6,769 matches
-
în cele ce urmează numai versiunea matriliniară Crow (vezi figura 9). Figura 9. Terminologia Crow. Ego-ul bărbat Ca și în terminologia irocheză (vezi figura 8), și în cea Crow se distinge între unchi și mătuși în paralel și unchi și mătuși în cruce. De asemenea, între verișori (verișoare) în paralel și în cruce. La fel, fratele tatălui este echivalent cu tatăl, sora mamei cu mama, verișorii în paralel, cu sora sau fratele. Noutatea în sistemul Crow este disocierea dintre verișori (verișoare
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
părinți-copii-bunici, comentată deja, este neîndoielnic cea mai importantă. De altfel, în prezent, studiile referitoare la procesele de întrajutorare familială au în vedere cel puțin trei generații (Hogan et al., 1993). Alături de acestea, și relațiile familiei conjugale cu familiile fraților, unchilor, mătușilor și cu alte rude au relevanță economică, socială și afectivă. În investigațiile sale etnografice cu privire la grupurile de imigranți de origine italiană din Londra, R. Firth (1956) a fost surprins de extensiunea a ceea ce el a numit „universul parentalității”; amplitudinea relațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
extinse intermitente (vezi 3.2.2.). Sistemul parental își dovedește însă eficiența și în dimensiunile mai pragmatice ale vieții, cum este cea a accesului pe piața școlară și a muncii. Fenomenul migrației este un exemplu eclatant în acest sens. Unchii, mătușile, frații, părinții, copiii, verișorii plecați în străinătate facilitează, prin relațiile și informațiile pe care le au, găsirea de locuri de muncă pentru cei ce îi urmează. În țara noastră, pentru migrația sat-oraș și accesul la școală și muncă, modelul mai
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
care se „adăuga“ (adfingeretur) și acuzația pentru alte fapte. Și astfel, Anicetus a apărut ca ucigaș al mamei sale, a lui Gaius Cassius și a lui Lucius Silanus. I se mai imputa printre altele incestul Lepidei, soția lui Cassius și mătușa lui Silanus, și participarea la ceremonii monstruoase și nelegiuite: Au exagerat apoi cuvântul martorilor care „plăsmuiau“ (confingerent) împotriva Lepidei, soția lui Cassius și mătușa lui Silanus, incestul cu fiul fratelui ei și ceremonii religioase nelegiuite. Împotriva creștinilor a formulat cu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a lui Lucius Silanus. I se mai imputa printre altele incestul Lepidei, soția lui Cassius și mătușa lui Silanus, și participarea la ceremonii monstruoase și nelegiuite: Au exagerat apoi cuvântul martorilor care „plăsmuiau“ (confingerent) împotriva Lepidei, soția lui Cassius și mătușa lui Silanus, incestul cu fiul fratelui ei și ceremonii religioase nelegiuite. Împotriva creștinilor a formulat cu abilitate și inteligență delictul care părea mult mai apropiat și care se potrivea cel mai bine asociației lor atât de misterioase: delictul de generis
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
moarte vie, brodată de pânza infinită a vieții. Fenomenologia morții, desprinsă din literatura romancierului francez, este una În care moartea intervine În conștiința martorului doar printr-o modificare, nu neapărat și, de fapt, aproape deloc dureroasă, produsă asupra vieții acestuia. Mătușa (“la tante”) naratorului din Les Champs d’honneur suferă la moartea, pe front, a fratelui ei, În 1916, fizic, la modul cel mai trivial cu putință: intră Într-o menopauză foarte precoce (Les Champs d’honneur, pp. 145-152). Ca și
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Rochiile de bal, pantofii de bal („Veți sta sub dantele în nopți de baluri”, zice Bacovia), șalurile, batistele, parfumurile etc. sînt declanșatoare de fantasme. însă nu întotdeauna acestea se materializau. Diferența dintre cele două momente e notată, în versuri, de mătușa lui Bacovia, Eliza Mustea, femeie petrecăreață, astfel: (înainte de bal) „Cu cîtă bucurie aștept balul să vie” și (după bal): „Slăbită d oboseală, cu corpul ca zdrobit/ Din bal cumplit de tristă iată-mă c-am venit”8). Ieșirea din bal
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Elisa lui Goncourt (la care se referă și Georgeta din Enigma Otiliei). De o parte cei care o condamnau, de cealaltă parte - cei care încercau s-o înțeleagă și s-o explice. Printre acuzatori - trebuie spus - s-a aflat însăși mătușa lui Bacovia, Eliza Mustea. După părerea ei, exprimată în mai multe articole, prostituția, „această breaslă blestemată”, e vinovată de „întîrzierea sau nimicirea căsătoriilor”, de degenerarea speciei, de scăderile demografice („împuținarea omenirei”), de înmulțirea celibatarilor 7). Cauza pentru care femeia ajunge
