15,863 matches
-
ostile nouă nu avură nici o trecere în fața unor populațiuni ce putură în fine respira liber și cugeta liniștit"1186. Astfel, într-un timp relativ scurt, "din fie-care locuitor (...) făcurăm mai întâi un amic, apoi un cetățean iubitor și devotat nouei patrii"1187. Acțiunea eficientă în restabilirea ordinii publice a condus la faptul că "dupe înființarea autorității române în Dobrogea (...) emigranții din causa resbelului începură a se întorce în număr considerabil"1188. În acest sens, printr-o telegramă datată 15 septembrie 1879
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
limba și cunosciința spiritului nostru, e destinată a servi de templu comun de care diferitele rase ale județului (...) bând la același izvor de sciință, să învețe a se iubi, a-și forma conviețuirea profundă, ca locuitorii toți, fii ai aceleiași patrie, au a trăi ca frații împreună, că drepturile și datoriile pentru toți sunt egale"1277. Din cauza faptului că "se șoptea la început (...) populațiunii mahometane că școlele nostre sunt religioase și copiii săi ar fi amenințați pe nesimțite să perdă credința
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sceptici în a-și trimite copiii la școală. Pentru a dovedi netemeinicia unor astfel de zvonuri, prefectul județului Constanța a cerut "să se numească hogi, profesori de religiune mahometană, pentru copiii musulmanilor ce frecuentă școlele române"1279. Prin urmare, "ceea ce Patria comună doresce, înainte de tote, omeni luminați onești, cetățeni demni de un stat liber"1280. De altfel, legile fundamentale ale statului român, precum constituția, dar și legea de organizare a Dobrogei "garanteză libertatea consciinței" întrucât statul român are nevoie de "cetățeni
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și chiar dintre acei numiți de el să aleagă și pe primar. Apoi este bine aceasta? Chiar sub turci exista regimul municipal. Prin urmare, locuitorii din Dobrogea sunt apți de a beneficia de toate libertățile constituționale de cari se bucură patria mumă, România"1536. În ultimii ani ai vieții, Mihail Kogălniceanu "s-a simțit atras tot mai mult (...) de Dobrogea, unde a deținut însemnate proprietăți imobiliare (la Sarighiol, Tatlageacul Mare, Capucei, Anadalchioi, Peletlia, Omurcea, Murfatlar, Alcagiu, Chichige, Palazu, Ilanlâc) și unde
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
se presintă înaintea parlamentului; nu va combate mișcarea națională începută sub guvernul actual; nici va desaproba politica economică ce se continuă de actualii conducători ai Statului Român, convinși fiind că toate silințele ce se depun sunt menite a asigura fericirea patriei, din care și Dobrogea face parte. Dacă am fost și poate să mai fim siliți a combate câte un administrator, este că și ministerul, care numește pe funcționari, ca orice muritor, se poate înșela asupra persoanei ce numește; iar dacă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
chibzui cum să întindem o mână de ajutor fraților noștri de peste munți, și cum am putea trimite un cuvânt de mângâiere fraților care sufer de opresiunea streinilor"1692. În încheierea discursului său, Ioachim Drăgescu afirma: "Ce vor ardelenii? Libertate și patrie! Ei bine, le vor avea, pentru că orice opresiune făcută unui popor este o lovitură adusă tendințelor culturale ale epocii"1693. Alături de preocupările culturale, în Dobrogea se manifestă tot mai intens interesul pentru dezvoltarea economică a provinciei. În acest sens, în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și naționalitate, au dictat pentru noua provincie un regim special de administrațiune publică"1774 dar considerau că "pe an ce trecea, se impunea ca o datorie de românizare și asimilare ca această parte a țărei să nu rămână înstrăinată de patria română pe calea așezămintelor și să fie asimilată numai pe calea îndatoririlor"1775. Având în vedere toate acestea, semnatarii memoriului solicitau "ca Dobrogea să fie reprezentată în parlamentul țării"1776 apreciind că "această cestiune rămâne la chibzuința Înaltului Guvern al
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
legii organice din 1880 și acordarea unei autonomii comunale și județene mai întinsă"1790. În încheierea memoriului se afirma că "toți locuitorii acestui județ, fără osebire de religie și naționalitate, n-au decât un singur gând, o singură simțire; mărirea patriei și a neamului românesc și devotamentul până la jertfă pentru rege și domnia lui"1791. La 12 decembrie 1893 săptămânalul Constanța publica un memoriu semnat de către "cetățenii orașului Constanța (...) aparținând tuturor naționalităților" prin care se solicita înființarea în oraș a unei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
