6,928 matches
-
de cele experimentate anterior; vor avea o bază mai bună pentru practicarea lor. Acestea vor fi, în consecință, mai inovatoare, mai independente de practicile tradiționale. Tradiția funcționează ca un depozit de cunoștințe difuzate larg în conștiința membrilor colectivității, ușor de mobilizat în activitățile colective. Oamenii știu cum să acționeze, cum să coopereze în modalitățile care au fost deja experimentate. Noile tipuri de soluții, pe lângă faptul că prezintă un mare grad de risc (în condiții de incertitudine, experiența practică reprezintă singurul criteriu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ai colectivității, orientată spre rezolvarea problemelor sale globale alesubdezvoltării, spre rapida modernizare și dezvoltare socială. În acest sens, Dimitrie Gusti (1968) definea sociologia ca o „știință a națiunii”. Acesta este cazul mai general al societăților subdezvoltate care caută activ să mobilizeze energiile interne pentru a lichida starea de rămânere în urmă și, totodată, de a-și identifica propria cale de dezvoltare. Într-o societate socialistă, unde se accentuează strategiile globale de organizare și conducere, modelul coparticipării este, de asemenea, predominant, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
celor de piață. Sub ultimul aspect, se impune și observația că prelevarea sub forma impozitelor nu exclude ci implică oferta de servicii sau utilități publice din partea statului, ce apar ca relații și procese separate, distincte și, totodată, interdependente. Cheltuirea resurselor mobilizate prin impozite se bazează pe asigurarea unor avantaje pentru persoanele fizice și juridice, fără a se urmări Însă o corelație Între mărimea prelevării ca impozit și mărimea foloaselor ce le revin atât contribuabililor cât și celorlalte persoane. Pentru aceeași persoană
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
având drept componente resursele menționate anterior. 218 Voinea Gh., Autonomia financiară și autofinanțarea, Revista Finanțe. Credit. Contabilitate, nr. 5/1992, p. 21 315 În același context, se invocă și marja brută de autofinanțare (cash-flow), care exprimă capacitatea Întreprinderii de a mobiliza, alături de amortizare, Întregul profit net pentru dezvoltare. În literatura și practica financiară a unor țări occidentale, autofinanțarea totală (de menținere și netă) la care se adaugă partea din profit destinată plății dividendelor (remunerarea acționarilor sau asociaților), este denumită adesea și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și la nivelul tuturor formelor de manifestare și componentelor activității economice 257, având o multitudine de implicații cu conotații pozitive, dar și negative Înregistrate de diferite țări, În anumite condiții. Pe de o parte, globalizarea oferă posibilitatea țărilor de a mobiliza un volum mai mare de resurse financiare, materiale, de muncă, iar pe de alta, limitează posibilitatea altor state de a se dezvolta. Între avantajele globalizării se pot menționa: Înăsprirea concurenței, ce are loc ca urmare a dezvoltării specializării și a
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
media poate avea, cel puțin, un efect pe termen scurt asupra comportamentului agresiv. Abordările care intervin substanțial În explicarea acestui efect sunt (Felson, 1996, 112-123): În primul rând, priming-ul cognitiv. Ideile agresive din filmele cu violență pot activa (antrena sau mobiliza) alte gânduri agresive la privitori prin mecanismele asociației (conexiuni). Există date care indică faptul că violența În media trezește gânduri și emoții legate de agresivitate (Bushman și Green, 1990). Expunerea frecventă la scene de violență poate duce În cazul copiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
inspirat de o scenă văzută la televizor cu două nopți Înainte (copycat behavior). La noi, În omuciderile care au avut loc În anul 2002, În două cazuri, autorii crimelor au declarat că au văzut la televizor scene ce i-au mobilizat și inspirat să treacă la act. Aceste cazuri pot fi simple coincidențe, dar ele nu anulează posibilitatea unor comportamente imitate de indivizi, care, altfel, nu ar fi avut resurse personale de a le concepe. Modelarea este folosită În explicarea efectelor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se stabilește prin echivalențe simbolice Între diferitele tipuri de schimburi, fie ele de natură culturală sau materială, afectivă sau domestică, financiară sau socială. În circulația schimburilor, transmiterile și Întrajutorarea sunt intim amestecate: pe de o parte, practicile de Întrajutorare sunt mobilizate pentru a asigura, de exemplu, transmiterea statutului social și, pe de altă parte, constituie ele Însele un obiect al transmiterilor, prin intermediul culturilor familiale de solidaritate. Ancheta „Trei generații” (1992 și 1996) confirmă faptul că, În timp ce familia se transformă În profunzime
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
