6,880 matches
-
128 173 99 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Semioza limbajului politic eminescian 174 137 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Analiza semiotică a limbajului politic eminescian 220 261 187 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Analiza contrastivă: Timpul, Românul, România liberă și Pressa 240 239 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Publicistica spațiul configurării unui nou Eminescu 262 294 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Bibliografie LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Anexe Bibliografie Indice de nume 303
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
unor studii de istorie, teorie și stilistică a presei: Mesajul militant al presei române (1979), O istorie a presei românești (2000), Stilistica presei. Introducere în receptarea discursului mediatic (2003), iar ca editor a îngrijit antologia Valori lexicale și stilistice în publicistica literară românească (1981), precum și texte ale Sofiei Nădejde, de care s-a ocupat într-o lucrare documentată, și ale lui Raicu Ionescu-Rion. SCRIERI: Sofia Nădejde, București, 1972; Mesajul militant al presei române, București, 1979; Aici e Pământul!, București, 1984; În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
București, 2002; Stilistica presei. Introducere în receptarea discursului mediatic, București, 2003. Ediții, antologii: Sofia Nădejde, Din chinurile vieții, introd. edit., București, 1968, Scrieri, introd. edit., Iași, 1978; Raicu Ionescu-Rion, Arta revoluționară, introd. edit., București, 1972; Valori lexicale și stilistice în publicistica literară românească, pref. edit., București, 1981; Mihai Eminescu, Opere, XVII, București, 1999 (în colaborare). Repere bibliografice: Ionel Andrașoni, „Sofia Nădejde”, „Făclia” (Cluj), 1973, 835; Eugen Hrușcă, „Mesajul militant al presei române”, „Clopotul” (Botoșani), 1980, 4495; Marian Constantinescu, „Aici e Pământul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
ca și pentru majoritatea filosofilor postmoderni, abuzul de concepte științifice și împrumutul unui vocabular științific, chiar dacă sub forma metaforelor sau a altor figuri de stil, i-au fost sancționate de către Alan Sokal și Jean Bricmont o dată cu "afacerea Sokal" și întreaga publicistică ce a urmat apariției lucrării Impostures intellectuelles 334. Cu toate acestea, validitatea argumentelor sau calitatea raționamentelor nu pare a fi singurul criteriu după care este interpretată opera unui gânditor. Radicalitatea tezelor sale, sugestiile de lectură pe care le inserează, stilul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Pop, Conspect, II, 293; Iorga, Oameni, I, 250-251, II, 422-423; Ilie Gropșianu, Vincențiu Babeș, Timișoara, 1938; Vicențiu Bugariu, Figuri bănățene, Timișoara, 1942, 75-89; Mihai Zamfir, O polemică despre versificație la 1844, AUB, științe sociale - filologie, t. XII, 1963; Octavian Metea, Publicistica lui Vincențiu Babeș, O, 1970, 11; Corespondența lui Vincențiu Babeș (Scrisori primite), îngr. și introd. Mihail P. Dan și George Cipăianu, pref. Ștefan Pascu, Cluj-Napoca, 1976; Dicț. lit. 1900, 68. L.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285515_a_286844]
-
personalității: "Era o frumusețe! O figură clasică încadrată de niște plete mari negre; o frunte înaltă și senină; niște ochi mari la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru" (În Nirvana, în I.L. Caragiale, Opere, vol. IV, publicistică, ediție critică de Al. Rosetti, Șerban Cioculescu și Liviu Călin, E.P.L., București, 1965, p. 10). 167 Ioan Petru Culianu, "Fantasmele erosului la Eminescu" (subcapitolul "Incubii și apariții ignee"), în volumul Studii românești I, traduceri de Corina Popescu și Dan Petrescu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