În discursul rostit la cimitirul catolic din Constanța, ambasadorul Franței în România "a arătat bucuria ce simte de a fi la această solemnitate în care se dă cochetei Constanța, acest monument care va perpetua amintirea celor ce au murit pentru patrie și datorie"1821. După discursul ambasadorului Franței a luat cuvântul domnul general Băicoianu care "venise la Constanța spre a reprezenta la această solemnitate armata română"1822. Acesta a exprimat "mândria ce simte armata română și, în special, garnizoana Constanța de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a asigurat că vor lupta neîncetat ca cauza românească să triumfe"1838. În încheierea discursului său, reprezentantul studenților transilvăneni "a mulțumit studenților din Iași și București pentru primirea ce le-a făcut, spunând că vor păstra de această călătorie prin patria liberă o neștearsă impresie"1839. Lucrările au continuat cu discursul reprezentantului studenților bucovineni, domnul Grigorcea, "fiul baronului Grigorcea", care "de asemenea, mulțumește de entuziasta primire ce li s-a făcut" la Constanța 1840. La finalul lucrărilor congresului studențesc desfășurat la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
corpului tehnic"1876. În concluzie, în finalul discursului său, regele Carol I afirma că "de azi înainte nimic nu mai desparte România din stânga Dunării de Dobrogea, pe care, prin vitejia ostașilor noștri de la 1877, am împreunat-o din nou cu patria mumă. Astfel, vom putea da acestei provincii și porturilor ei de pe țărmul mării toată îngrijirea Noastră, spre a lor desvoltare și propășire. Mândrii, împreună cu țara întreagă, că am ridicat un monument care face fala neamului românesc și care va fi
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
au dat sprijin săvârșirii acestui măreț act"2059. În încheierea articolului citat se făcea un apel "notabilităților, apel autorităților, apel tuturor să se adune și să formeze un comitet pentru adunarea fondului necesar ridicării monumentului comemorativ al realipirii Dobrogei la patria mumă"2060. Publicația Alarma Dobrogei a apărut în perioada 12 iunie 1897 1 iulie 1898 din inițiativa institutorului Petru Georgescu. Editată la Galați, Alarma Dobrogei avea, în general, un ton critic la adresa prefectului județului Tulcea din acea perioadă, Ion Nenițescu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
încredere actualului prefect, domnul Luca Ionescu, care, călăuzit numai de interese publice și de cauza românismului, a știut, prin măsurile sale înțelepte (...) să restabilească liniștea populațiunei, adânc druncinată în ultimul timp, și să redeștepte încrederea ei în legile și instituțiile patriei"2118. Semnatarii acestei telegrame erau consilierii județeni: I. Popa, Luca Oancea, Voicu Moțoiu, Petrache Ionescu, Gheorghe Golea, Panait Holban, căpitanul Alexandru Costescu, Ali Cadâr, Hagi Ismail Osman și Veliula Celebi, alături de președintele Consiliului General al județului Constanța, domnul Constantin Pariano
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Dobrogea, visul nostru s-a împlinit, n-am știut să ne dăm seama de datoriile ce ne incumbă și am neglijat cu desăvârșire a ne pregăti pentru o nouă luptă, al cărei rezultat urma să fie asimilarea acestei provincii cu patria mamă"2156. Toate acestea s-au produs "pentru că nu am fost destul de energici spre a impune acelora ce s-au succedat la guvern modul nostru de a vedea și a-i sili să ne înzestreze cu instituțiile necesare pentru propășirea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și răspundere de viitorul Dobrogei, s-au întrunit și sfătuit asupra situației"2305. În cadrul acelei întruniri a fost adoptat un apel în care se afirma că "deși sunt 20 de ani trecuți de când această provincie (...) românească s-a reîncorporat la patria mamă, totuși, regimul excepțional care ne guvernează, în loc să se îndulcească, (...) se înăsprește tot mai mult, întârziind opera de românizare"2306. În încheierea acelui apel se arăta "avem, dar, datoria, în interesul nostru și al statului român, să stăruim din răsputeri
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
se înăsprește tot mai mult, întârziind opera de românizare"2306. În încheierea acelui apel se arăta "avem, dar, datoria, în interesul nostru și al statului român, să stăruim din răsputeri ca să intrăm și pe calea drepturilor în viața politică (...) a patriei, iar nu numai pe calea datoriilor și a sarcinilor, ca până acum"2307. Totodată, în finalul apelului, era convocată o întrunire a cetățenilor orașului Constanța ce urma a avea loc "duminică, 21 martie curent, orele 2 p. m."2308 la ""Sala
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
putea face, fără a indispune pe nimeni, fără a se înstrăina simpatiile guvernelor pentru Dobrogea, ar fi înființarea unui (...) club politic compus din toți aceia care doresc (...) să lucreze pentru desființarea regimului excepțional (...) și pentru încorporarea definitivă a provinciei la patria mamă"2332. Totodată, publicația Istrul din Tulcea insera în numărul din 25 aprilie 1899 un articol în care se preciza că "până vom izbuti a face ca aspirațiile noastre să devină realități (...) avem absolută necesitate de sprijinul guvernului și de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
