10,986 matches
-
grație schemei imagistice a ASCENSIUNII. În sfârșit, strategia epiforică a construcției de sens, pe care suntem capabili să o sesizăm abia retrospectiv, pe măsură ce luăm contact cu adevărurile fundamentale expuse de Domnu Stamatin, constă în "depășirea" tensiunii NEBUNIE vs. MOARTE prin proiecția sensului pe un plan superior: a fi de pe ceea lume nu înseamnă, în romanul sadovenian, nici "a fi nebun", nici "a fi mort", ci "a fi inițiat", a avea acces la adevărurile sacre care se refuză cunoașterii profane. 2.1
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
raționamentul colectiv al monahilor indică, de fapt, "filozofia" eretică ce străbate câmpului referențial DOGMA (confirmată de metafora conceptuală subiacentă PĂCATUL E BUN). Ipoteza că Fecioara Maria ar fi putut proceda vreodată asemenea Irinei e, în esență, o eroare provenită din proiecția "legilor" lumești asupra ordinii divine. Cu alte cuvinte, în loc să încerce, precum exponenții câmpului EPISTEME, să facă din lumea terestră un analogon al lumii divine, reprezentanții religiei instituționalizate creează un Dumnezeu "după chipul și asemănarea lor", care poate să justifice, în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
o "jertfește" pentru a putea transcende în planul unei existențe superioare. Această ascensiune, mediată de EROS (dar nu de iubirea "pământească"/fenomenală, ci de "iubirea-creangă-de- aur"/numenală) se realizează în roman ca depășire a tensiunii dintre EPISTEME și DOGMA prin proiecția într-un plan mai elevat, pe care l-am putea numi SOPHIA. Un asemenea câmp referențial nu trebuie privit, însă, ca un "la mijloc de rău și bun", ci ca un "dincolo de bine și de rău", ca "lume posibilă imposibilă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Un asemenea câmp referențial nu trebuie privit, însă, ca un "la mijloc de rău și bun", ci ca un "dincolo de bine și de rău", ca "lume posibilă imposibilă" aflată dincolo de determinațiile categoriale ale câmpurilor referențiale amintite. Acest stadiu, manifestat prin proiecția sub specie aeternitatis a EROS-ului, echivalează, în plan existențial, cu momentul încheierii parcursului inițiatic, iar, în plan "poetic", cu cristalizarea creației de sens. 3.4.3. Traseul hermeneutic pe care l-am descris mai sus ar putea fi schematizat
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
prezentat pe 10 august 1944. Pelicula, distrusă parțial, a fost de curând restaurată, iar filmul a devenit vizionabil. În această perioadă Clujul se putea lăuda cu șase cinematografe, statistic situându-se pe locul al doilea pe țară în privința sălilor de proiecție, socotite pe cap de locuitori, după Budapesta (la Oradea erau doar cinci săli de cinematograf). Problema radioului se afla exact la hotarul dintre mișcarea de culturalizare a maselor și industria de divertisment. Deși existau planuri de înființare în Cluj a
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de ordin psihologic - aparținând lumii a doua. Viziunea noastră integrează acele componente din lumea a doua, iar lumea întâi este considerată ca fiind interactivă cu celelalte nu doar datorită transformărilor ce pot apărea ca urmare a intervenției omului, ci prin proiecția celorlalte două componente asupra percepției individului. Lumea întâi există ca energie, dar ea nu poate fi cunoscută ca atare, ci într-un mod interactiv prin intervenția componentelor corespunzătoare celorlalte lumi. De aceea folosim exemplul popperian doar pentru a crea o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în zona erorii. Prin meditația a patra au fost introduse în creație două noi elemente, două facultăți prin care trebuie să trecem cunoștințele pentru a separa adevărul de eroare: intelectul și voința. Ele aparțin cogito-ului ca forme separate, și sunt proiecții ale divinității. De aceea ele nu pot fi singure suportul erorii, ci doar raportul dintre cele două pot să ducă la eroare. 3.6.5. Meditația a cincea. Redescoperirea lucrurilor inteligibile și a imaginației Pornind de la cele descoperite până acum
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cuminecător pentru om la toate palierele: al cuvântului, al simțului și chiar la palierul concret "al mâncării". Nebunia întru Hristos este forma autentică a sophiei din care ființa se poate împărtăși, acea energie creatoare de viață. Cultura Duhului este o proiecție eternă a "calității dragostei lui Dumnezeu", a cărui virtute este smerenia "care se dă fără întoarcerea asupra sa". Nu se poate înțelege semnificația profundă a acestei culturi a Duhului fără a ne raporta la o valoare esențială a creștinismului, la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Sfânt. Această perioadă a vieții ajutată de Duhul Sfânt reprezintă o adevărată susținere a omului, în drumul său spre sfințenie. Prin urmare, o reconstrucție umană, în sensul promovat de Berdiaev, implică o re-încreștinare a omului, o îndumnezeire a spiritului, o proiecție a ontosului în transmundan. Recuperarea și redescoperirea credinței vor genera revelarea unor virtuți creștine: cinstea, onoarea, dragostea, curățenia, dreptatea și, de ce nu, Adevărul majusculat, fundamente indiscutabile ale refacerii spirituale individuale și colective. Cât timp omul va fi conștient de faptul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