DEȘTEPTAREA, săptămânal literar, științific și umoristic apărut la Lugoj de la 25 decembrie 1879 până la 7 aprilie 1881. Redactor responsabil a fost Iosif Tempea. Modesta gazetă lugojeană încearcă, printr-un material publicistic și literar destul de variat, să contribuie la „cultivarea și petrecerea poporului român”. Pentru îndeplinirea acestui scop, D. publică sau republică poezii de V. Alecsandri, mai ales dintre cele cu caracter patriotic, versurile lui Petre Dulfu sau ale versificatorului local Pachomie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286742_a_288071]
-
Tutova, actualmente un muzeu arheologic și istoric, este unul dintre teatrele de prestigiu ale provinciei. * În 1920 Victor Ion Popa părăsește Bârladul pentru totdeauna și se stabilește la București. Pentru el începe de acum încolo o intensă și neobosită activitate publicistică, literară și teatrală. Acum va avea prilejul să-și exercite aptitudinile sale multilaterale. Creator de tip renascentist, el își va încerca talentul în diferitele domenii ale artei și va reuși uimitor. Criticul Eugen Lovinescu surprinde inegalabil această particularitate a spiritului
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
Goga, pe Dragoș Protopopescu și pe Victor Ion Popa (autoportret), creații originale și remarcabile, în maniera autorului. Desenele și caricaturile sale au cunoscut în vremea aceea o mare circulație și prețuire. În anii următori Victor Ion Popa desfășoară o activitate publicistică prestigioasă: articolele, cronicile sale din revistele și ziarele: Sburătorul, Gândirea, Rampa, Adevărul și Dimineața, Ordinea, Hiena, Ora, Izbînda, Vremea, sunt remarcate și prețuite. Totuși pentru Victor Ion Popa, principala preocupare rămâne teatrul, căruia îi consacră toate forțele și talentul său
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
în etapa sa socialistă (1889-1895), este o reconstituire a unei perioade esențiale în primul rând sub raport formativ din viața criticului ieșean, în care amănuntul biografic, descoperit în documente de arhivă și în mărturii ale contemporanilor, se îmbină cu analiza publicisticii de început, pentru a se configura un portret intelectual veridic. Cărțile următoare pornesc mai toate de la materialul didactic utilizat pentru redactarea propriilor cursuri. Dintre ele, Istoria literaturii române vechi (I-III, 1962-1968) și monografia Dimitrie Cantemir (1973) ilustrează metoda de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287753_a_289082]
-
și redactor la Studioul Moldova-film (1965-1971), redactor-șef la „Columna” (1993-1995). Colaborează cu articole pe teme didactice la „Moldova socialistă”, „Învățătorul Moldovei”, „Scânteia leninistă”. Debutează editorial în 1961 cu volumul de proză pentru copii Trișca și cu o culegere de publicistică, Răsărise un soare în vie. V. se va afirma însă ca scriitor cu nuvelele din Două mere țigance (1964) și cu romanul-parabolă Povestea cu cocoșul roșu (1966), care va avea mai multe ediții. A tradus din Aleksandr Pușkin, romane de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
de cărți semnate de Valentin Silvestru și Marius Stănilă. Aureliu Goci publică articole despre Vasile Alecsandri, Sașa Pană și Ion Pillat. Numerele 9-11/1991 sunt în parte închinate lui G. Topîrceanu, Al. O. Teodoreanu și Cincinat Pavelescu. Alte eseuri și publicistică, uneori cu sens polemic, semnează Șt. Cazimir, Iosif Naghiu, Virgil Stoenescu, Mircea Horia Simionescu, Elena Drăgușin Popescu. Se pot menționa de asemenea anecdotele literare ce vin din partea lui Ovid S. Crohmălniceanu și un articol al lui Valeriu Cristea, Două amintiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288204_a_289533]
-
j. Arad - 20.VII.1978, Gurahonț, j. Arad), folclorist. După studii pedagogice la Arad (1898-1904), devine învățător în satele Bodrogu Vechi, județul Arad (1904-1911), Bara, județul Timiș (1911-1919), și Gurahonț, județul Arad (1919-1941). S-a făcut cunoscut printr-o activitate publicistică întinsă pe aproximativ patru decenii, din care o parte importantă (uneori și sub semnătura Petre Uglișiu-De la Pecica sau numai De la Pecica) a rămas în paginile revistelor și ziarelor din Sibiu, Timișoara, Lugoj, Arad, Bârlad ori Budapesta, la care a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
