7,450 matches
-
o zboară cât colo; în parcarea întunecoasă, care răsună de țipete îndepărtate, nu e nimeni care să vadă. Asta e viața pe care am avut-o. Asta e fiica pe care știam că aveam s-o pierd cândva. Din cauza unui iubit. Din cauza unor note proaste. A drogurilor. Într-un fel sau altul, până la urmă această ruptură se petrece întotdeauna. Această luptă pentru putere. Oricât ai crede că o să fii un tată perfect, până la urmă tot aici ajungi. Celor dragi poți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
plină-aproape, E ora patru-n noapte, Străluce pata-ntre hârtoape Și-mi tot trimite șoapte... De la lingură Am început iubirea noastră de la lingură. Nimic n-aveam! Am construit-o singură Și an de an am înălțat-o pe un munte. Iubitul meu, am plete moi, cărunte... Am luminat-o noaptea cu fulgere și lună Și i-au cântat un tunet și chiar și o furtună, Au răpăit-o ploi și au secat-o veri, Prin primăveri altoi, din ochi îi creșteau
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
ea mereu. Iubitu-i dus Să caute ceva, s-aducă o podoabă În casa de la lingură zidită de o babă. Un lemn în sobă zvârl acum, pocnește jarul Și-o lacrimă-mi picură-n drumamar amarul... Se-aude-o sanie trecândtresare gândul, Iubitul nu-mi mai vine-acum. I-aș vrea alintul... E iarnă și mi-e tare frig pe dinăuntru, Afară ninge, geruiește și-n mine bate vântul, Privesc gutuia ce-mi colindă geamul înflorit Și aș mușca-o acum:o Evă cu
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
foc în apă și cu apa-n foc arzând... Ca o păgână în fața iubirii ce mă-nchină, Mai cad și mă ridic cu inima prea plină De lacrimile blânde de creștină, Ce toată viața ei a jinduit Lumină... Dor de iubit Se plimbă prin mine un abur de gând, În parcul de colo, prin cerul plăpând Și-n pietre se-agață și-i sângeră firul, Prin zori ce se-arată, se-ntunecă cerul. Mi-e sânge prin dor și mi-e
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
palpită, Iar miezul e fript pe sub ei, pe sub pită, Nechează și arde, e roșu-văpaie, Nebună zvâcnește și arată a ploaie. Urechea visează că leagănă flori, Din zori până-n seară, din seară în zori, Tot roșii, aprinse de șoapte de dor... Iubitule, strânge-mă-n brațe, să mor... Miroase-a iubire, miroase-a văpaie, Miroase a gheață aprinsă de ploaie, Pe coapse se-așează alene o mână, Se leagă prin semne de-o apă stăpână. Mi-e flacără dorul de tine, iubite
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
o pădure, Cu tufe de zmeuri, de fragi și de mure... Și roată-mi dă gândul, din frunte-n călcâie, Iubirea și dorul de tine-mi rămâie Și-avea-voi odată, ca-n slove citit, Un trup care arde de dor de iubit... Carmen POPESCU Emil Cioran <biography> M-am M-am născut la 10 septembrie 1960, într o familie de dascăli de țară, îndragostiți de literatură. Cartea a stat la căpătâiul meu de când eram foarte mică. Școala, pentru mine si familia mea
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
zare și-n barbă mi se înnoadă instantaneu două lacrimi. Nu se mai aude suspinul ci numai hohotul ploii. Eu tot mai cred, că purtați de vântul sălbatic, norii se izbesc să lumineze pământul. Miraj Plănuiam să mergem la Ermitage, iubitule! Voiam să-mi arăți bogăția lumii. Gândurile însă au ajuns înaintea noastră. Știam că ești un vrăjitor prin naștere! Mi-ai dăruit dintr-un singur hocus-pocus mirajul nopților albe. Schiez și nu mă satur de lunecarea spre tine. Aurora sufletelor
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
colaci și covrigi groși Să-ntâmpine bucuroși Cârduri de copii frumoși. Și tot vin și trec într-una Cârduri de colindători Să ureze pe la case Fericite sărbători. Iar acasă îl așteaptă Sub brăduțu-mpodobit Cu cadouri multe-aduse Pe Moș Crăciun mult iubit. Rotar Maria-Simona, clasa a VI-a Școala Gimnazială Păuca structura Bogatu-Român - Sibiu profesor coordonator Tili Dana Ghiocei și viorele Ghiocelul a înflorit, Din zăpadă a ieșit, Și soarele luminos, La noi, iarăși s-a întors. A venit din nou căldura
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
jurnalul ca să scriu în el cum o adolescentă a supraviețuit lupului fioros din faimoasa pădure Edmund. Eu nu prea am prieteni apropiați cărora să le povestesc despre ce mi se întâmplă, deoarece sunt diferită de celelalte fete, nu am un iubit și nu mă îmbrac ca ele, așa că mai bine nu vorbesc cu mine, iar băieții stau cu băieții, așa că Edmund e cel mai bun prieten al meu. Mai târziu am decis să mă întorc în pădure să văd ce mi
