6,849 matches
-
nu s-ar putea scuza printr-o lipsă de comoditate. 3. De aceea, prin autoritatea prezentei scrisori vă interzicem să admiteți pe cineva la profesiunea Ordinului vostru, dacă nu a făcut anul de probă mai înainte. Iar după ce a făcut profesiunea, niciun frate să nu îndrăznească să părăsească Ordinul vostru și nimănui să nu-i fie permis să-l primească pe cel care a lăsat Ordinul. De asemenea, interzicem ca vreunul dintre voi să poată hoinări în afara ascultării, cu haina Religiei
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și a fericiților săi apostoli Petru și Paul. Dată la Lyon, la 14 noiembrie [1245], în cel de-al treilea an al pontificatului nostru. 11. Bula «Etsi animarum» a lui Inocențiu al IV-lea Tuturor preaiubiților fii religioși, de orice profesiune sau din oricare ordin, la care va ajunge această scrisoare. 1. Chiar dacă, urmărind mântuirea sufletelor, călăuziți fiind de dragoste și o prealabilă considerație plină de afecțiune, noi dorim ca toți cei care profesează doctrina creștină, conformându-și propriile acțiuni la
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
lui Alexandru al IV-lea Alexandru, slujitorul slujitorilor lui Dumnezeu, tuturor venerabililor frați arhiepiscopi și episcopi, preaiubiților fii abați, priori, decani, arhidiaconi, arhipreoți și altor prelați ai bisericilor și tuturor persoanelor ecleziastice, atât diecezane cât și regulare, oricărui ordin sau profesiuni ar aparține, [transmite] sănătate și binecuvântare apostolică. 1. Nu este ceva neobișnuit și nici o noutate ca acele lucruri ce sunt îndeplinite sub presiunea îndatoririlor și în grabă, întrucât se neglijează analiza unei ponderate reflecții, trebuie să fie reexaminate printr-o
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și mai complete. 2. Într-adevăr, pe vremea papei Inocențiu al IV-lea, predecesorul nostru, de fericită amintire, au fost emise de Scaunul Apostolic unele scrisori, prin care el impunea cu strictețe, în virtutea ascultării, tuturor religioșilor, indiferent de ordin și profesiune, următoarele norme: - ca de acum înainte să nu-i accepte cu ușurință, la celebrarea misterelor divine în bisericile și oratoriile lor, pe enoriașii altora în zilele de duminică și de sărbătoare; - să nu-i admită sub nicio formă la sacramentul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
stavilă În primul rînd maniei de a scrie. La 1820 poetul român ezită să-și semneze poemele, din pudoare sau din orgoliu (poezia nu-i o carte de vizită convenabilă pentru un om cu ighemonicon), la 1845 scrisul devine o profesiune și chiar o profesiune „obștească”, amenințată de impostură. Apariția conștiinței scrisului este legată de o altă temă, mai gravă: aceea a Întemeierii poeziei române. De la Ienăchiță Văcărescu la Vasile Alecsandri, toți cei care scriu versuri au, Într-un chip sau
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
maniei de a scrie. La 1820 poetul român ezită să-și semneze poemele, din pudoare sau din orgoliu (poezia nu-i o carte de vizită convenabilă pentru un om cu ighemonicon), la 1845 scrisul devine o profesiune și chiar o profesiune „obștească”, amenințată de impostură. Apariția conștiinței scrisului este legată de o altă temă, mai gravă: aceea a Întemeierii poeziei române. De la Ienăchiță Văcărescu la Vasile Alecsandri, toți cei care scriu versuri au, Într-un chip sau altul, conștiința că, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
-lea, alături de alte formule care sugerează mai direct ideea de facere: „izvoditor”, „făcător”. Întîlnim și termenul de scriptor, pe care Barthes Îl introduce În limbajul noii critici. Pentru Heliade Rădulescu, care Îl folosește la 1829, scriptor indică apartenența la o profesiune legitimă și onorabilă: „eu sunt și voi să fiu ceea ce sunt: meseriaș, nimeni nu mă poate scoate din scriitor român...”, și tot el, În altă parte, punînd acum accentul pe ideea de necesitate vitală a scrisului: „dacă scriu mi-este
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Este un moment de sinceritate În istoria acestei pasiuni. Momentul În care actorul Își scoate, la sfîrșitul spectacolului, masca. Conachi nu ezită s-o pună Însă la loc. Spectacolul continuă: cu dureri, chinuri, aht-uri..., Întreaga ceremonie. Iubirea este o profesiune pe viață. În pragul morții, poetul trimite un mesaj „frumușălelor” anunțînd iminenta lui retragere: „Mergi și du-te de la mine frumușălelor să spui Că acela ce prin versuri, le-au slăvii, acuma nu-i Decît un scheletru răce, răzămat pe
