7,857 matches
-
fie intrarea În minister a lui Carp (care era un vechi prieten al diplomatului austriac), fie informarea lui Manu și Lahovari În legătură cu existența tratatului. Regele era de părere că o Înnoire a tratatului nu se putea face decât după venirea liberalilor la putere, deoarece generalii Manu și Florescu nu ar avea curajul să Încheie tratatul, Lahovari nu avea autoritatea necesară, Lascăr Catargiu ar pretinde prea mari concesii, iar lui Carp nu voia să-i Încredințeze rezolvarea situației. Mai mult, regele era
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ce măsură politica României Înclină spre Tripla Alianță, șeful conservator arăta că „această politică nu datează nici de ieri, nici de azi; ea nu mai este chiar un subiect de controversă Între partidele românești. Adversarul meu politic, Dl. Sturdza, șeful liberalilor, este și el germanofil”. Declarația lui Carp a atras o serie de critici ale cercurilor politice românești, și cu toate acestea a rămas semnificativă sub raportul afirmării poziției României față de Tripla Alianță. Dincolo de termenii utilizați de Carp rămânea dorința alianței
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
alăturarea de blocul Puterilor Centrale. Faptul și-a găsit o nouă exprimare diplomatică după ce Carp a trebuit, peste puțin timp, să cedeze locul lui D.A. Sturdza. Sub pretextul că acordurile cu Puterile Centrale aveau să expire peste un an, șeful liberalilor a Încercat să modifice formula aderării României la Tripla Alianță, propunând lui Bülow, În aprilie 1901, ca În locul unui tratat româno-austroungar, la care să adere Germania și Italia, așa cum se procedase până atunci, România să Încheie tratate directe cu fiecare
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
de naționalitate, să li se interzică stabilirea la sate, fără autorizație prealabilă dată de autoritățile comunale. Cei deja stabiliți vor putea dobândi autorizație În termen de șase luni, În caz contrar vor pleca. Conservatorii, printre care și Carp, dar și liberalii moderați, precum Ion Ghica, s-au opus amendamentului, ceea ce l-a determinat pe Brătianu (care era convins că problema evreiască fusese transformată Într-o „armă de partid”, fusese transformată dintr-o problemă economică În una religioasă), să ceară propunătorilor amendamentului
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
1879 (februarie), Camera și Senatul au declarat că revizuirea articolului 7 este necesară (În calitate de raportori erau D. Giani la Cameră și Petre P. Carp la Senat). Deoarece Carp sprijinea modificarea articolului 7, era acuzat că dorea să treacă de partea liberalilor, ba chiar că dorea să intre În guvernul Brătianu. La aceste acuzații, Carp a răspuns că a fi de acord cu revizuirea Constituției În vederea articolului 7 nu Însemna că face jocul liberalilor, ci a lucra În folosul țării: „dacă aș
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
era acuzat că dorea să treacă de partea liberalilor, ba chiar că dorea să intre În guvernul Brătianu. La aceste acuzații, Carp a răspuns că a fi de acord cu revizuirea Constituției În vederea articolului 7 nu Însemna că face jocul liberalilor, ci a lucra În folosul țării: „dacă aș crede că partidul liberal ar voi să modifice Constituțiunea În sens mai liberal, eu unul nu m- ași crede În drept a respecta această Constituțiune, fiindcă ea atunci n-ar mai fii
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
evident că În momentul de față acest element este străin la noi, și că proporțiunea lor nu este așa Încât să nu constituie până la oarecare punct un pericol pentru noi.” Carp a Încercat să arate care era deosebirea dintre el și liberali, atunci când era vorba de străini, spunând „dvs. voiți să scăpați de acel rău, luând măsuri În contra evreilor și noi zicem nu este alt mijloc decât a căuta să Întărim pe români mai mult, În lupta pentru concurență; și când vom
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
următoare au avut loc alte tulburări Îndreptate Împotriva redacției ziarului „Lumea Nouă” a socialistului Vasile Morțun, care ceruse intervenția poliției. Dar poliția a fost atât de ineficientă, Încât evreii erau maltratați În fața autorităților care nu interveneau. Studențimea avusese sprijinul unor liberalilor și a unor conservatorilor, reprezentați de Mihail Pherekyde (liberal) și Nicolae Filipescu (conservator), iar aceștia aveau un aliat și mai puternic, Franța, care se confrunta cu așa numita „afacere Dreyfus”. Politicienii Își spuneau că dacă În Franța, unde se credea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
uneori În continuatori ai politicii liberale. Legile lui Carp nu s-au potrivit vechilor stereotipuri economice conservatoare, mai curând, Încurajau industria propunând o intervenție guvernamentală sistematică În economie. Prin legea minelor a lui Carp, conservatorii i-au devansat Însă pe liberali. Până la legea minelor din 1895, România nu a avut o legislație minieră, deși Constituția de la 1866 ceruse expres acest lucru. Au existat o serie de Încercări timide, fiind făcute cinci proiecte de legi miniere: 1863, 1870, 1873, 1881, 1886, Însă