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
acordarea unui concediu de zece zile. Eminescu"184. Probabil că începuse greaua boală a mamei sale, Raluca. I s-a acordat concediul, cu condiția de a lăsa un suplinitor. În timpul acestui concediu forțat a vizitat-o, pentru ultima dată, pe mătușă-sa, Marghiolița Mavrodin, văduvă în Botoșani. Ea a murit peste puțină vreme, la 23 martie 1876, ora 4 dimineața, în casa sa de pe strada Roset, quart. I., nr. 1003. Avea, de drept, 73 de ani, dar fiul său, Vasile Mavrodin
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
el o face, răspunse că el le va păstra pentru Mihai și pre Nicu îl va lua la dînsul. Spre a vă încredința că vă scriu adevărul, o pot dovedi prin un înscris, ce au lasat el însuși, precum și martori, mătușile și toții casnicii în fine, satul întreg. Deci eu vă rog din inimă și suflet a vă adresa la fratele meu Matei, care este obligat a-l ține, luîndu-i toată partea lui. Eu sunt singură pribagă, deoarece în Ipotești au
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
vă adresa la fratele meu Matei, care este obligat a-l ține, luîndu-i toată partea lui. Eu sunt singură pribagă, deoarece în Ipotești au intrat deja posesorul cel nou și eu mă văd nevoită a mă depărta, pe lîngă o mătușă, la mănăstire. Nu-mi ține(ți) Vă rog de rău, că nu m-am interesat de fratele meu, Mihai, dar necontenita suferință, de timp de un an, a bietului Niculae numai pe mine mă putea suferi, probă este testamentul și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a luat biblioteca lui Niculai, cînd acesta încă trăia, iar biblioteca acestuia nu era moștenire? Henrieta, rămasă singură-cuc, oloagă și fără nici un drept de a mai locui în casa părintească, deci într-adevăr pribeagă, a încercat să se oploșească la mătușile sale de la Agafton, dar ele n-au primit-o. În această situație, s-a simțit obligat farmacistul Ion Franck, din Botoșani, pentru că Gh. Eminovici îi fusese acestuia naș, la cununie, și primise de la Eminovici, cu împrumut, 5000 de franci, care
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fost deopotrivă frumoasă, idilică și privilegiată din punct de vedere social. Reședința a fost vândută în 1912 și apoi demolată, dar nu avem motive să ne în-doim de memoria copilului din primii ani de viață. Rudele feminine veneau și plecau: mătuși, bunici (ferocea Noémi, mama lui Michel), o guvernantă nemțoaică numită "Fraulein" pe care Marguerite ajunse să și-o închipuie ca fiind amanta tatălui ei. Mama Margueritei, Fernande, murise la vârsta de 31 de ani, în urma complicațiilor de la naștere, zece zile
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
PR cal. neg. un coteț (Pensiunea de familie) (nu este nici măcar) (nici măcar) o groapă de gunoi o magherniță PR. cal. mizeria decentă (este) transformată în casă Semantizarea temei-titlu și deci construirea macrostructurii semantice sînt aici dependente direct de asimilare. Portretul mătușii Agnès, din L'Enfant de J. Vallès, se fondează pe același principiu al asimilării comparative: (35) Are mai bine de șaptezeci de ani și trebuie să aibă părul alb; nu știu sigur și nimeni nu știe, pentru că poartă mereu o
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fața ei. Mai bine spus, capul său amintește, în partea de sus, din cauza plasei, de un cartof ars și în partea de jos, de un cartof încolțit; chiar am găsit ieri dimineață, sub cuptor unul, umflat, vinețiu, ce semăna cu mătușa Agnès ca două picături de apă. În Germinal, mina primește prin asimilare trăsături animate, sub forma miticului monstru dornic să înfulece oameni: (36) Această gură de mină, ghemuită în fundul unei gropi, cu construcțiile-i scunde de cărămizi, înălțîndu-și coșul de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
-mi devină indiferente, dezastrele inofesive, scurtimea ei iluzorie, în același chip în care operează dragostea, când te simte umplut cu o esență prețioasă [...] Și, pe neașteptate, amintirea mi-a apărut. Gustul acesta era acela al bucății de madlenă pe care mătușa Leonie mi-o oferea după ce o înmuiase în infuzia ei de ceai de tei, când mă duceam la ea în odaie, duminica dimineața, la Combray. TEXT B [...] împrejurarea că visam Atlanticul și Italia încetă să fie supusă numai schimbărilor anotimpurilor
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Din cauza asta, nici nu puteam să-mi dau examenele la vreme. Îmi petreceam timpul spionându-i prieteniile, urmărind-o, făcând probleme insolubile din interpretarea unui gest, din nuanța unei rochii și din informarea lăturalnică despre cine știe ce vizită la vreuna dintre mătușile ei. Era o suferință de neînchipuit, care se hrănea din propria ei substanță. Ne luasem din dragoste, săraci amândoi, după rendez-vous-uri din ce în ce mai dese pe sălile Universității și după lungi plimbări pe jos, prin toate cartierele pavate