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sintezele și pledoariile lor europene, sunt animați mai mult sau mai puțin explicit de aceeași convingere. Ea este mult mai răspândită decât s-ar bănui, deși spiritul timpului impune cu o insistență tot mai evidentă o surdină unor astfel de profesiuni de credință. 3. Eurocentrismul cunoaște și forme de exclusivism radical, uneori absurd. Teza, larg răspândită în unele sfere comparatiste, conform căreia doar the western heritage formează obiectul acestei discipline este una dintre acestea. O formulă ca a lui Fernand Baldensperger
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
satirei populare și-au găsit o expresie adecvată În poezia lui Mihai Beniuc N-am putut să cânt În cântec, care reușește pe această cale să fie o concretizare originală a temei sărbătoririi lui 1 Mai. Poezia este totodată o profesiune de credință artistică: «N-am putut să cânt În cântec Nici porc negru, nici șerpoaică, Nici popă cu brâu pe pântec, Nici fată de boieroaică. (Ă) Dragă mi-i Însă pădurea Când Întinerește-n Mai, Și din când În când
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
la suprafață, stângace, de problemele Înfățișării artistice a omului nou constituie o caracteristică a volumului Zece poeți tineri. Cele mai multe poezii ocolesc prezentarea În imagini artistice a faptelor și frământărilor sufletești ale oamenilor, mulțumindu-se cu redarea fugară a numelui sau profesiunii personajului respectiv. Astfel procedează, de exemplu, Constanța Tudorache. (Ă). În poezia La Început de an Victor Felea caracterizează atât de vag și superficial pe cei trei muncitori fruntași Încât cititorul nu reușește câtuși de puțin să-l deosebească pe unul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fi”, tradiția, cutumele și năzuințele unui grup etnic aflat în competiție ori învecinare, mai mult sau mai puțin activă, cu altul; 4. Statisticile etnice și demografice pot ilustra anumite tendințe și specificități majore, într-o oglindire destul de fidelă a repartiției profesiunilor urbane; 5. Profesiile devin oglindă psiho-socială de grup - evreii sunt îndrăzneți, cu simțul afacerilor, dispuși să riște totul pe „cartea” economică, în vreme ce românii, chiar și acolo unde au existat modele parentale de succes în activitățile comerciale, se dovedesc a fi
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
industriei metalurgice din Moldova este ilustrat nu doar de nivelul producției ci și de cel al numărului de muncitori. Astfel, conform datelor din recensământul general al populației României din anul 1930, după numărul total al populației și al claselor de profesiuni, sectorul metalurgiei băcăuane ocupa un onorant loc trei, după orașele Galați și Iași. Iată situația pentru primele șase orașe: În perioada cuprinsă între cele dou) războaie mondiale, datorită unităților de producție antebelice cât și a întreprinderilor noucreate, Bacăul a devenit
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pentru fiecare etnie) : Informațiile publicate în volumul V al recensământului din decembrie 1930 ne edifică asupra faptului că acest tip local de configurație etno-profesională era caracteristic întregului spațiu urban din Moldova. Așa cum ne arată statistica întocmită după criteriul claselor de profesiuni și cel al neamului, în 1930 populația citadină din Moldova era repartizată după cum urmează: După cum se poate observa, etnicii români domină covârșitor sferele de activitate din domeniile agricol (95,57%) și al instituțiilor publice (85,04%). Mai mult decât atât
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
va fi totdeauna consultată și urmată în ceea ce privește participarea copiilor lor la instrucția religioasă. Art. 3 Instrucția primară este privată sau publică. TITLUL II DESPRE ȘCOLILE PRIMARE PRIVATE Art. 4 Orice individ în vîrstă de optsprezece ani împliniți va putea exercita profesiunea de institutor primar și va conduce orice instituție de învățămînt primar fără alte condiții decît aceea de a prezenta în prealabil primarului comunei în care va dori să predea: 1. Un brevet de capacitate obținut, după examen, după gradul școlii
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
6% din populația activă în 1982. El constituie, în anii crizei, singurul sector generator de slujbe (document, p.406). Noțiunea de sector terțiar este foarte largă și adiționează domenii diverse, dar două date sînt îndeosebi semnificative: creșterea cadrelor și a profesiunilor liberale, al căror număr s-a mărit de mai mult de două ori (trecînd de la 9 la 20% după război) și creșterea numărului slujbelor terțiare feminine. Noutatea nu este atît creșterea numărului femeilor care muncesc, trecînd de la 34 la 40
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
