de război cu ani În
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Pictorul de război n-a răspuns. Firește că se gândise. Bănuia chiar că așa se și petrecuse. Acum știa că nici o fotografie nu era nici inertă, nici pasivă. Toate aveau repercusiuni asupra lucrurilor și oamenilor din jur. Asupra fiecăruia dintre infiniții Markovic de a căror viață se apropia lentila. De aceea fotografia Olvido doar locuri și obiecte, niciodată oameni; fusese prea multă vreme obiectul camerelor foto, ca să le ignore primejdiile. Responsabilitățile. Pe când călătoreau Împreună la războaie, ea izbutise să stea departe
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
voi curge mai departe, / Să înțeleg partidul scriind a vieții carte, / Mereu pe soclul clipei în cartea lui să fiu”. Când nu e direct „militantă”, producția versificată a lui V.-P. exprimă bombastic elanuri sufletești nutrite de admirația pentru puterile infinite ale omului și de credința că acesta va cuceri întregul univers, ca în Steaua lui Horn sau în Vis cosmic (1968). Certitudinile de această natură sunt comunicate uneori și în versuri libere, nerimate. Accente realmente lirice apar doar în câteva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
fizică, emoțională și mentală. Utilizarea inteligentă a culorilor este una dintre modalitățile cele mai simple prin care ne putem îmbunătăți raporturile cu lumea înconjurătoare și cu noi înșine, ducând o viață deschisă spre lumină, în acord cu natura și cu infinita ei bogăție de culori și nuanțe. Lumina este absolut necesară vieții datorită aportului energetic specific pe care îl aduce și care determină procese la nivel molecular, influențând, în același timp, comportamentul uman. Această acțiune a luminii vizibile se datorează informației
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
chinurilor și zbaterilor spiritului creator ce nu-și găsește drumul? Ce altceva scriitura contorsionată a unui Drieu la Rochelle, care-și inventariază În jurnalul intim motivele pentru care - om de onoare, Însă om căzut - trebuie să se sinucidă? Ce altceva infinita delicatețe a unei pagini din jurnalul Sylviei Plath, dar o delicatețe la capătul căreia se deschide tărâmul sterp al unei morți năpraznice? Din toate aceste motive, ocolul prin și alături de mecanismele constituirii jurnalului intim ca specie literară e mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Katherine Mansfield, Franz Kafka) și jurnale ale fascinației morții (Amiel, Stendhal, Pavese, Sylvia Plath). Cele dintâi conotează femininul, fiind jurnale ale unor naturi scriitoricești din specia anima. Pentru ele, moartea este judecătorul suprem, anunțând și amenințând cu nemiloase represalii. Torturile infinite la care se supune Virginia Woolf au Întotdeauna o motivație irațională - sau, mai degrabă, motivația creează un scenariu al iraționalității care guvernează existența scriitorului. Presimțirea morții nu e doar o temă literară, ci tema Însăși a vieții - prin acel soi
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
care, deși cu idei asemănătoare lui Hitler, a refuzat totuși să devină nazist. La fel, Drieu consideră că „Între ideile gânditorului și ale omului de acțiune se Întinde o prăpastie”. El poate gândi ca un fascist - și o face cu infinită delectare - dar nu va acționa niciodată În consecință. Îndepărtarea de lume, Înstrăinarea maladivă, mizantropismul pornesc dintr-un dispreț programatic al oficialității, al osificatei structuri statale. Tot ceea ce decurge de aici - refuzul legii, al ordinii stabilite, al convențiilor - va fi o
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
acest englez fermecător și plin de Înțelegere. Nunta lor e, practic, prelungirea unui șir de aventuri sexuale În diverse orașe europene, la capătul cărora, asemeni Prințului din poveste, ea se vrea răscumpărată de cel În al cărui zâmbet descoperă o infinită puritate. „O femeie foarte primejdioasă” - cu aceste cuvinte ale autoportretului se Încheie, practic, zbuciumata adolescență a Sylviei, sub semnul acestor cuvinte va continua și scurta ei maturitate. Căsătoria e, pentru ea, o alternativă, o posibilitate de a-și oficializa obsesiile
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
