7,611 matches
-
pe tatăl lui, compozitorul Luciano Chailly? — Firește. Un mare domn. — Păcat că nu v-ați mai întâlnit cu Riccardo Chailly în afara spectacolelor de la Met... Tăcere. Momeala am aruncat-o. Nimic. Plusez. — Nu cumva mi-a spus Cătălina...? — ...de iubirea lor nebună? Erau tineri amândoi. Dar eu nu amestec borcanele niciodată. Erau superbi. La Roma au fost mult împreună și a durat ceva timp... O altă producție foarte frumoasă de Hoffmann a fost cea de la Liceo din Barcelona, în 1986, cu Alfredo
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
câteva cuvinte despre nimeni alta decât Birgit Nilsson. — Birgit era imensă cântăreață! Chiar dacă avea un fizic puțin ingrat, după ce se îmbrăca și se machia, reușeai să o vezi frumoasă sau, cel puțin, fascinantă. Unde mai pui că avea un haz nebun! Era măritată cu un doctor laringolog, îți închipui ce plăcere să ai acasă pe cineva care are grijă de tine non-stop. În pauze se ținea numai de glume. — Elektra la RAI Roma ați cântat cu ea, Ingrid Bjoner și Wolfgang
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
cu un cunoscut doctor bă trân, dar foarte bogat. Ne-am văzut de curând la Florența, unde cântam Cavalleria Rusticana. Era acolo și Giancarlo del Monaco, fiul lui Mario - știi că a debutat în regie cu mine, la Viena? E nebun, dar are idei sclipitoare și mănâncă operă pe pâine. El o invitase. Dragă, și apare Giulietta, o umbră cu părul alb, cu pălăriuță, toată în dantele negre și vine la mine, mă felicită, mă pupă... Eu, ce să mai zic
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
generată de pierderea idealurilor, de dispariția credinței într-un reper etern valabil. Andrei Petrovici Versilov, personaj central al romanului, se înscrie în seria „demonilor”, preluând chiar unele elemente din biografia lui Stavroghin (interesul pentru fetele tinere, legătura cu femei considerate „nebune”, sunt pălmuiți public de indivizi pe care nu-i provoacă la duel, zvonurile despre infamiile produse îi înconjoară permanent). Caracterizându-l, prințul Sokolski identifică una dintre problemele majore care-l interesează: „Dumnezeu și existența lui, cu alte cuvinte dacă există
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
zonă din jurul aeroportului, având dispuse peste 100 guri de foc. Generalul Ghiță, a trimis subunitățile solicitate, în frunte cu colonelul Ion Pătraș, comandantul unității de la Câmpina, care și-a găsit și el moartea printre tinerii militari masacrați în acel măcel nebun și absurd. După ce au plecat camioanele cu militarii de la Câmpina, pe măsură ce acestea se apropiau de obiectiv, pe postul nr.1 TVR, Toader Brateș, despre care am vorbit mai sus, anunța din 5 în 5 minute, că spre Aeroportul Otopeni, se
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
cu valuri de peste un metru înălțime, aruncând în sus resturi de case, animale luate de pe câmp sau din curtea sătenilor, păsări și chiar oameni care se aflau pe acoperișuri de case, mobilier și tot ce a putut aduna în iureșul nebun pe care-l urma cu o răutate de nedescris! Producea un vuiet care se auzea la o distanță de câțiva kilometri, de-ți dădea impresia că vine sfârșitul lumii.Noi, raportam Comandamentului format la fața locului creșterea sau scăderea viituri
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
oare ce dracu a fost asta ? -Să nu mă întrebi pe mine că sunt prea confuz să ți găsesc vre-un răspuns acum! Mai bine spunemi ce vrei de la mine, că eu numi amintesc să mai fi trăit asemenea momente nebune. -Uite mai bine să ne privim, să vorbim și să ne destăinuim dorințele care eu cred că au stat ascunse de o viață, dar numai acum sau întâlnit, printr-o coincidență.Iubitule, eu cred că te caut și te doresc
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
părăseau sala, plecând. Ei veniseră crezând că-i poate ajuta cu vre-un milion de dolari să poată termina o școală pentru elevi și cu ceva cărți de la noi și se întâlniseră cu trimisul lui Dumnezeu, care le dădea sfaturi nebune. Din acest episod m-am inspirat și eu, crezând că voi fi ascultat de Prea-puternicul de sus, care ne păstorește și ne îndeamnă la lucruri bune, pe care unii dintre noi(dar foarte puțini) îl ascultă, însă majoritatea acționează invers
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Adams, pe care îl citez în această carte și care lucra la Google atunci când am început să o scriu, sa transferat între timp la Facebook. Exemplele ar putea urma la nesfârșit, pentru că lumea online continuă să evolueze în ritmul său nebun, iar lucrurile se schimbă întro direcție sau alta chiar în timp ce scriu aceste rânduri. Evident că tiparul, tehnologia veche de secole prin care Cartea fețelor a ajuns la public în 2011, nu poate ține pasul cu aceste schimbări. De altfel, cum