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
sentimente, un amestec colorat care îți dă mari bătăi de cap. În această perioadă, te preocupă și felul în care arăți. Te supără faptul că ți-a mai apărut un coș, iar acesta poate fi o piedică în relația cu iubitul sau iubita ta. Tot acum, vrei cele mai la modă haine sau pantofi, iar dacă ești fată înveți arta machiajului și a mersului pe tocuri. Afli din ce în ce mai multe lucruri noi și începi să ți faci planuri de viitor. Te gândești
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
moment o asistentă îmi spuse: Puteți veni să îl vedeți pe tânăr! Am încuviințat, m-am ridicat și desculță am pășit în spatele ei până în salon. La ușă ea îmi spuse: Ce păcat, era un tânăr așa drăguț! Presupun că este iubitul tău. Când văzu că nu aprob, mai încercă o dată: fratele? Am clătinat din cap, incapabilă să vorbesc. În acest caz nu aveți voie să intrați! Îmi pare rău! Am tot dreptul să intru! I-am salvat viața! am spus aproape
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
care nu contenea să-i amenințe cu moartea, și chiar mai rău de atît, pe nevastă-sa și pe gigoloul ei. TÎnărul jandarm se postă la fereastră. Îl văzu pe Nicolas urcînd În mașină lîngă amanta lui. Chantal Își luase iubitul de mînă și Încerca să-l liniștească. Băiatul tremura de furie, Îi jură că niciodată tipul acela nu va mai putea să se apropie de ea, că niciodată nu va mai ridica mîna asupra ei, niciodată! Chantal, care nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
La fel ca ceilalți, Își petrecuse noaptea În port, iar ochii ei, de obicei atît de limpezi, erau Înroșiți de durerea de a-l fi pierdut pe cel pe care-l iubise dintotdeauna. Încerca să alunge oribila imagine a trupului iubitului ei, umflat de apa mării, mutilat de mușcăturile peștilor și crustaceelor, dar știa că acele imagini aveau s-o hărțuiască pînă la capătul zilelor ei. Fără tihnă, Își rememora firul evenimentelor care se succedaseră de la ultimul apel telefonic al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
putuse să-l iubească atît de mult pe Christian și totodată să fie atît de profund, de senzual, de trupește bulversată de Lucas. MÎna care aluneca din nou printre coapsele ei puse capăt Întrebărilor, iar răspunsurile se topiră sub buzele iubitului ei. Îi Înăbușea strigătele de plăcere sub sărutări cînd niște lovituri repetate zgîlțîiră ușa. Uitînd de toate cele care nu Îi priveau, nici măcar nu auziseră telefoanele mobile sunînd. Era Morineau. - CÎinii au detectat urme de C4 Într-unul din depozitele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
de ore sau clipe, celor ce știu să li se integreze, condiția umană primordială, paradiziacă. În imaginația tinerei olandeze care, în Albatroșii Danzantes, visează într-un șezlong, pe puntea unei bărci, că redobândirea acestei condiții ar fi posibilă printr-un iubit ideal, și aceasta ar putea să-i devină tânărul marinar Santiago, contopit în imaginația ei cu pescarul omonim din "Bătrânul și Marea", povestirea lui Hemingway. Tânăra aceasta deducem din notații auctoriale năzuiește la o iubire de felul celei exprimate în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de neputințele fidelității și ale manifestării iubirii libere. Erau însoțiți de o femeie frumoasă, ea ținea în mână o floarea-soarelui, din care respira adânc din când în când. Părea fascinată de povestea celor trei Philipi triogamici și vorbea numai despre iubitul ei de la mii de leghe distanță. Comunica cu el exclusiv pe calea undelor de câtăva vreme; celularul și laptopul, pe care le purta în geantă, erau singurele instrumente ale iubirii. Dar ce este iubirea altceva decât o încrucișare de unde calibrate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
a fost opțiunea mea să țin în mine, să somatizez. Furia mea crescuse atât de mult înăuntru, încât nu știu ce s-ar fi întâmplat, dacă aș fi eliberat-o în afară. O să iau totul asupra mea... Nu avea grijă.... Cât despre iubitul tău, nu vom sufla o vorbă... Patru soți ar complica mult prea mult lucrurile.... (Se retrage. Sinele Mic face un pas înainte. Cu aroganță și ironie.) Sinele Mic: -Ți-ai găsit nașul, Dora, cu țiitorul ăsta al tău. Nu că l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