factologii și al exteriorității Întâmplărilor. Mai corect ar fi să spunem că intimitatea este sinteza unor stări indecise, o coborâre În necunoscutul propriei sensibilități. Sondarea intimului are, Însă, fie și inconștient, o certă propensiune auto-constructivă. Adică sondarea sistematică a teritoriului infinit pe care-l descoperă cu fiecare rând scris. Nu există, deci, pentru scriitor decât intimitatea scrisă, urma pe cât de fragilă, pe atât de puternică a inspirației și a memoriei scriitorului. Între alte mobiluri, jurnalul intim Îl are și pe acela
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de a rescrie, În altă gamă, a prozei indirecte, propria tensiune psihică. Dintre toate caracteristicile cerute de către acesta unei femei, Samuel reține cumpătarea - adică tocmai ceea ce nu găsea acasă, la propria-i soție. Imaginea fisurată Dar dacă În jurnal Întâlnim infinite astfel de situații, adică nenumărate deschideri, Întâlnim tot atâtea Închideri. Rareori se Întâmplă ca din nuclee romanești de genul celui citat să se dezvolte un spectacol ficțional În sine. Singura ficțiune propusă de jurnalul intim este una derivată din biografia
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
destinul creator al omului din unghiul necesităților vitale. Dumnezeu este cauza a tot ce este, El transmite timpul și spațiul. La Ea nu ajungem cu ajutorul simțurilor, ci numai prin rațiune, pentru că este dincolo de lumea văzută. Dumnezeu este unic, este ființa infinită și toate conceptele filosofice admit că Dumnezeu este prima cauză eficientă. „Există o ființă care este cauza oricărei existențe, oricărei bunătăți, oricărei perfecții și aceasta se numește Dumnezeu”. (Toma din Aquino - „Summa theologica”) Filosofia creștină consideră divinitatea drept entitate creatoare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de virtuțile limbajului simbolic din cel puțin trei motive și anume: a) este imposibil să sugerezi altminteri decît simbolic existența lui Dumnezeu și a lumilor ierarhizate pe care el le-a creat; această inadecvare a limbajului finit la o realitate infinită este una din principalele cauze ale ambiguității limbajului uman; b) nivelul de înțelegere al celor lipsiți de inițiere, la care Cuvîntul Domnului trebuie să ajungă implicit, este atît de scăzut încît numai utilizarea unei maxime sugestibilități a limbajului poate să
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
patru enunțuri în care cuvintele un și a să aibă valori morfologice diferite. 2. Precizați valoarea morfologică și cazul cuvintelor subliniate: În sfârșit o constatare precisă / Pe piatră sau în suflet cioplită / Zâmbetul e o rană deschisă / În infinit infinit infinită." (Marin Postu, Zâmbetul) 3. Alcătuiți enunțuri în care: (a) substantivul carte să îndeplinească funcția sintactică de atribut substantival prepozițional; (b) adjectivul înțelept să fie la gradul comparativ de superioritate; (c) subiectul să fie inclus (persoana a doua singular); d) predicatul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
confruntă stochastic și cu a cărui structură sistemul imunitar ia contact pentru prima dată. Astfel, în condiții normale, organizarea informației genetice pentru sinteza Ig sau a TCR conferă organismului capacitatea de a contracara agresiunea antigenelor ce sunt de o diversitate infinită. Comparația dintre caracteristicile regiunii variabile și acelea ale regiunii constante a catenelor imunoglobulinice a condus la apariția unei veritabile dileme centrale a imunogeneticii: cum poate un genom să codifice un set de proteine în care orice catenă polipeptidică individuală trebuie
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
decât generalul. Criticii constată caracterul haotic al lumii și implozia marilor povestiri. Publicațiile recente subliniază până la saturație natura "ficțională" a noțiunilor globale ale antropologilor evoluționiști, difuzioniști, funcționaliști, structuraliști și ale celor care le-au urmat. Fără a intra în certuri infinite asupra cuvintelor, să remarcăm că nu este foarte interesant de declarat că totul este ficțiune și că ficțiunea este în toate. Să afirmi că orice text este o construcție este un truism, să afirmi că un text al științelor umane
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]