România literară”, „Tomis” ș.a. În 1965 are loc premiera piesei Iubesc pe al 7-lea, comedie cu... Petrești, la Teatrul „Barbu Delavrancea”, iar prima plachetă de versuri, intitulată Astrul nimănui, îi apare în 1970. Ș. se afirmă inițial într-o publicistică ce varia între reportaj și eseu, apoi - în climatul de oarecare deschidere ideologică de după 1964 - e pasionat de teatru, în care cultivă o binevenită poezie a cotidianului, pretutindeni revelându-se un fond liric generos. Versurile, pe care le publică rar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
de Arte Plastice „N. Grigorescu” (1966-1969) și la Facultatea de Limba și Literatura Română (1969-1970). Din 1991 ocupă un post de conferențiar, fiind ulterior șef de catedră la Facultatea de Filosofie-Jurnalistică de la Universitatea „Spiru Haret” din București. Paralel cu activitatea publicistică la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „România literară”, „România liberă”, „Flacăra”, „Curierul național”, „Curierul național magazin” ș.a., a colaborat la multe emisiuni de radio și televiziune. A participat la colocvii și reuniuni științifice din țară și de peste hotare cu comunicări privind epoci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
al Asociației Internaționale a Criticilor Literari. A fost distins cu numeroase premii, între care Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române (1982), Premiul Uniunii Scriitorilor (1982) și Premiul Asociației Oamenilor de Teatru (1987). Critica lui R. este „tipic militantă”, „de afișat caracter publicistic” (D. Micu). Deși poartă pecetea epocii, cronicile și recenziile sale se disting prin spirit critic riguros, nerv polemic, atitudine ofensivă. Cercetările de istorie literară au prevalat însă în preocupările sale, ceea ce i-a conferit un loc important în acțiunea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
ritualuri magicoreligioase (1998), Culianu, jocurile minții și lumile multidimensionale (2000), Imaginarul social al tranziției românești (2001), Fractalii și timpul social ( 2003), Hermeneutica simbolismului religios (2003), Mișcări religioase orientale. O perspectivă socio-antropologică asupra globalizării practicilor yoga (2006), România în starea bardo. Publicistică și dialoguri culturale (2006), Antropologie socială și culturală (2009), Sociologia sportului. Teorii, metode, aplicații (în colaborare cu Cristina Gavriluță, 2010), Sociologia religiilor. Credințe, ritualuri, ideologii (2013). La Institutul European a publicat Mama proștilor e mereu gravidă. Sociologia patologiilor cotidiene (2010
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
expresie - un nou ,,Dumnezeu" al lumii moderne? / 164 Bibliografie / 171 Cuvânt-înainte Volumul de față cuprinde texte publicate în perioada 2001-2015, adunate pentru prima dată în paginile unei singure cărți. Ele au apărut (cu anumite modificări) ca studii, prefețe și contribuții publicistice în diverse reviste de cultură ieșene. Proiectul sub semnul căruia a fost gândită și lansată în lume prezenta carte este unul tematic. Toate cele 12 texte tratează (de multe ori original) fascinanta relație dintre mit, magie și manipularea politică/religioasă
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
civilizații, musulmane de data aceasta"79. Prin urmare, textul lui Mirel Bănică este o serioasă ocazie de ingenioasă reflecție, dar și de temeinică învățătură. În concluzie, acest volum semnat de Mirel Bănică se impune prin frumusețea scriiturii, prin realul talent publicistic al autorului, prin originalitatea și profesionalismul interpretării unor subiecte religioase actuale, complexe și dificile pentru profani. În peisajul românesc al tinerilor specialiști în știința religiilor, Mirel Bănică este un autor care a confirmat. Textele sale sunt profitabile spiritual pentru orice