inclusiv cu tine însuți sau cu D-zeu. Ne-am iubit aproape cum se iubesc oamenii, a încercat ea să-mi explice. Ce-o fi găsit atractiv la un hominid cu fața zbârcită și aplatizată, "nu mult mai păros decât iubitul ei," comenta ea cu ironie, "dar mai relaxat și mai necomplicat". Conotația cuvântului necomplicat nu am putut-o pătrunde. Mă consider o ființă îndeajuns de complicată, ca să nu menționez cât de delicată era situația în sine. Sau poate că relația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
dat, m-a invitat la confesiune. Mi-a mărturisit că realizează cât de singur sunt și că pesemne mi-aș dori să discut cu cineva despre mine, despre secretele mele, așa cum în fapt se desfășoară lucrurile în mod firesc între iubiți sau prieteni. Ea își imagina cât de greu trebuie să fie să fii singur cu tine însuți, să nu te poți împărți cu nimeni, să fii singular și singularizat. M-a asigurat de discreția ei totală și a rămas foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
organizată și bine intenționată. Totuși, exuberanța și deopotrivă melancolia firii ei îi făcea pe cei din jur circumspecți, fie ca să n-o rănească, fie doar pentru a nu-și crea lor complicații inutile. Experiențele amoroase ale Eugeniei cu prezumtivul ei iubit erau sporadice și circumstanțiale: câteva plimbări sub clar de lună, ieșiri la cinematograf, la cofetărie, de câteva ori chiar și la restaurant. Și întâlnirile se materializau în plan erotico-senzual cel mult într-o strângere de mână, un sărut furtiv, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
astfel de pase erotice și nicidecum ea. Și, cum nesăbuința ei avea să fie pedepsită, dacă nu ar fi fost expiată, confesată și submisă iertării la timp. Ea depăna părintelui cu lux de amănunte toate elucubrațiunile ei erotice, puse pe seama iubitului ei prezumtiv. Și, în ciuda monotoniei unei vieți fără noimă, Tanti Eugenia afișa mereu o bucurie și o stare de spirit exuberantă, ce-i molipsea sau cel puțin îi contraria pe cei din jur. Ce-ar fi putut avea ea, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
unicorni. Din când în când, ridică floarea-soarelui de pe masă și respiră din ea adânc. Floarea este achiziționată de pe internet de Maurizio, prin intervenția unui înger. De câteva ori a luat laptopul și s-a angajat într-o conversație electronică cu iubitul ei prezumtiv, impostor și transoceanic. Pe celelalte laturi ale mesei, stau bărbații: sicraN, ce crâmpoțește nervos pergamentul unde stă înscris Okurina, bătrânul al cărui străbunic dispare printr-o fereastră desenată pe cer deasupra liniei orizontului, tânărul ce a fost îndrăgostit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
va găsi teafăr, ieșit dintr-un ascunziș pe care nu-l observase încă, în care să fi stat pitit, doar ca s-o necăjească, sau în care să fi adormit, epuizat de-atîta joacă. Pînă la un moment dat, auzise răspunsul iubitului ei venit de undeva, de departe, purtat de ecou. Împreună ar fi căutat cu mai multă atenție. Împreună ar fi fost de neoprit. Dar, cînd se aștepta mai puțin, vocea i se pierduse. Sperase să apară; chemase din nou, cu
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
lung, pe deplin fericită. Colindaseră jumătate din pămîntul ăsta mare, poate, căutîndu-și locul sub soare; în cele din urmă, îl găsiseră. Viața lor intrase pe un făgaș normal. Și astăzi?! Unde dispăruseră toate acestea? Unde era puiul ei? Unde era iubitul ei? Ce trebuia ea să facă? Întrebări fără nici un răspuns. Simțea că își pierde mințile. La un moment dat, percepu zgomote venind dinspre liziera pădurii. Asta era! Nu putea să creadă că nu luase în calcul varianta asta. Neștiutor, Lupino
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
cu orice preț Îl constituia oare cel de-al doilea trup omenesc, aflat la dreapta uriașului, care părea să Îl aștepte la capătul drumului? O imagine de femeie, având pe chip privirea luminoasă a uneia care se pregătește să Îmbrățișeze iubitul Îndelung așteptat. Probabil că așa Îl Întâmpinase Penelopa pe Ulise În patul ei, se gândi poetul. Femeia Întindea un braț spre bărbat. Apărea În culmea tinereții, la fel cum celălalt se găsea de acum pe povârnișul bătrâneții. Era complet goală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]