6,815 matches
-
nu este tocmai ceea ce se găsea la bază, pînă atunci, în interiorul nostru. Dacă ne adîncim într-o asemenea considerație, căpătăm o mică idee despre cît de infinită este acțiunea reciprocă ce se desfășoară în intimitatea ființei noastre. Dacă o simplă intuiție ne-ar ajuta, cu acest prilej, să ajungem la claritate, odată pentru totdeauna, ar fi mai ușor de trăit. În schimb, viața și-ar pierde atunci plinătatea și tensiunea ei. Dacă, după cum ne arată experiența, se află în natura vieții
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
decît cel pe care-l accentua cel mai mult el însuși că a scos în evidență tendința și capacitatea de acțiune coerentă ca fiind proprietatea cea mai intimă a oricărei vieți sufletești. El a găsit această tendință și capacitate în intuiția senzorială și în asociația de reprezentare și mai ales în formele speciale pe care le presupune cercetarea științifică. A aflat totodată în ele explicația înclinării constante a spiritului uman de a năzui dincolo de tărîmul experienței și al științei, acest spirit
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Aici se află locul deschis al artei, prin care ea este legată în modul cel mai intim cu viața. Există în spatele creației poetice și al artelor plastice o artă de a trăi, în care experiențele vieții sînt adunate într-o intuiție practică. Ea nu înseamnă o încheiere științifică a socotelilor, deși cunoașterea științifică, ce s-ar cuveni să-i stea la dispoziție, se poate întrețese în ea. Marele humor ne trimite dincolo de orice experiență limitată și, de asemeni, dincolo de orice imagine
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
să știe să se afirme nemijlocit și cu toată puterea. Ea trebuie să apară ca o intiuție practică, ca o siguranță izvorîtă din experiența și gîndirea omului. Nu e necesar să existe o conștiință expresă a izvoarelor dincare provine această intuiție. Dacă încercăm să arătăm temeiurile intuiției, vom vedea de regulă că acestea au fost născocite sau construite ulterior și nu au nimic de-a face cu cauzele pe care le dezvăluie o cercetare pur obiectivă. Oricum ar sta însă lucrurile
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și cu toată puterea. Ea trebuie să apară ca o intiuție practică, ca o siguranță izvorîtă din experiența și gîndirea omului. Nu e necesar să existe o conștiință expresă a izvoarelor dincare provine această intuiție. Dacă încercăm să arătăm temeiurile intuiției, vom vedea de regulă că acestea au fost născocite sau construite ulterior și nu au nimic de-a face cu cauzele pe care le dezvăluie o cercetare pur obiectivă. Oricum ar sta însă lucrurile, dacă înțelegerea se cuvine să fie
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
despre care vorbim aici. Ea își poate avea sursa cînd mai mult în cap, cînd mai mult în inimă. Ceea ce alcătuiește într-o măsură esențială fundalul intelectual poate fi știința sau poate fi un cerc de reprezentări, niște speculații sau intuiții și imagini poetice, ori poate numai o viziune de ansamblu involuntară a minții omenești sănătoase asupra lucrurilor. Hotărîtor este faptul că s-a format o coerență solidă a ideilor. Spinoza spune, pe bună dreptate, că sentimentele ce sînt legate strîns
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
care încearcă să cunoască că relația fundamentală dintre existență și gîndire și celălalt care studiază particularitățile experienței nu se îmbină în una și aceeași serie de trăiri, așa încît să poată determina sentimentul total. Culmea vieții o reprezenta, pentru Spinoza, intuiția, care cuprindea cu mintea și pătrunderea dintr-o singură privire marea coerență în care se reunea totul. În admirația sa pentru forța infinită și belșugul naturii, care nu e capabilă să producă pentru ochii noștri numai perfecțiunea, ci și imperfecțiunea
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
nedemnă" să-și poarte singură de grijă. Acolo unde energia este utilizată precumpănitor pentru viața ideilor sau fantezie, va lipsi cea necesară contopirii sau organizării sentimentelor stîrnite de mersul vieții. Astfel, deseori, în regiunile situate dedesubtul lumii de idei și intuiții, pot zbura în mod haotic tot felul de sentimente. Ipohondria sau nechibzuința, flegamantismul sau mînia, meschinăria sau mărinimia, amărăciunea ori sentimentalitatea, senzualitatea sau idealitatea acestea și încă multe alte tendințe pot alcătui o lume trecătoare pe care n-o bănuiește
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
la fațete precise ale mediului înconjurător", pe cînd trăsătura este "mai generală (cu un nivel mai înalt de integrare)"123; într-alt plan, deosebirea o reia pe aceea dintre emoție și sentiment. Ceea ce se încercase înaintea lui Harald Höffding, în intuiția elucidării problematicii humorului, avusese de la Addison pînă la Cazamian, un caracter mai mult sau mai puțin eseistic, favorizînd de preferință aspectele estetice ale participării intelectului, spiritului și ironiei, la "macanismul" psihic al apariției fenomenului. Contribuția factorului sentimental, evidențiată mai ales