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Curentul”, „Vremea”, „Revista politică” ș. a. Se numără printre redactorii de la „Aurora”, „Adevărul” (unde a fost și prim-redactor), conduce „Cuvântul liber” (1933-1936), cotidianul „Jurnalul” (1939-1940), „Jurnalul de dimineață” (1944). A crezut cu sinceritate în adevărata democrație, detașându-se, răspicat, în publicistica lui, de comunism. Scrie, de asemenea, la „Excelsior”, „La zid”, „Progresul social”, „Herald”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Linia dreaptă”, „Floarea de foc”, „Însemnări ieșene”, „Lumea românească”, „Radio azi”, „Liberalul”, „Gazeta literară”, „Presa noastră”, „Ramuri”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Viața studențească” ș. a. A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
Ion Cruceană, Momente și figuri argeșene, I, Pitești, 1980, 184-188; Râpeanu, Memoria, 104-107; Ornea, Actualitatea, 218-222; Râpeanu, Scriitori, 238-276; H. Zalis, Pe traiectorii inegale, FLC, 1987, 4; Vasile Chifor, Evocare și atmosferă, T, 1987, 8; Craia, Fețele, 186-190; Z. Ornea, Publicistica lui Teodorescu-Braniște, RL, 1989, 30; Raicu, Descoperirea, 6-33; George, Sfârșitul, IV, 215-220; Teodor Vârgolici, „Prințul”, ALA, 1999, 463; Dicț. scriit. rom., IV, 541-543; Eugen Iacob, Culisele memoriei, II, postfață Valentin Tașcu, Cluj-Napoca, 2003, 183-188. O. I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
această fază, de afirmare și difuzare, de clarificare și consolidare, de solidarizare și aprofundare în cât mai multe conștiințe românești receptive. Această etapă pregătitoare, introductivă, este strict indispensabilă. Se impune deocamdată eliminarea, măcar în parte, a unui gol evident în publicistica noastră: discutarea metodică a ideii europene în tripla sa dimensiune: cultural literară, ideologică și politică, așa cum se reflectă ea în cultura și realitățile românești actuale. patru obiective mi se par prioritare: 1. O afirmare energică a Europei și a adeziunii
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
român și european, în toate domeniile de activitate și cu toată convingerea și energia, constituie programul de bază. Câteva idei centrale se repetă deci în mod inevitabil, reluate în diferite împrejurări și contexte. Dar aceasta este condiția obiectivă a oricărei publicistici militante de o anume continuitate. Unele repetiții sunt de fapt augmentative. Altele nuanțează și precizează principiile centrale. Orice luptă de idei presupune oricând și oriunde astfel de insistențe și reluări. Ele sunt totdeauna necesare și utile în funcție de un obiectiv sau
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
descentralizare, capitalizare și privatizare reală. Exprimarea acestor idei a fost făcută (cel puțin în intenție) într-un stil cât mai accesibil, limpede și simplu cu putință. N-am scris nici eseuri, nici politologie savantă, ci doar un anume gen de publicistică ideologică, uneori chiar de tip manifest. Că multe din tezele acestei culegeri urmează a fi aprofundate și dezvoltate este în afară de orice discuție. Am reprodus, în sfârșit, din intenții pur documentare, și două studii oarecum mai tehnice și aride. Ele au
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
În esență, el nici nu are această preocupare, fiind doar o acoperire pentru cu totul alt gen de activități. Mentalitatea sa birocratică, centralizată, îl face pe de altă parte total inapt adaptării flexibile la diversitatea relațiilor literare într-o societate, publicistică și editură europeană liberă. În plus handicap esențial ea este dominată mereu de mentalitatea tipic totalitară. Aceasta urmărește doar impunerea valorilor oficiale și a imaginii României pe care și-o construiesc și și-o doresc cercurile oficiale. Spiritul său este
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]