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
de situație, fie că este vorba de un ritual creștin, fie că este vorba doar de o practică străveche, cum este turnarea cositorului, icoana se trasformă într-un mijlocitor între lumea de aici și lumea de dincolo. Nenumărate gesturi ale mătușii Catinca fac trimitere la acest fapt: în timpul ritualului face cruce uitându-se spre icoană, face trimitere adesea la Maica Domnului care o ajută în diverse situații și care o sprijină atunci când toarnă cositorul etc. Secvența nr. 4 02.09-02.31
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cositorul. Cadrul de bază cuprinde câteva din gesturile și atitudinile acesteia. Secvența nr. 7 03.59-06.07 Secvența reprezintă în fapt debutul ritualului: focul este făcut, iar pe plită este pus cositorul la topit și instrumentele folosite la descântec. Paralel, mătușa Catinca pune agheasma într-un castron alături de busuioc. În tot acest timp, ea povestește și răspunde la întrebări: "Cum ai învățat mata, mătușă Catinca, să faci treaba aceasta, de unde ai învățat? Di la o babă bătrână di la Frunzăni. Am
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
focul este făcut, iar pe plită este pus cositorul la topit și instrumentele folosite la descântec. Paralel, mătușa Catinca pune agheasma într-un castron alături de busuioc. În tot acest timp, ea povestește și răspunde la întrebări: "Cum ai învățat mata, mătușă Catinca, să faci treaba aceasta, de unde ai învățat? Di la o babă bătrână di la Frunzăni. Am adus-o pentru nacazu' meu, pentru chinu' meu, c-am avut un copchil bolnav. Paisprezece ani am chinuit cu el, să știi mata
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o mai avut leac." Toate instrumentele care contribuie la realizarea ritualului, inclusiv cositorul, trebuie să intre în contact cu focul încă de la debutul practicii. Asemenea oricărui specialist care stăpânește secretele focului, ale topirii cositorului și ale utilizării instrumentelor de descântec, mătușa Catinca explică, cum nu se poate mai clar, că acest "meșteșug" nu este unul oarecare. El este dobândit în urma petrecerii unui timp anume alături de un inițiat (baba de la Frunzeni). Nici instrumentele nu sunt întâmplătoare. Își au povestea lor și o
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Nici instrumentele nu sunt întâmplătoare. Își au povestea lor și o simbolistică aparte. Ele sunt descântate la un fierar. Acesta, la rândul său, a respectat rigorile unui ritual specific pentru confecționarea și descântarea instrumentelor de descântec. Într-o relatare separată, mătușa Catinca ne-a explicat cum se deruleză acest ritual. Tânărul trebuie să fie necăsătorit și curat. El va lucra sau va descânta instrumentele într-o noapte cu lună plină, dezbrăcat până la brâu și numai cu mâinile la spate. Imaginea acestui
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
iasî tot una mai înainti, (...) o sărit. Și cu asta mânuiesc eu cosâtoru matali." Secera își are propria sa istorie. O întâmplare petrecută la munca câmpului pare să-i fi pecetluit definitiv destinația. Ea taie, separă, desface răul și, spune mătușa Catinca, aduce sporul în casă și bucurii. Secvența nr. 12 08.30-09.00 Dacă sî bat acasă, iesî cî sî bat șî că au vălmășâie, cî au harcât șî panaramă. Dacă-i lucru' cel rău pi dânsu' iasâ niști șărchi
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
contorsionate). Pe de altă parte, practica este utilizată pentru a reinstala echilibrul în viața, familia și existența socială a clientului. În general, bolile, problemele individuale și sociale sunt evaluate ca fiind generate de intervenții negative. Cauza lor este, așa cum destăinuie mătușa Catinca, una exterioară. Ea se manifestă cel mai adesea ca o tulburare a ordinii și echilibrului (fizic, psihic, social) de care se bucura individul înainte. Un alt scop al turnării cositorului este și acela de a divina. Formele pe care
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
departe. La limită, putem spune că, cel puțin unii dintre noi, trăim într-un univers de semne și simboluri. Gândirea simbolică pare să mai funcționeze și astăzi după tiparele tradiționale în unele spații culturale. Secvența nr. 17 11.52-12.17 Mătușa Catinca descântă și cositorul aflat la topit pe plită. "Tatăl nostru..." (face cruce peste vasul cu cositor) Mihai Valentin, de-a ci di dus, di făcut, di răușât, sî deie Dumnezău sî răușască ci ari el în inimă șî ci ari
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]