gândirea antică și medievală imaginii speculare care poate fi asimilată fie unei aparențe iluzorii, fie unei mimetici ontofanice. Valoarea oglinzii, hermeneutica imaginilor în oglindă ne permit să decriptăm modul în care o anumită determinare a imaginii sensibile se regăsește în proiecția ființei. Reprezentarea speculară dă naștere unei confuzii care poate apărea între imagine și model. Este cazul experienței autoscopice care ne determină să conferim imaginii mai multă realitate decât are ființa ce se oglindește în ea. Narcis este un exemplu clasic
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
românească în secolul XX, Paul Nistor Putere și destin, Sol Shulman România post 1989, Catherine Durandin & Zoe Petre Zamolxis. Realitate și mit în religia geto-dacilor, Ioan Marius Grec 1 Florea Ioncioaia, Revolta ierarhiei. O discuție asupra temei elitelor și a proiecției sale istoriografice, în Xenopoliana, Buletinul Fundației Academice A. D. Xenopol, Iași, an IV, nr. 1-4, 1996, p. 56: "Dezbaterea asupra elitelor apare sub forma mai multor categorii de enunțuri culturale. Pe de o parte, avem un discurs științific, ale cărui mijloace
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
remodeleze, să se înnoiască pentru a continua să îndeplinească și în viitor un rol important în formarea tineretului și în pregătirea lui pentru abordarea cu succes a problematicii începutului de secol. Prin ceea ce produce învățământul se proiectează în viitor. Această proiecție se bazează pe valorile, conținuturile și structurile pe care le pune la dispoziție societatea de astăzi. Din momentul în care un copil s-a remarcat ca probabil fiind capabil de performanțe superioare, sarcina tuturor din jur este de a-l
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Laura POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93140]
-
individualite" [individualitatea primitivă și vie a lucrurilor], substituita printr-o multiplicitate de detalii impersonale, generale, ne scăpa 5. În schimb, continuă Bergson, percepția artistului este activă. Ea sporește precizia, clarifica și intensifica datele percepției comune, printr-un energic proces de proiecție, ce implică, deopotrivă, jocul imaginației și al memoriei: Care este obiectul artei? Dacă realitatea ar afecta direct simțurile și conștiința noastră, dacă noi am putea intra în comunicare imediată cu lucrurile și cu noi înșine [s.n.], cred că arta ar
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
imprevizibile, "obosind", "prin scăpărarea-i unică", i.e., ardere. Tot astfel, "cerul platonician"108, evocat într-un interviu din 1929, denotă mai degrabă transcendență bergsoniana, i.e., durata, inaccesibila cunoașterii comune, dar care poate fi totuși recuperată, printr-un efort intens de proiecție, de care sunt capabili doar poeții adevărați. În termenii lui Edgar Poe, "cerul centrat, adunat și de piatră" și "declinatul anotimp" ar putea fi, de asemenea, metaforele unei realități primare și ale unui timpul originar, ale acelei "perfected, ultimate, immortal
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
fie, în viziunea barbiana, unul din textele esențiale pentru "revoluția poetica" inițiată de scriitorul american. În forma unui colocviu celest, între doi iubiți postumi, Monos și Una - ale căror nume exprimă reîntoarcerea la unitatea primordială, unul din conceptele cheie ale proiecției cosmologice din Eureka, Monos îi povestește Unei despre procesele morții, decăderii, alterării conștiinței, în starea post-mortem, înainte de regăsi în Aidenn regatul cunoașterii, sensul mousike...". Atunci are loc renașterea să (co-naisance)46 care conduce la cunoaștere adevărată, prin operațiunile unui al
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ci o investigație științifică de tip nou. Reluând situația dramatică imaginata de Poe în Eureka, Barbu subliniază opoziția dintre cantitativ (Astronom) și calitativ (Poet), termeni ce ne aduc iarăși la Henri Bergson 79. Astronomul doar reconstituie un fapt deja consumat: proiecția lui se bazează pe calcul numeric, observație, raționament, pe repetiție. Poetul, în schimb, tinde spre o înțelegere care să armonizeze diversele elemente ale fenomenelor într-un ansamblu unitar, atenția să concentrându-se asupra calității obiectelor, care nu sunt decât momente
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
pe calcul numeric, observație, raționament, pe repetiție. Poetul, în schimb, tinde spre o înțelegere care să armonizeze diversele elemente ale fenomenelor într-un ansamblu unitar, atenția să concentrându-se asupra calității obiectelor, care nu sunt decât momente ale devenirii, iar proiecția lui privește înainte, nu înapoi 80. Prin puterea uriașei lui imaginații, spune Ion Barbu, poetul francez "ne face să asistăm la spasmul inițial al universului nostru"81, fenomen fără istorie, fără o locație anume, sau a cărui locație este doar