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și caracterizare. În daneză, 1918. Traducere în germană. Idei directoriale în secolul al XIX-lea. În daneză, 1920. Traducere în suedeză. Observații asupra dialogului platonic Parmenide. În daneză, 1920. Traducere în germană, 1921. 1 Vezi articolul meu despre noțiunea de intuiție (Vid. Selsk.Oversigt, 1914, p. 81). 2 Harald Höffding, Geschichte der neueren Philosophie, 1895, I, p. 232. 3 Cf. despre psihologia deciziei, cartea mea Psychologie in Umrissen auf Grundlage der Erfahrung, 1887, Vii B, 2 (pp. 419 și urm.). 4
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
posibilităților înspăimîntătoare. Ele ne produc amețeli prin simpla conștiință a faptului că sînt prezente. 12 Die Hauptgesetze des menschlichen Gefühlslebens, Leipzig, 1914, pp. 312-316. 13 Udvalgte Skrifter, II, p. 142. 14 Principles of Psychologie, I, p. 495. 15 Cf. în legătură cu intuiția articulată, ca formă intermediară între intuiție și judecată: Det psykologiske Grundlag for logiske Domme. (Vid. Selsk. Skr. 6. Roekke), pp. 18-21. (Și în "Revue philosophique", 1901). Mai pe scurt, în: Der menschliche Gedanke, pp. 49; 5760. 16 Otto Jespersen, Tid
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
prin simpla conștiință a faptului că sînt prezente. 12 Die Hauptgesetze des menschlichen Gefühlslebens, Leipzig, 1914, pp. 312-316. 13 Udvalgte Skrifter, II, p. 142. 14 Principles of Psychologie, I, p. 495. 15 Cf. în legătură cu intuiția articulată, ca formă intermediară între intuiție și judecată: Det psykologiske Grundlag for logiske Domme. (Vid. Selsk. Skr. 6. Roekke), pp. 18-21. (Și în "Revue philosophique", 1901). Mai pe scurt, în: Der menschliche Gedanke, pp. 49; 5760. 16 Otto Jespersen, Tid og Tempus Videnskab. Selsk. Oversigt, 1914
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
aceleași legi generează atât creația individuală cât și cea de grup; 5. fenomenele emoționale și iraționale sunt mai importante decât cele intelectuale și raționale; 6. sinectica promovează un anumit gen de metafore în stare să genereze analogii și să declanșeze intuiții; 7. sinectica recomandă inventatorului și contexte metodologice și, provizoriu, o anumită lege sau sistem de legi; 8. la sfârșit se face o selecție a ideilor, materializarea ideii noi și originale revenind specialistului în problema căutată. Aplicabilitatea sinecticii: - domeniul tehnico științific
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
eram nevoită să văd altceva decât țineau mortiș să vadă ochii mei zi de zi, obligându-mi mintea și inima să se lovească neputincioase de gratiile coliviei. În Siracuza, am luat-o, ușurel, către Ortigia, nu după hartă, ci după intuiție, ca și cum aș fi avut ca și corintinenii de odinioară, în drumul spre noua cetate, un îndemn din partea oracolului din Delfi. Nu aveam la îndemână, însă, o zicere de oracol și nu-mi erau de folos nici prezicerile astroloagei la care
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
ci numai tradiționalismul timid. A înnoda cu Asachi, Alecsandri, Bolintineanu și Conachi înseamnă a pacta cu accidentalul și particularul. Formele revelate ale poeziei stau mai departe, în suvenirea unei umanități clare: a Greciei, chenar ingenuu și rar, ocolind o mare. Intuiția acelui suflet e o favoare a zeilor. Excesul de umanism o întuneca. Voiajurile arheologice o amînă. După așteptări, Barrès recunoscu în fine sufletul rătăcitor al Greciei deasupra insulei Delos, ștergîndu-se ca un oval de soare. Keats, neștiutor de greacă, avea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
la urmă). Ar fi deci între figurație și alegorie deosebirea cunoscută între operație și formulă. Operația: transformare, liberă permutare de chipuri în domeniul aceluiași grup. Formula, doar memoria consemnată a uneia singure din aceste operații. Figurația e mai abstractă decît intuiția simbolica și mai naivă ca alegoria. A o confunda cu alegoria e o eroare sistematică, din acelea care altădată făceau pe domnul Lovinescu să ia poezia intelectualistă ca poezie parnasiană. Procedeul figurației (Pastel pustiu, Priveliște) așa de frecvent în Philippide
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
spiritualitatea românească modernă (Curtea Veche, 2011), consideră Joc secund în întregul ei "un extraordinar poem de dragoste, singurul la înălțimea lui Eminescu, în literatura românească și universală. Oare nu aceasta este chiar enigma ultimă a ermetismului său canonic? De împărtășit intuiția lui Eugen Simion care distingea în cele trei roți ale cunoașterii barbiene trei trepte ale iubirii: carnală, intelectuală și celestă. Gerda Barbilian greșea fundamental crezînd că Ion Barbu nu i-a închinat nici un poem de dragoste Helgăi. Este chiar Joc