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
mobilizare“. Se referea nu doar la Internet, ci și la România în general. Era un mesaj pentru Schimbările spațiului public în era social media 161 o poveste cu happyend. Descoperise cât de mulți oameni „pot lua o pauză de la ritmul nebun al vieții cotidiene pentru a se implica într-o luptă care nu-i a lor“. Fusese un efort uriaș, care antrenase o echipă enormă. „De la coordonarea campaniei, atragerea de susținători, scris un articol pe blog, pus un banner, făcut site
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
firul ierbei, ieșind la un moment dat cu avionul între țeava unui tun și o lizieră de pomi din apropiere. În jumătate de oră, nu mai există nici un om la baterie... Fugă, moarte și complectă dezordine la bolșevicii surprinși de nebunul nostru atac. Tot în patrula mea, sublocot. Catrina execută un atac asupra unui batalion de bolșevici, ce contraataca în regiunea Fălciu. Ca și până atunci, se comportă la fel în fața inamicului. În aceeași patrulă, execută în ziua de 12 iulie
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
degajat, om de lume până în măduva oaselor, lipsit de orice complexe chiar atunci când făcea cele mai umile munci. Era același, egal cu sine, indiferent că era comandor aviator, comandant de grup, ori simplu macaragiu. Toată viața a avut un succes nebun la femei, cărora simpla lui prezență, aerul său, manierele, misterul și farmecul pe care le degaja, le atrăgea ca un magnet. Nu întâmplător, camarazii din aviație povesteau, râzând, că, dacă Vizanty rivaliza cu prietenul său Bâzu Cantacuzino la victoriile obținute
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
va urma acum? Până unde va merge răzbunarea acestor englezi? Eram convins acum că totul se datora acelui căpitan englez de la Intelligence Service, acelui individ care trecuse atât de aproape de a fi pălmuit pentru atitudinea lui obraznică. Simțeam o furie nebună. Trebuia însă să mă stăpânesc cu toată demnitatea, strângând din dinți și apăsând ușor iconița atașată lănțișorului de la ceas. L-am urmat până la jeepul care ne aștepta în curte. Am schițat un gest de salut gardianului penitenciarului care ne însoțise
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
felul de gânduri, presupuneri, îmi trecură prin minte cu mare viteză. Optimist din fire, nu puteam să mă gândesc decât la lucruri bune. Încadrat de cei doi gradați, văd că ne îndreptăm către un jeep ce ne aștepta. Un gând nebun îmi trecu prin minte: mă conduc la aeroport, unde desigur mă aștepta avionul meu, eram, deci, liber. Inima-mi aproape nu mai are loc în piept. Odată ajuns la aerodrom, voi căuta să intru în legătură cu Alice Văitoianu. Căci nu mai
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
ca americanii să nu reacționeze? Desigur, gândeam atunci cu toții, o dată vestea și raportul ajuns la Washington, riposta americană va fi imediată. Nimeni nu putea crede că o astfel de palmă va rămâne fără rezultat. Mai mult, speranțele noastre alimentau gânduri nebune: americanii, conștienți acum de eroarea gravă făcută în a ajuta pe sovietici să pătrundă în inima Europei, îi vor obliga să se retragă imediat în granițele lor. Eu, care cunoșteam, mai mult decât ceilalți, așa-zisa "forță sovietică", avusesem doar
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
acest lagăr. Micloș se și execută și se prezentă imediat cu o delegație pentru a lua legătura cu mine. Prin ei am cunoscut soarta lor, o epopee întreagă de când fuseseră influențați de germani în 1940, și de când începuseră o cursă nebună, aș putea spune, cutreierând teritoriul Germaniei pentru a-și putea găsi un rost, să-și înjghebe o gospodărie și astfel să-și justifice oarecum plecarea din România, unde unii avuseseră o situație chiar foarte bună. Auzisem ceva, încă din 1940
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
mărunte și delicioase, cu miezul roșu; accesul, printr-o portiță, spre grădina altfel invadată de buruieni și în neorânduială era liber: deoarece eu n-am frecventat-o decât în perioada de dinainte de școala primară, grădina aceasta fructiferă și cu vegetația nebună mi s-a păstrat în memorie ca ceva tropical: abundență, libertate, obscuritate“ (este aproape de prisos să mai subliniez că, așa cum se vede, cele trei substantive finale nu definesc, de fapt, o grădină reală, ci una fantasmatică, proiecție a inconștientului, dar