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
162, 164, 166, 170, 175, 181, 197 poiesis, 15, 61, 80, 84, 85, 86, 91, 175, 192, 193 Poincaré, Henri, 184, 188 Pompeius, 160 Porus, 63 prezent, 36, 44, 45, 54, 78, 200 principiu, 24, 51, 90, 107, 130, 184 proiecție, 63 proza, 11, 13, 15, 17, 21, 22, 34, 39, 40, 41, 43, 45, 46, 52, 53, 54, 55, 57, 60, 62, 63, 65, 68, 69, 77, 78, 80, 81, 83, 85, 86, 88, 89, 90, 91, 97, 99, 104
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
o suprafață corespondentă de la nivelul manubriului sternal. La nivelul extremității interne se realizează și inserția fasciculul clavicular al mușchiului sterno-cleido-mastoidian. OMOPLATUL (SCAPULA) Omoplatul este un os lat, pereche situat în partea posterioară și superioară a cutiei toracice și corespunde ca proiecție de la primul spațiu intercostal la cea de-a 8-a coastă. 1. Acromion 2. Fata articulară a acromionului 3. Procesul coracoidian 4. Incizura omoplatului 5. Marainea superioară a omoplatului 6. Unahiul superior intern 7. Fosa subscapulară 8. Marainea spinală 9
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
particularități anatomice coapsa formează cu aamba un unahi obtuz de 170° -175° deschis lateral. Unahiul este mai accentuat la femei decât la bărbați. Când condilul medial descinde prea mult rezultă poziția aenu valaum, caracterizată printr-o oblicitate mai marea femurului, proiecția medială a aenunchiului și diminuarea laterală sub 145? . Situația inversă, în care unahiul dintre coapsă și aambă, este deschis medial constituie aenu varum. Fiecare din cei doi condili are o formă cuboidă descriindu-se: -ofață superioară care face corp comun
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
infero-laterală: realizează marginea anterioară a axilei; - marginea supero-laterală: are raport cu mușchiul deltoid, vena cefalică, ram din artera toraco-acromială. Acțiunea: - când ia punct fix la nivelul toracelui mușchiul realizează adducția brațului, mai ales când acesta este la orizontală; - participă la proiecția anterioară a umărului; - realizează rotația internă a brațului - când ia punct fix la nivelul humerusului realizează ridicarea toracelui în sus (mișcarea de cățărare); - este mușchi auxiliar în inspir. Inervația este provine din nervii pectoral medial anastomozat cu pectoral lateral. ale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
intern: acoperă mușchiul supraspinos, mic rotund, mare rotund, subscapular și indirect articulația scapulo-humerală - anterior: formează împreună cu marginea superioară a mușchiului mare pectoral șanțul delto-pectoral în care se găsește vena cefalică și ramura acromială din artera toraco-acromială. Acțiunea: - fasciculele anterioare realizează proiecția înainte și rotația internă a brațului; - fasciculele mijlocii acționează în abducție fără a fi depășită orizontala; mișcarea de abducție este începută de mușchiul supraspinos și continuată dincolo de orizontală prin bascularea externă a omoplatului; - fasciculele posterioare determină proiecția înapoi și rotația
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fasciculele anterioare realizează proiecția înainte și rotația internă a brațului; - fasciculele mijlocii acționează în abducție fără a fi depășită orizontala; mișcarea de abducție este începută de mușchiul supraspinos și continuată dincolo de orizontală prin bascularea externă a omoplatului; - fasciculele posterioare determină proiecția înapoi și rotația externă a brațului. Inervația provine din nervul axilar (C5 - C6). MUȘCHIUL SUPRASPINOS (m. supaspinatus) Originea este (Figura 95): - în fosa supraspinoasă; - pe fascia aponevrotică ce acoperă mușchiul. După formare fibrele musculare se orientează anterior și lateral trecând
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pe fracțiune, totală. 2. Ce amenință radioterapeutul: - bolnav neexaminat; în evoluție; deja tratat cu chimioterapie sau / și radioterapie; - erorile de calcul ale dozei pe tot lanțul dozimetric; - erori în folosirea tehnicilor: - dozimetria fasciculelor de electroni, - brahiterapia ca boost; - erorile de proiecție pe piele a porților de intrare și în reproductibilitatea tratamentului. Rolul tratamentului chirurgical este deosebit de important în terapia majorității localizărilor neoplazice. Chirurgia oncologica are următoarele indicații: 1. Chirurgia ca formă terapeutică definitivă: - Rezecție radicală (curativă) - lărgită, în bloc, a tumorii
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
conține GTV (Gross Tumor Volume) care constă în tumora primară și diseminarea posibilă ganglionară metastatică sau alte metastaze. Nu este posibilă definirea GTV după intervenție chirurgicală. Câmpuri laterale: - lungimea lor este identică cu cea a câmpurilor anteroposterioare la mijlocul diametrului transvers; proiecția la piele va fi prin urmare, cu atât mai mică, cu cât acest diametru este mai mare. - ventral: simfiza; - dorsal: spina ischiatică. Volumele țintă de ordinul III: Delimitarea câmpurilor de iradiere: - cranial: spațiul D 12 - L1 - caudal: spațiul L4 - L5
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]