obiect care evocă un stadiu de dezvoltare infantil, o linie obsesională ce se asociază cu o conduită psihosocială distructivă și sterilizantă. Pentru a-și satisface fantasmele obsesionale, perversul are nevoie de alții, de un site public, de o coprezentă, el mobilizează, instituie „alianțe grupale perverse”, totdeauna contra altuia, dar și contra proiectului sau sarcinii comune. El are nevoie să descalifice sistematic, să creeze confuzie. El duce o luptă pentru a câștiga aliați sau „complici activi”, cu ajutorul cărora sparge legăturile tradiționale și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sau apofatică a Orientului și a Occidentului creștin, formularea divinului e solicitată pînă la limitele ei, e folosită pentru a trimite spre ceea ce este dincolo de formulare și concept. Un asemenea tip de formulare își pune atent în scenă propria depășire, mobilizează intelectul spre Tăcerea infinit plină de sensuri a lui Dumnezeu. Rămînînd la nivelul conceptului și al formulării, nici un discurs (teologic sau altul) nu va putea armoniza pînă la capăt, nu va putea împăca mulțumitor mai multe absoluturi. Cînd acest prag
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
trăsături utile și utilizabile pentru organizarea unei societăți, ea dă astfel vederii discreția, retragerea, enigma unui Dumnezeu care acceptă să fie nu doar respectat și invocat, ci și ignorat, lăsat deoparte, contestat, deși susține totul în ființă. Spectacolul acesta poate mobiliza conștiința religioasă să se elibereze de ceea ce Berdiaev numea sociomorfism: a concepe transcendența mai ales potrivit unor categorii care reglează viața oricăror societăți omenești (putere, posesiune, dar și filantropie, justiție, ordine), a privi divinul ca suprem administrator al bunurilor omenești
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
crucea este imaginea alegerii care eliberează de dualitatea disjunctivă. Cu pregnanța celor două dimensiuni ale sale, ea ne pune în față, potrivit lui Andrei Pleșu 2 : schema inefabilă a totalității, imaginea arhetipală a contrariilor conciliate A-ți purta crucea e a mobiliza în jurul fiecărui episod de viață, în jurul fiecărei experiențe, oglindirea întregului : întregul ființei tale particulare, întregul lumii reale și întreaga încărcătură de posibil pe care realul o presupune. Or, o altă linie după care a fost înțeleasă libertatea în Grecia veche
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
actorii politici sau sociali, participanți la o înfruntare/dezbatere, către un punct de vedere mai amplu, împlinitor pentru fiecare, oferind în același timp o disciplină de depășire a individualismului fără negarea varietății. Considerînd că a gîndi diferențele ca reciproc îmbogățitoare mobilizează angajamentul comunitar, Taylor se revendică de la un model inspirat de Herder și de Humboldt, dar invocă drept reper ultim o înțelegere teologică a vieții omenești : esența condiției umane constă în comuniune, după modelul relației între persoanele Treimii și al comuniunii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
simultan de la o înălțime polară și cu exigența practică, urgentă, dificilă a unui dialog foarte concret. în măsura în care încerci să te menții în dialog și să înțelegi logica semenului diferit, parcurgi o asceză. în măsura în care soluția nu aparține nici unuia dintre interlocutori, întîlnirea mobilizează convergența interlocutorilor spre Polul divin. Ea înseamnă ieșire nu numai din propriile limitări, ci și din nivelul individualului. Moartea-înviere împreună cu celălalt revine la a da loc Polului transcendent să își manifeste, în comuniunea interlocutorilor, noutatea inepuizabilă. încrederea în diversitate nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
doctrinar, în primul caz ; subordonare a universalului religios față de individ, în cel de-al doilea. în această privință, Marcel Gauchet remarcă totuși că relativizarea rămîne relativă : alegerea personală a credinței e făcută în temeiul unui universal. Aderăm la elementul care mobilizează subiectiv ceea ce e mai universal în noi. Dar chiar doctrinar vorbind, spectacolul diversității nu ne pune oare în față tocmai inepuizabila posibilitate a divinului de a se rosti pe sine însuși, fără ca vreo formulare dogmatică să îl capteze, să îl
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
un instrument de tematizare metafizică. El nu își propune să observe, studieze, explice lumea în sine recurgînd la ipoteza unei instanțe transcendente. Cosmologia lui nu are ca orizont și interes ultim cosmosul. Concepția lui pluralistă privind universul și persoana umană mobilizează, dimpotrivă, cunoașterea spre Unitatea de dincolo de lume. Fiecare persoană e menită, în această concepție, să depășească iluzia de a fi un centru static, obiectivat, e îndemnată să se actualizeze ca perspectivă spre transcendent. Libertatea și creativitatea persoanei pe care Cusanus
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
contemplativi, Cusanus nu gîndește destinul lumii în funcție de păcatul originar și de diviziunea finală (și fatală) între izbăviți și osîndiți. Libertatea umană nu e concepută în termeni de alegere, de vină, judecată, merit și sentință. Actul christic, actul lui homo maximus mobilizează orice persoană să își realizeze deplin posibilitățile perspectivale, să tindă spre Limita trans-perspectivală a umanului. Prin accentul pus pe libertatea neculpabilizată a omului, pe creativitatea lui de la cea tehnică la cea intelectuală și spirituală , Cusanus este un foarte îndrăzneț inițiator