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mărunte și delicioase, cu miezul roșu; accesul, printr-o portiță, spre grădina altfel invadată de buruieni și în neorânduială era liber: deoarece eu n-am frecventat-o decât în perioada de dinainte de școala primară, grădina aceasta fructiferă și cu vegetația nebună mi s-a păstrat în memorie ca ceva tropical: abundență, libertate, obscuritate. Bunicul meu matern, protopopul Theodor Cotuțiu (1854-1930), care fusese mai întâi preot în satul lui de origine, Diug (mai târziu, i s-a schimbat numele în Dumbrăvița), se
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cu chip iberic, cu ochi mari focoși. Ea avusese inițiativa, ea inventase jocul nostru, ea ne îndemna s-o operăm. Se întindea, goală-pușcă, pe spate, pe piatra fierbinte de soarele arzător, căci aveam grijă să dăm la o parte vegetația nebună. Ne înghesuiam în jurul mesei vreo șase șapte țânci cu rol de doctori, în mână cu surcele adunate de pe jos, pe care - așa cum ne învățase în prealabil pacienta - i le îndesam în vulva încă ferită de orice pilozitate, oferită nouă cu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pricepea nimic din timpurile noi, din „frumusețea lumii“). Dar, cu toate acestea, îi lega o sinceră, mare prietenie de Beniuc și de Zevedei Barbu, ambii radicali de stânga: și el, și soția lui, care împletea de zor pulovere poetului Săniei nebune, vremelnic chemat sub arme, îl iubeau cu devotamentul tinereții. De poezia lui Mihai Beniuc mă îndrăgostisem foc și eu, deși era tot ce putea fi atunci mai străin propriilor mele înclinații literare: mi se părea însă și mai modernă decât
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a căzut decizia de arbitraj de la Viena. Mă duceam tocmai la Ion Chinezu, care locuia într-una din clădirile fondului clerical maghiar (vile solide ca instituțiile), situată la una dintre intrările în parcul municipal. Un june de vârsta mea alerga nebun, roșu ca sfecla la față, plin de sudoare fără îndoială, spre casa vecină cu a Chinezilor și, ajungând la poartă, l-am auzit strigând: Kolozsvár a miénk! „Clujul e al nostru!“. Necrezându-mi urechilor, dar înspăimântat, am intrat la proaspătul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
-o pe Hortensia Papadat-Bengescu spre a-i spune că a descoperit un adolescent pasionat de literatura bengesciană, pe care îl poate face fericit dacă vine de îndată la dânsul, pentru ca tânărul ei adorator s-o cunoască. Eu eram într adevăr nebun de fericire și mi se părea că visez. Peste o jumătate de oră, timp în care conversația cu Lovinescu a fost atât de amicală, încât mi-a dispărut orice stighereală, d-na Bengescu și-a făcut apariția: era o distinsă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a iubi mă uimește totdeauna atât de mult, mi se pare, chiar în miezul celei mai teribile suferințe, atât de miraculos, încât descopăr acest sens. În iubire, mă dăruiesc totdeauna total, indiferent dacă primesc ceva în schimb. Uneori, dăruirii mele nebune i se răspunde cu o nemaipomenită cruzime, inconștiență, o cruzime de fiecare clipă, ce taie în mine nenumărate brazde de durere, dar dăruirea mea sporește. Echilibrul se restabilește într-un fel, căci în definitiv cine nu mă iubește, cine nu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
făcea frică; dorind tot, pizmuind tot, și râvnind la toate moștenirile. Lumea și-a dat seama, mai târziu, îndată ce a îndrăznit să nu se mai rețină, în ce măsură era interesat, stricat, inconsecvent, ignorant în toate treburile, mereu pătimaș, nestăpânit, hulitor și nebun, și în ce măsură a disprețuit, în mod public, pe stăpânul său și statul, lumea în întregul ei și treburile obștești, pentru a jertfi sieși pe toți și pe toate, trecerii și puterii sale, autorității absolute, măreției sale și zgârceniei, spaimelor, răzbu
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
cu tot ce este mai degra dant și mai laș până și în atentatele sale cele mai mari, unind ambuscadele cu detronările. Ne aflăm astfel în fața unui soi de Jupiter -Scapin care nu apăruse încă pe scena Lumii. Napoleon era nebun, firește nu în sensul unei dereglări a facultăților mintale, ci în acela al unui deranjament de idei care provine din umflare și din exagerare, dato rită căruia totul ia proporții excesive și ajungi să ordoni mereu fără să chibzuiești niciodată
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]