6,699 matches
-
iar ăsta e efectul Grupului celor Zece. Totuși, fiind anarho-liberali și individualiști, Jack și cu mine eram mai mult sau mai puțin percepuți ca dizidenți ai Grupului celor Zece. Trebuie amintit faptul că am avut un mare proiect comun cu Jack Baillet, "vînătoarea de alibi". Jack Baillet avusese ideea de a publica o carte pe această temă, deoarece consideram că tot ceea ce oamenii în general, și politicienii și chiar savanții în particular, propuneau în materie de interpretări nu erau decît alibiuri
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
celor Zece. Totuși, fiind anarho-liberali și individualiști, Jack și cu mine eram mai mult sau mai puțin percepuți ca dizidenți ai Grupului celor Zece. Trebuie amintit faptul că am avut un mare proiect comun cu Jack Baillet, "vînătoarea de alibi". Jack Baillet avusese ideea de a publica o carte pe această temă, deoarece consideram că tot ceea ce oamenii în general, și politicienii și chiar savanții în particular, propuneau în materie de interpretări nu erau decît alibiuri, asta inclusiv în cadrul Grupului celor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
general, și politicienii și chiar savanții în particular, propuneau în materie de interpretări nu erau decît alibiuri, asta inclusiv în cadrul Grupului celor Zece. Din diferite motive, nu am publicat cartea, dar m-am inspirat din plin pentru cărțile mele, iar Jack a utilizat o mare parte din ea în introducerea și concluzia tratatului său de fiziologie. Era fructul unei reflecții iconoclaste și subversive comune cu privire la tot ce însemna "catehismul" Grupului celor Zece. Sîntem un grup în care totalul depășește suma parților
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
tot ce însemna "catehismul" Grupului celor Zece. Sîntem un grup în care totalul depășește suma parților: critic în principal această frază pentru că nu e adevărat. E inuman! Nu există un grup. Nu există decît indivizi, și asta e ceea ce spuneam, Jack și cu mine. Nu sîntem un grup. Un grup nu poate exista, nu are creier, nici simțuri, nici conștiință. Grupul nu există. E o utilizare greșită a limbii franceze. Nu există decît grupuri de indivizi. Morin demonstrează succesiv că se
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
B.C. Ați descoperit, prin Grupul celor Zece, persoane pe care nu le cunoșteați deloc înainte? E.M. Îi cunoșteam pe Jacques Sauvan și pe Henri Atlan, însă nu-i întîlnisem înainte pe Robert Buron, Henri Laborit, Joël de Rosnay, și pe Jack Baillet. Cel din urmă avea un umor sarcastic și virulent. B.C. Aveți o idee precisă despre ce v-a adus, spre exemplu, Henri Laborit ? E.M. Da, absolut: avea un fel inovator de a concepe organizarea viului, de a demonstra avantajul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
plăcerea sa! Nici un avantaj, nici o prerogativă. Majoritatea, dacă nu toți, se bucură de confort material, de notorietatea de care au nevoie, uneori remarcabilă, și nu așteaptă nimic de la aceste întîlniri pe plan social, profesional sau financiar". Aceste fraze scrise de Jack Baillet pe 22 noiembrie 1971132, pun accentul pe libertatea care domnea cu ocazia reuniunilor și insistă asupra componentei hedoniste: cuvîntul "plăcere" revine adesea în discursul celor care își amintesc, nostalgici, de discuțiile lipsite de un plan anume. Să vorbești despre
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
să apropii ceea ce e adesea separat: știința, tehnica, cultura, politica, societa-tea sînt tot atîtea obiective pe care membrii Grupului celor Zece încercau să le urmărească. Dar atunci cînd afirmă că participanții la aceste întîl-niri nu obțineau nici un avantaj aflîndu-se acolo, Jack Baillet nu ține seama de faptul că fiecare învăța de la ceilalți noile concepții și cercetările în curs în domeniile celorlalți și încerca uneori să aplice propriului domeniu de acțiune ideile care îi fecundau gîndirea. Să beneficiezi de o informație selecționată
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
lecturile și competențele celorlalți și, în cazul unora, să-ți faci relații cu personalități influente (politice sau științifice), să discuți probleme numeroase pornind de la baze solide, în prezența unor oameni considerați competenți: membrii Grupului celor Zece găsiseră ceea ce mulți caută. Jack Baillet vrea să creadă că cei cu care intră în contact cu ocazia acestor întîlniri sînt absolut dezinteresați și oferă o viziune idealistă asupra reuniunilor. Poate că așa stăteau într-adevăr lucrurile la început, însă anumite schimbări intervin după 1972
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