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
considerat stabilit odată pentru totdeauna. în schimb, modernitatea ar privi lumea în stilul lui Cusanus, ca pe un domeniu al imperfecțiunii, imprecizia lui fiind totuși destul de tolerabilă pentru ca universul să aibă ființă și să permită cunoașterea. Demersul științific ar fi mobilizat, pe de o parte, tocmai de această imperfecțiune inerentă a lucrurilor, care permite aproximări indefinit ameliorabile. Pe de altă parte, trasarea unor limite ferme pentru posibilitățile umane de cunoaștere ar fi făcut ca știința modernă, cercetarea în genere să se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
discursive ale teologiei conceptuale. Același înțeles îl avea, de altfel, filozofia în lumea antică, după cum a demonstrat admirabil Pierre Hadot : ea însemna în primul rînd exercițiu spiritual, împărtășire a experienței de cunoaștere, suport pentru cunoașterea vie a principiilor. Metoda cusană mobilizează într-un crescendo complicativ facultățile sensibile, cele raționale, cele intelectuale sau contemplative ale ființei umane, culminînd cu posibilitatea experienței mistice sau unitive. Dar, așa cum observă un exeget al doctrinei cusane, Bernard McGinn, cardinalul a rezolvat în maniera sa tipică problema
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Getulio Vargas în Brazilia (Germani, 1978; Weffort, 1978). Acești lideri făceau parte dintr-o nouă generație de politicieni, care adresându-se "Poporului", mai degrabă decât clasei muncitoare s-au dovedit capabili să construiască coaliții între mai multe clase și să mobilizeze clasele de jos. (Drake, 2009: capitolul 6). De fapt, mișcările și partidele populiste au reprezentat o provocare importantă adresată stângii Marxiste din America Latină, deoarece acestea nu erau niciodată constrânse de o ortodoxie ideologică, fiind astfel în măsură să dezvolte un
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
populismului, ci mai degrabă un element central al politicii de masă. Așa cum a arătat Alan Knight (1998: 238-240), partide politice de succes precum formațiunile creștin-democrate sau cele social-democrate din Europa sunt caracterizate în mod exact de capacitatea lor de a mobiliza și de a reprezenta o multitudine de grupuri sociale, și cu toate acestea nu ne gândim la aceste cazuri ca la exemple de populism. Nu este o coincidență faptul că Otto Kirchheimeir (1965; cf. Krouwel, 2003) a formulat noțiunea de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
analizele lor empirice. Așa cum am afirmat și în altă parte (Mudde & Rovira, Kaltwasser, 2011), criticând definiția lui Kurt Weiland (1996, 2001), nu ignorăm rolul leadershipului în cadrul populismului. Liderii populiști sunt într-adevăr foarte relevanți. Aceștia, nu numai că încearcă să mobilizeze electoratul, dar sunt și actorii principali care definesc morfologia ideologiei populiste. Cu toate acestea, o concentrare excesivă asupra lidershipului este unilaterală, generând un fel de versiune modernă a așa-numitei teorii a Marilor Oameni, a lui Carlyle, care presupune faptul
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
fi întodeauna distinse în practică. (1) Populismul poate încuraja exprimarea acelor grupuri care nu se simt reprezentate de elite, scoțând la suprafață teme relevante pentru "majoritatea tăcută" (probleme precum imigrația în Europa sau integrarea economică în America Latină). (2) Populismul poate mobiliza sectoarele excluse ale societății (de exemplu, "clasele de jos") contribuind la îmbunătățirea integrării lor politice. (3) Populismul poate reprezenta sectoarele excluse ale societății implementând acele politici care beneficiază de adeziunea acestora. (4) Populismul poate funcționa ca o punte ideologică care
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
recrutat mai mult 25 de mii de membri (Quintelier, 2008), majoritatea provenind din mediul naționalist flamand (Art, 2008, 2011). O proporție semnificativă a acestora nu a fost niciodată activă politic înainte să se alăture VB. Acest partid a reușit să mobilizeze acest segment electoral, făcând campanie în acele cartiere în care partidele consacrate nu sunt sau mai sunt prezente, dar și organizând o paletă largă de activități precum: ieșiri la iarbă verde, festivaluri de muzică și congrese de partid. Aceste activități
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de ani, el și-a găsit un cămin confortabil în interiorul Partidului Conservator și o voce încrezătoare care răsună în instituțiile publice ale guvernului federal (Farney, 2009). Așadar, se poate spune că, într-o oarecare măsură, populismul practicat de reformiști a mobilizat "sectoarele excluse ale societății... îmbunătățindu-le integrarea politică" (efectul pozitiv 2). Merită subliniat că, înainte ca Preston Manning să vorbească pe limba lor, acest grup s-a exclus voluntar din sfera politică. Creștinii conservatori din Canada nu au fost împiedicați
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]