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
pierdere”, problema fiind privită ca una de filantropie, de caritate și nu ca pe o chestiune de „justiție socială”. Deși prezentată parlamentului În ianuarie, În aprilie nu era Încă votată datorită campaniei care se făcuse Împotriva ei, nu numai de liberali, dar și de conservatori, care, pentru interesele personale ale câtorva latifundiari cu mine bogate pe moșiile lor (printre care era și Gheorghe Cantacuzino, viitorul șef al partidului), loveau În junimiști și În guvern. Liberalii au profitat de aceasta situație cerând
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
făcuse Împotriva ei, nu numai de liberali, dar și de conservatori, care, pentru interesele personale ale câtorva latifundiari cu mine bogate pe moșiile lor (printre care era și Gheorghe Cantacuzino, viitorul șef al partidului), loveau În junimiști și În guvern. Liberalii au profitat de aceasta situație cerând parlamentului să respingă legea. Dar Carp era prea convins de importanța acesteia pentru a privi nepăsător. Astfel, În discursul Camerei din 14 aprilie, și-a apărat proiectul repetând toate lucrurile pe care le spusese
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ca „Îndrăzneață” pentru acea perioada deoarece lovea „În ideile dominante pe atunci despre proprietatea sacră și inviolabilă”. Pentru prima dată, după 1866, statul punea Înainte un drept al său și Îl legifera atunci când intra În contradicție cu sacralitatea proprietații private. Liberalii au sesizat acest lucru, de aceea au luat atitudine atât În Camera, cât și la Senat, iar mai târziu, când au ajuns la guvernare au refuzat să aplice legea. În 1899, guvernul Sturdza a considerat că a venit timpul să
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
să Întrebuințați orice mijloc, permis și nepermis, ca să ajungeți la putere......Lăsați, D-lor, că știm. Partidul Dv. nu face un pas, fără ca acel pas să nu aducă foloasele cele mai mari pentru țară. Eu sunt convins că un Național liberal când respiră, el respiră ca noi oxigen, dar nu emite, ca noi ceilalți muritori, carbon, ci tot oxigen, așa că atmosfera În care trăiește e totdeauna pură.... M- ați acuzat că am dat exploatarea minelor străinilor. Dar Dv. Ce faceți? Eu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
a avut altă consecință decât dezvoltarea industriei naționale, căci, cu tot câștigul realizat de investitorii străini ei au contribuit vrând-nevrând și la dezvoltarea industriei naționale, reducând substanțial prețul materiei prime care altfel ar fi trebuit importată. Acuzațiile aduse conservatorilor de liberali, cu ocazia votării legii minelor, catalogarea acestora drept „vânduți ai străinilor” au fost făcute mai mult din considerente politice decât economice, căci atunci când au modificat legea nu au făcut-o În direcția interzicerii capitalurilor străine. Articolul 1 al legii din
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
membru În parte. Dacă Petre P. Carp și, alături de el, Titu Maiorescu, aveau un cult pentru Germania și se pronunțau deschis pentru o cooperare activă cu Puterile Centrale, nu se putea spune același lucru despre AI. Marghiloman sau Constantin Stere (liberal de stânga). Nici chiar Între aceștia doi nu exista o identitate de vederi: Marghiloman, deși n-a forțat nota la Consiliul de Coroana din august 1914, militând pentru o neutralitate binevoitoare față de Puterile Centrale, neexcluzând o acțiune În forță, el
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Rhonda. Multe din acestea le păstrez și acum și mă gândesc că puțini copii se vor mai fi jucat în felul acesta. Când, într-o zi, am citit într-unul din ziarele românești o telegramă din Londra, vestind moartea ministrului liberal Rhonda, mie mi-a fost cu neputință să mă despart de el, așa că, de acord cu ceilalți copii, am inventat un fiu al acestuia sub numele căruia am dus mai departe revista și politica. Ba chiar, pentru că încă de atunci
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
scrupule, socotind toate veniturile mănăstirești drept proprietate personală, ca și Episcopul de Buzău, despre care toată lumea o aude pe fiica sa spunând: „Tatăl meu Episcopul...” și pe ginerele său (Marin Popescu-Spineni ) „Socrul meu Episcopul”. Noul Vlădică de Timișoara, un alt liberal dolofan, [209] îngrășat de toate bunurile lumești cu care s-a îmbuibat, semănând a orice, numai a smerită față bisericească nu! În sfârșit, Episcopul de Constanța, liberal notoriu, ia pe față bani grei pentru hirotonisire și pentru orice parohie, spunând
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