acestor întîlniri sînt absolut dezinteresați și oferă o viziune idealistă asupra reuniunilor. Poate că așa stăteau într-adevăr lucrurile la început, însă anumite schimbări intervin după 1972, datorate pro-babil sosirii de noi membri și morții lui Robert Buron. Astfel, deși Jack Baillet afirmă că majoritatea participanților nu aveau nimic de așteptat de la întîlniri pe plan social, profesional sau financiar, cotitura pe care o iau unele cariere lasă să se creadă că aceste întîlniri au fost foarte profitabile pentru unii. Chiar dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
reprezentate în cadrul său. E evident că el aparține și domeniilor religios, rasial și politic. Toate aceste apartenențe, care nu sînt neapărat formulate, nici amintite, sînt admise pur și simplu fără să apară la vreun moment dat tentația sincretismului". Entuziasmul lui Jack Baillet, care transpare în acest text redactat pe 2 noiembrie 1971, și plăcerea pe care o resimte participînd la aceste întîlniri îl împiedică să adopte o perspectivă mai critică, chiar și cînd face aluzie la "exercițiul bănuielii". Va scrie chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
au condus la o evoluție clară a ideilor dezvoltate după aceea. Cît despre pluri-apartenența cu care majoritatea membrilor Grupului celor Zece se mîndrea, ea pare limitată, fiindcă toți sînt francezi, albi, beneficiind de o oarecare "bunăstare materială", cum o subliniază Jack Baillet, și bucurîndu-se de "notorietatea de care au nevoie, uneori remarcabilă". Foarte puține femei fac parte din grup și, chiar dacă unele sînt prezente la întîlniri, nu iau des cuvîntul. Doar Odette Thibault e citată ca facînd într-adevăr parte din
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
cuvîntul. Doar Odette Thibault e citată ca facînd într-adevăr parte din acest grup care pare elitist, deși Jacques Robin o neagă. Pe de altă par-te, convingerile politice ale unora și altora sînt destul de omogene: practic, toți, cu excepția lui Jack Baillet, Alain Laurent și Jacques Sauvan, se consideră oameni de stînga. Umorul, foarte prezent în cursul întîlni-rilor grupului, era mînuit adesea de Jack Baillet, care se amuza să-i provoace pe "prietenii săi de stînga", după cum o dovedește textul său
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de altă par-te, convingerile politice ale unora și altora sînt destul de omogene: practic, toți, cu excepția lui Jack Baillet, Alain Laurent și Jacques Sauvan, se consideră oameni de stînga. Umorul, foarte prezent în cursul întîlni-rilor grupului, era mînuit adesea de Jack Baillet, care se amuza să-i provoace pe "prietenii săi de stînga", după cum o dovedește textul său despre avantajele și limitele apartenenței la grup, scris în februarie 1972 și intitulat Variations sur le thème "je ne suis pas un intellectuel
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
membri ai grupului își amintesc cu plăcere ca despre cineva care știa să fie uneori cinic și sarcastic. Cum s-au cooptat membrii Grupului celor Zece? Întreprinderea farmaceutică a laboratoarelor Midy a putut constitui o legătură între unii dintre membri: Jack Baillet, Jean-François Boissel, Jacques Robin, însă originea istorică a grupului se afla în contextul politic al Objectif 72 și un punct comun semnificativ regăsit, cel puțin la început, este apartenența la Mișcarea socialistă pentru Statele Unite ale Europei. Astfel, Robert Buron
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
pe membri conștienți că acest text mergea prea departe și, un an mai tîrziu, ideea de a redacta și difuza manifestul ce acorda o importanță prea mare savanților, și mai ales biologilor, e abandonată în fața reticențelor unora dintre membrii grupului. Jack Baillet explică, într-o scrisoare datată 22 noiembrie 1971: Fără îndoială că, prin osmoză cu ideile unora dintre fondatorii săi (biologii) și cu practica experimentală a tuturor, grupul procedează și progresează asemeni unei ființe vii, adică prin încercări și erori
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
aceea proiectul "manifestului" e abandonat în fa-voarea întîlnirilor-dezbateri pe teme precise: proprietatea și sentimentul aproprierii, violența și comportamentele agresive, comportamentele ma-gice în politică, limitele cunoașterii biologice în ceea ce privește nașterea viului și funcționarea sistemului nervos central, psihanaliza confruntată cu evoluția științelor etc." Jack Baillet afirma, totuși, chiar în acest text, rolul primordial al științei: "A spune că știința tinde să ocupe un loc preponderent în lumea noastră dezvoltată, că descoperirile sale se precipită și bulversează un număr tot mai mare de domenii e
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
niveluri de organizare", de "bucle retroactive", spre exemplu) și cea a refuzului împărțirii în fenomene biologice și fenomene sociologice (nu pentru a ceda vechilor tentații reducționiste, ci pentru a introduce continuitatea într-un loc unde a existat prea multă discontinuitate...)". Jack Baillet prezenta după aceea proiectul Grupului celor Zece de a lega știința și politica, introducînd metoda experimentală, dar și exercițiul bănuielii și "conștientizarea multiplelor determinisme ce îl guvernează pe om la triplul nivel al speciei, societății și individului", obiectivul nefiind