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
vast, în care mitologicul și politicul se succed într-o retorică destul de bine articulată. Însă, înainte de orice, Bolintineanu este, aici, într-un chip mai coerent și mai inspirat, poetul "tărîmelor lichide", poet neptunic în adevăratul înțeles al termenului, cu o intuiție fină a mișcării acvatice. Limbajul lui nu este metaforic (rarele metafore din acest text și din altele sînt convenționale), ci, așa cum îi spune G. Călinescu, simbolizator (E.S.). Eseistul, cu ochi sigur, pune în lumină perla lirică, acolo unde o descoperă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
problemelor etice, căci tot aici se pune și întrebarea: ce fel de om trebuie să fii ca să-ți poți permite să vîri mîna între spițele roții istoriei" (M.W.). Trei sînt calitățile determinante pentru un politician: pasiunea, simțul răspunderii și intuiția. "Pasiunea, în sensul devotamentului pentru o cauză, al supunerii față de zeul sau demonul care o patronează" (M.W.). Se înțelege, nu pasiunea sterilă, una de entuziasme abstracte, ci una bine direcționată și sub semnul responsabilității. "Căci numai pasiune, oricît de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
desigur, de ajuns. Ea nu te face să devii politician dacă, punîndu-te în slujba unei "cauze", nu transformi responsabilitatea pentru acea cauză în steaua călăuzitoare a activității tale. Iar pentru asta e nevoie de principala calitate psihologică a politicianului: de intuiție, de capacitatea de a lăsa realitățile să lucreze asupra ta, păstrîndu-ți liniștea interioară și concentrarea, așadar păstrînd distanța față de lucruri și oameni". Politicianul de vocație trebuie să aibă capacitatea de a se detașa, dar detașarea să fie una arzătoare, de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
liniștea interioară și concentrarea, așadar păstrînd distanța față de lucruri și oameni". Politicianul de vocație trebuie să aibă capacitatea de a se detașa, dar detașarea să fie una arzătoare, de totală implicare, să reunească, să împletească pasiunea cea mai fierbinte cu intuiția cea mai rece. "Politica se face cu capul, nu cu alte părți ale trupului sau ale sufletului. Și totuși, devotamentul față de ea - atunci cînd reprezintă o adevărată preocupare umană, și nu un simplu joc intelectual frivol - se naște din pasiune
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
bucata noastră de grădină, sau, dacă vreți, de cer. Concluzia finală a conferențiarului este una întru urmarea și cultivarea vocației, indiferent de numărul și dimensiunile piedicilor pe care viața și acțiunile interumane, le ridică în fața celui chemat: "Alături de pasiune și intuiție, politica înseamnă și o luptă lentă și tenace cu un material refractar. E foarte adevărat, și toate experiențele istoriei o dovedesc, că nu s-ar fi obținut posibilul dacă nu s-ar fi încercat mereu pe lume imposibilul. Dar cel
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
referitoare la fiziologia sunetelor. În consecință, m-am limitat, de data aceasta, la formularea câtorva observații cu caracter general; în rest, am preferat să citez opiniile unor cercetători mai competenți, care au arătat în ce constă actualitatea ideilor și a intuițiilor lui Hașdeu (și) într-o atare privința. Ar putea părea curios faptul că eu, dimpotrivă, acord o importanță sporită tocmai studiului peste care mai toți exegeții sau editorii eventual, specialiștii interesați de anumite aspecte ale operei hasdeiene au trecut destul de
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
posibil, cu acest autor mai departe; și e, în același timp, dinamic sau simpatetic, pentru că își propune să-l înțeleagă pe autor mai bine decât s-a înțeles autorul însuși. Asta înseamnă să vedem ce perspective deschide sau care sunt intuițiile care se află la baza celor spuse explicit de Blaga. Eu obișnuiesc să citez în acest sens cele două interpretări clasice ale lui Socrate, cea a lui Xenofon și cea a lui Platon. Fără îndoială, cea obiectivă este interpretarea lui
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
inteligență pe care o avea el că soldat și mercenar, exact ce spunea Socrate, așa cum se pare că se înțelegea sau se prezenta acesta. Pe când Platon da o interpretare dinamică, pleacă de la Socrate pentru a vedea tot ce era în intuiția socratica, dezvoltă un Socrate pe care noi îl numim Platon însă, care este un Socrate, după părerea mea, mai adevărat decât Socratele lui Xenofon" (Coseriu, 1997b, pp. 19-20). Cred că merită să procedăm similar și în cazul lui Hașdeu. Pentru
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]