ginerele său (Marin Popescu-Spineni ) „Socrul meu Episcopul”. Noul Vlădică de Timișoara, un alt liberal dolofan, [209] îngrășat de toate bunurile lumești cu care s-a îmbuibat, semănând a orice, numai a smerită față bisericească nu! În sfârșit, Episcopul de Constanța, liberal notoriu, ia pe față bani grei pentru hirotonisire și pentru orice parohie, spunând fără sfială teologilor săraci: „De ce ești prost? Însoară-te cu o fată bogată, căci fără 200.000 de lei nu te hirotonisesc!”; în chipul acesta și-a
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
ficțiune, deoarece vechea armătură ține toate frânele de comandă și împiedică orice introducere a spiritului legionar în viața publică: Ministrul de Finanțe, un reprezentant al marii finanțe liberale (director la „Banca Româ [270]nească”); Ministrul Economiei Naționale, alt reprezentant al liberalilor (Cancicov), după demisia reprezentantului țărănist (Leon); Ministrul Agriculturii, unul dintre cei mai mari latifundiari, absolut incapabil să privească problemele ministerului altfel decât prin prisma deformată a intereselor marilor proprietari, socotind că Ministerul este special creat numai ca să-i apere și
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
acțiune de guvernare legionară. Liberal până în fundul sufletului (întrebuințând această expresie consacrată nu înseamnă că recunosc că ar fi avut suflet în înțelesul etic al cuvântului...), generalul Antonescu și-a dovedit preferințele și prin majoritatea colaboratorilor nemilitari dintre 1941-1944, fruntași liberali notorii. În mărinimia sa, generalul Antonescu ne acordase (deocamdată!) dreptul de a cânta, de a strânge fonduri pentru Ajutorul Legionar, de a curăța zăpada de pe străzi și de a-i asigura demonstrații impunătoare de câte ori pleca din București sau se întorcea
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Antonescu să plece atunci când își dăduse demisia la 27 Noiembrie 1940. La data aceea i-ar fi fost încă imposibil să dea o lovitură de stat, atât pentru că nu atrăsese încă de partea lui clica militară, înfeudată lui Carol și liberalilor, cât și pentru că n-ar fi avut curajul să miște un deget înainte de a-l fi convins pe Hitler să-i dea mână liberă. De altfel și atunci când i s-a dat libertatea de acțiune a depășit-o, prin înscenarea
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
vor rămâne în viitor fără un rezultat pozitiv pentru neamul românesc, dacă această entitate psicho-fizică va mai dăinui. Tudor Vladimirescu a fost ciopârțit de ciocoii fanarioți, dar România modernă s-a născut din sacrificiul lui; Cuza-Vodă a fost alungat de liberali, dar el va rămâne veșnic simbolul unității noastre naționale; Corneliu Codreanu și Mișcarea Legionară au fost crucificați, dar renașterea viitoare a neamului românesc și a unei Românii a Românilor va avea ca piatră de temelie credința legionară și ca ciment
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
categorii sociale trebuie radical suprimată întrun stat totalitar naționalist. Iată de ce aș putea fi oricând comunist național, bine înțeles dacă vreodată comunismul ar putea îndepărta preponderența judaică și deci caracterul internațional. N-aș putea să fiu însă niciodată un demo liberal convins, deși trebuie să recunosc că în aceste împrejurări tragice liberalii și țărăniștii români au adoptat o atitudine neașteptată, încercând să scape pe cât mai mulți legionari din prigoana comuniștilor, recunoscând implicit că n-au nicio vină decât aceea a credinței
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
aș putea fi oricând comunist național, bine înțeles dacă vreodată comunismul ar putea îndepărta preponderența judaică și deci caracterul internațional. N-aș putea să fiu însă niciodată un demo liberal convins, deși trebuie să recunosc că în aceste împrejurări tragice liberalii și țărăniștii români au adoptat o atitudine neașteptată, încercând să scape pe cât mai mulți legionari din prigoana comuniștilor, recunoscând implicit că n-au nicio vină decât aceea a credinței lor, pentru care însă, până mai ieri, și ei i-au
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
civilă și din politică: Samaranda Enache (Pro-Europa), Gabriel Andreescu (APADOR-CH), Renate Weber (Fundația pentru o Societate Deschisă), Cristian Pârvulescu (Pro Democrația), Csaba Astalosz (Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării), Florin Buhuceanu (ACCEPT), colegilor de la asociațiile pentru drepturile romilor, Mariana Stoica (ambasadoare), liberalilor: Valeriu Stoica, Mona Muscă, Cristian Boureanu, democraților: Emil Boc, Paula Ivănescu, Anca Boagiu, social-democratelor: Smaranda Dobrescu, Minodora Cliveti, Gabriela Crețu, precum și lui HYPERLINK "http://www.senat.ro/FisaSenator.aspx?ID=35" Eckstein Kovács Péter, UDMR. Mulțumesc colegilor mei din domeniul
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]