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
decît inserarea politicii în sînul activității științifice". Demersul transdisciplinar și cercetarea în comunicare sînt propuse pentru a realiza acest proiect în care știința lasă impresia de instrument revoluționar rațional și eficace. E, totuși, foarte dificil de înțeles exact cum gîndește Jack Baillet legăturile dintre știință și politică: atunci cînd se critică însăși metoda (sau lipsa de metodă) a politicienilor, cum să propui, fără a te contrazice, inserarea "politicii în sînul activității științifice" și nu invers, cum se preconiza cu cîteva rînduri
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
martie, iar al doilea (Agresivitate, violență și politică), în septembrie. Se or-ganizează o întîlnire publică marți 14 martie la Club 13 la Paris. Vreo șaizeci de persoane se reunesc pe tema Violență, comportamente agresive și politică. Pe 22 aprilie 1972, Jack Baillet, Jean-François Boissel, Robert Buron, Alain Laurent, Jacques Robin și Gérard Rosenthal participă la un colocviu pe tema Omul și societatea anului 2000, organizat de Jacques Piette la Hénin-Beaumont. O reuniune axată pe creșterea economică are de asemenea loc la
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ȘI GRUPUL CELOR ZECE 157 Despre teoria informației 157 Interviu cu Henri Atlan (1995) 163 ECONOMIA ȘI GRUPUL CELOR ZECE 172 Interviuri cu René Passet 182 ALTE AMINTIRI DESPRE GRUPUL CELOR ZECE 199 Interviu cu Jacques Attali 199 Interviu cu Jack Baillet și Alain Laurent 202 Interviu cu Edgar Morin 216 Interviu cu Michel Rocard 223 Interviu cu Michel Serres 238 PRELUNGIRI ALE GRUPULUI CELOR ZECE: 243 Macroscope 244 CESTA și Grupul Știință/Cultură 247 Transversales Science/Culture (Transversale Știință/Cultură
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
mediu rural). 34 Textul integral al conferinței se găsește în numărul 1 al Objectif 72, apărut în mai 1967. 35 Nota introductivă a discuției organizate sub formă de masă rotundă a UNESCO era semnată de Robert Buron, cu participarea lui Jack Baillet, Edgar Morin, René Passet, Jacques Robin și Gérard Rosenthal. 36 "lucrurile nimănui" (n.trad.) 37 Henri Laborit a murit joi 18 mai 1985 la 80 de ani. 38 De Latil, Introduction à la cybernétique: la penseé artificielle (Introducere în
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Eric Favey, Pierre Lévy, Jean-Michel Billaut sînt membri ai acestei asociații. 130 Jacques Robin, À propos de la technoscience (Cu privire la tehnoștiință), "Terminal", februarie 1996. 131 Interviu din 26 septembrie 1995. 132 Scrisoare adresată membrilor Grupului celor Zece, regăsită în arhivele lui Jack Baillet. 133 Dare de seamă a întîlnirilor de sîmbătă, 18 octombrie 1969, arhivele lui Jacques Robin. 134 Absența unei înregistrări nu ne permite să dăm seama de discuțiile care au avut loc. Alain Laurent a luat note, dar le-a
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
seamă a întîlnirilor de sîmbătă, 18 octombrie 1969, arhivele lui Jacques Robin. 134 Absența unei înregistrări nu ne permite să dăm seama de discuțiile care au avut loc. Alain Laurent a luat note, dar le-a distrus în 1992. 135 Jack Baillet, Jean-François Boissel, Robert Buron, Henri Laborit, Edgar Morin, Gérard Rosenthal, Jacques Sauvan. 136 Jacques Robin și Alain Laurent. 137 Robert Buron, Utilisation de la connaissance objective en politique (Folosirea cunoașterii obiective în politică), colocviu despre Omul și societatea anului 2000
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
colecția Transdisciplinarité, 1996. 161 Joël de Rosnay, L'Homme symbiotique, Seuil, 1995. 162 Concepțiile adoptate de Jacques Robin și evoluția lor par să corespundă cu ceea ce rezultă din producția grupului, deoarece arhivele sînt incomplete și textele lui Jacques Robin și Jack Baillet sînt cele mai numeroase. 163 Interviu din 18 iunie 1996 cu Eric Barchechath, economist care a lucrat în departamentul Educație al CESTA. 164 Interviu din 15 aprilie 1996 cu Jean-Paul Karsenty, adjunctul lui Yves Stourdzé. 165 Interviu cu Jacques
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și scriitor controversat, arestat de poliție... Fascinația exercitată de acest (anti-)erou contemporan rus asupra lui Carrère a atras atenția lumii întregi asupra sa. Aventurier cinic și insolent, rocambolesc, talentat și odios în egală măsură, Limonov este un amestec de Jack London, Che Guevara și Jean-Edern Hallier (cu care, de altfel, a fost prieten). Un asemenea personaj nu le poate părea decît detestabil majorității cititorilor, deși, așa cum se conturează el în viziunea lui Carrère, poartă amprenta veninoasă și echivocă a unui
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]