națiunea română din provincia Dobrogea la nivelul ce providența I l-a destinat"2369. În continuarea telegramei se arăta că "astăzi, (...) județul nostru se mândrește cu două monumente istorice, unul pe muntele Hora care ne amintește de reanexarea Dobrogei la Patria Mamă, și monumentul nemuritorului voievod Mircea Basarab"2370, semnatarii documentului exprimându-și "speranța că, pe lângă cele două monumente, (...) ne așteptăm de la domnul Ioan Nenițescu la ridicarea statuii marelui Traian, imperatorul romanilor"2371. Având în vedere toate acestea, în încheierea telegramei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în funcțiunea de subprefect la plasa Măcin"2443. La 14 octombrie 1901 apărea la Constanța primul număr al publicației Steaua Constanței, pe prima pagină a sa fiind editat un program ce prevedea dorința autorilor de "a se încorpora Dobrogea cu patria (...) în toate privințele, având aceleași drepturi ca și datorii, cu judecători (...) jurați, reprezentațiune comunală și județeană ca în țară (...) reprezentanți în Cameră și Senat"2444. Se aprecia, totodată, că "delegațiile județene ce au mers la București în fiecare an cu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ce urmau a avea loc în orașul Tulcea, primarul orașului, Elefterie Nicolescu a lansat un apel către cetățeni în care se afirma: "Ziua de 14 noiembrie fiind o zi de sărbătoare națională a cetății Tulcea, spre amintirea realipirii Dobrogei la patria mamă în urma glorioaselor fapte ale armatei române sub înțeleapta și vitejeasca conducere a Majestății Sale Regele Carol I al României, zi în care M. S. Regele, prin proclamația sa, a dat acestei provincii legile țării care garantează libertatea, siguranța, egalitatea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pentru a interveni pe căile legale pe lângă guvern în scopul de a face ca provincia transdanubiană a regatului Majestății Voastre să intre în drepturile comune, după un sfert de veac în care s-a asimilat în totul intereselor și aspirațiunilor patriei (...) își îndreaptă (...) privirile către Majestatea Voastră, scutul patriei și al românismului, aducând la picioarele Tronului sentimentele lor de respect, supunere și devotament și implorând înalta (...) protecțiune pentru dreapta cauză ce susținem"2491. În încheierea lucrărilor adunării de la Constanța, domnul Alexandru
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în scopul de a face ca provincia transdanubiană a regatului Majestății Voastre să intre în drepturile comune, după un sfert de veac în care s-a asimilat în totul intereselor și aspirațiunilor patriei (...) își îndreaptă (...) privirile către Majestatea Voastră, scutul patriei și al românismului, aducând la picioarele Tronului sentimentele lor de respect, supunere și devotament și implorând înalta (...) protecțiune pentru dreapta cauză ce susținem"2491. În încheierea lucrărilor adunării de la Constanța, domnul Alexandru Malcoci Petrescu a dat citire unei moțiuni în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
dat citire unei moțiuni în care se arăta că "cetățenii Constanței, întruniți astăzi 20 ianuarie 1902 în salonul Camerei de Comerț din Constanța, pe deplin conștienți de (...) drepturile și datoriile lor, cred că este timpul, în interesul lor și al patriei, să se pună capăt stării de lucruri actuale, să se abroge legile excepționale sub care provincia transdanubiană a României este ținută și să se stăruiască, pe toate căile legale, ca acestă provincie să treacă în dreptul comun al țării"2492. La
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
memoriului arătau că "o cale ferată care să lege cele două județe dobrogene este o trebuință resimțită"2808 de către locuitori. O altă doleanță a locuitorilor Dobrogei cuprinsă în memoriul citat era aceea "de a fi egali în drepturi cu cetățenii patriei mamă"2809. La 18 martie 1906 publicația Tribuna Dobrogei din Constanța prezenta sosirea primarului Ion Bănescu în gara Constanța după o perioadă în care s-a aflat la București, prilej cu care a avut loc "o manifestație grandioasă organizată de către
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
că frații noștri de religie mahomedană, nu numai că au meritat, dar aveau dreptul la clădirea de către guvernul țării, a unui așezământ religios care să fie drept podoabă a credinței lor; și acest drept îl aveau prin dragostea lor de patrie"3041. În septembrie 1910 au început lucrările pentru aducțiunea apei potabile în orașul Tulcea, lucrările de construcție a palatului de justiție din Tulcea și a 3 școli în același oraș. La ceremoniile organizate cu acest prilej au participat primul ministru
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]