muncesc, trecînd de la 34 la 40% din populația activă în vreo douăzeci de ani, cît numărul în creștere al femeilor în sectorul terțiar. Altă mutație: Franța a devenit o țară de salariați (85% din activi). Este dubla consecință a decăderii profesiunilor independente și a populației active agricole. Franța nu mai este acea țară de meșteșugari, de prăvălieri și de mici proprietari care a fost mult timp în realitate, mai mult timp chiar decît imaginea pe care atîtea eseuri, în jurul lui 1950
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
marea burghezie, de dominanți, sau mai exact de elite, desemnînd prin aceasta zona superioară a societății care se distinge prin mărimea veniturilor, printr-o putere de influență în domeniul economic, politic, cultural? Fără îndoială putem situa aici o parte din profesiunile liberale, marii industriași, cadrele înalte din sectorul public și privat. Este incontestabil că aceste elite se străduiesc să-și mențină rolul și reușesc, într-o oarecare măsură; prin strategii de reproducere asupra cărora au insistat foarte mult numeroși autori. Și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sau altul, mă umple de fericire gîndul că eu însumi fac parte, deși ca subaltern, din această distinsă tagmă. Cel dintîi vînător de balene a fost viteazul Perseu, fiu al lui Jupiter; în treacăt fie spus, spre veșnica slavă a profesiunii noastre, prima balenă atacată nu a fost ucisă din vreun motiv josnic. în acea eră cavalerească a profesiunii noastre, vînătorii de balene ridicau armele doar pentru a-i ajuta pe năpăstuiți, nu pentru a-și umple bidoanele cu ulei. Cunoașteți
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
tagmă. Cel dintîi vînător de balene a fost viteazul Perseu, fiu al lui Jupiter; în treacăt fie spus, spre veșnica slavă a profesiunii noastre, prima balenă atacată nu a fost ucisă din vreun motiv josnic. în acea eră cavalerească a profesiunii noastre, vînătorii de balene ridicau armele doar pentru a-i ajuta pe năpăstuiți, nu pentru a-și umple bidoanele cu ulei. Cunoașteți cu toții frumoasa poveste a lui Perseu și a Andromedei; vă mai aduceți aminte cum încîntătoarea Andromeda, fiică de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
judecata muritorilor de rînd, omul ajunge în sfîrșit la gîndirea celestă care, pentru rațiune, pare absurdă și demențială; durerea și fericirea rămîn atunci de neînțeles. încolo, nu-l judecați prea aspru pe Stubb. Astfel de lucruri se întîmplă adesea în profesiunea noastră și se va vedea mai tîrziu că eu însumi aveam să fiu părăsit, într-un fel asemănător. Capitolul XCIII O STRÎNGERE DE MÎNĂ Balena aceea a lui Stubb, capturată cu un preț atît de scump, fu adusă lîngă bordul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
noroc am avut că n-am primit atunci vizita unui taifun. Tocmai în perioada aceea, bunul meu prieten păgîn, sărmanul Queequeg, s-a îmbolnăvit de niște friguri care erau cît pe ce să-l răpună. în treacăt fie spus, în profesiunea asta, a vînătorilor de balene, nu există sinecuri; rangul și pericolul merg mînă în mînă; pînă ajungi căpitan, de ce te ridici pe scara ierarhică, de aceea muncești mai greu. Așa și cu bietul Queequeg: ca harponist, nu numai că era
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dispărut îi vorbise doar cînd își dăduse seamă de răceala bătrînului; pe băiatul acela în vârstă de numai doisprezece ani, se hotărîse, în concepția lui aspră nantucketeză, despre dragostea părintească, să-l inițieze de timpuriu în pericolele și minunile unei profesiuni îmbrățișate de neamul său, încă din noaptea timpului. Nu rareori se întîmplă ca un căpitan din Nantucket să-și trimită vreun fecior încă fraged, într-o expediție de trei sau patru ani, pe o altă corabie decît cea pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-i mai entuziasmeze, pentru că, legile economice lucrând, boierinașii au început - mai bine, au continuat - să decadă, stîrnindu-li-se acum ca concurent o clasă nouă, burghezia. Numai burghezia, creată în parte de stat, ajutată de el a se întări, a fost mulțumită. Profesiunile liberale și funcționarii au fost și ei mulțumiți, căci erau o clasă creată de noua stare de lucruri, și cu atât mai mulțumiți, cu cât pe atunci, nefiind concurență mare la locuri, erau prețuiți și bine plătiți. Mai târziu numai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
se laudă că are "perciuni sudiți", supus străin), nici pe nemți (baron von Klaine Swabe. La C. Negruzzi, e baron Flaimuc), care, la începutul civilizării țării, au fost printre aceia care au importat această civilizație, ca medici, ingineri și alte profesiuni mai modeste etc. Un singur lucru n-a criticat Alecsandri în Iorgu de la Sadagura: pretenția scriitorului fără talent, care a format mai ales obiectul criticii"Junimii" și în special a dlui Maiorescu. Dar Alecsandri n-a trecut fără să bage
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]