7,454 matches
-
străinătate, spre inconfortul gazdelor sale. Statele Unite au aflat de starea primitivă a programului sovietic de rachete din survoluri efectuate la sfârșitul anilor 1950, dar numai înalții oficiali americani știau de truc. În ianuarie 1960, Hrușciov a declarat prezidiului CC că rachetele sovietice au făcut posibil acordul cu SUA deoarece „americanii de rând au început să tremure de frică pentru prima oară în viețile lor”. Această a dus la considerabile investiții în apărare din partea Statelor Unite. În 1959, în timpul vizitei lui Nixon în
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
de discursul dur al noului președinte și de acțiunile acestuia din primele ale administrației. Hrușciov a obținut o victorie de propagandă în aprilie 1961 cu , iar Kennedy a suferit o înfrângere odată cu eșecul . Deși amenințase că va apăra Cuba cu rachete sovietice, Hrușciov se mulțumise cu remarci agresive post-factum. Eșecul din Cuba l-a determinat pe Kennedy să nu admită nicio concesie la planificat pentru 3 iunie 1961. Atât Kennedy cât și Hrușciov au adoptat o linie mai dură, Hrușciov cerând
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
ca preludiu al reunificării germane. Relațiile diplomatice între Uniunea Sovietică și Cuba au fost reluate oficial în mai 1960. a fost numit ambasador al URSS în Cuba după doi ani, în mai 1962. Tensiunile între superputeri au culminat cu criza rachetelor cubaneze (denumită de sovietici „criza caraibiană”) din octombrie 1962, după ce Uniunea Sovietică a încercat să instaleze rachete nucleare cu rază medie de acțiune în Cuba, la circa de coasta SUA. Președintele cubanez Fidel Castro se ferea să accepte rachetele și
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
mai 1960. a fost numit ambasador al URSS în Cuba după doi ani, în mai 1962. Tensiunile între superputeri au culminat cu criza rachetelor cubaneze (denumită de sovietici „criza caraibiană”) din octombrie 1962, după ce Uniunea Sovietică a încercat să instaleze rachete nucleare cu rază medie de acțiune în Cuba, la circa de coasta SUA. Președintele cubanez Fidel Castro se ferea să accepte rachetele și, după ce s-a lăsat convins, l-a avertizat pe Hrușciov să nu transporte rachetele în secret. Castro
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
criza rachetelor cubaneze (denumită de sovietici „criza caraibiană”) din octombrie 1962, după ce Uniunea Sovietică a încercat să instaleze rachete nucleare cu rază medie de acțiune în Cuba, la circa de coasta SUA. Președintele cubanez Fidel Castro se ferea să accepte rachetele și, după ce s-a lăsat convins, l-a avertizat pe Hrușciov să nu transporte rachetele în secret. Castro a afirmat, după treizeci de ani: „aveam un drept suveran să acceptăm rachetele. Nu încălcam legislația internațională. De ce să o facem în
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
încercat să instaleze rachete nucleare cu rază medie de acțiune în Cuba, la circa de coasta SUA. Președintele cubanez Fidel Castro se ferea să accepte rachetele și, după ce s-a lăsat convins, l-a avertizat pe Hrușciov să nu transporte rachetele în secret. Castro a afirmat, după treizeci de ani: „aveam un drept suveran să acceptăm rachetele. Nu încălcam legislația internațională. De ce să o facem în secret — de parcă n-am avea dreptul? L-am avertizat pe Nikita că secretul le va
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
SUA. Președintele cubanez Fidel Castro se ferea să accepte rachetele și, după ce s-a lăsat convins, l-a avertizat pe Hrușciov să nu transporte rachetele în secret. Castro a afirmat, după treizeci de ani: „aveam un drept suveran să acceptăm rachetele. Nu încălcam legislația internațională. De ce să o facem în secret — de parcă n-am avea dreptul? L-am avertizat pe Nikita că secretul le va da imperialiștilor avantajul.” La 16 octombrie, Kennedy a fost informat că zborurile U-2 peste Cuba descoperiseră
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
în secret — de parcă n-am avea dreptul? L-am avertizat pe Nikita că secretul le va da imperialiștilor avantajul.” La 16 octombrie, Kennedy a fost informat că zborurile U-2 peste Cuba descoperiseră ceea ce păreau a fi facilități de lansare de rachete cu rază medie de acțiune, și deși el și consilierii săi s-au gândit să-l abordeze pe Hrușciov pe canale diplomatice, nu au găsit o cale de a face acest lucru fără a lăsa o impresie de slăbiciune. La
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
s-au gândit să-l abordeze pe Hrușciov pe canale diplomatice, nu au găsit o cale de a face acest lucru fără a lăsa o impresie de slăbiciune. La 22 octombrie, Kennedy s-a adresat națiunii la televiziune, dezvăluind prezența rachetelor și anunțând o blocadă a Cubei. Informat în avans de acest discurs (dar numai cu o oră înainte), Hrușciov și consilierii săi s-au temut de o invazie a Cubei. Chiar înainte de discursul lui Kennedy, ei au ordonat comandanților sovietici
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
avut câteva apariții publice, după care s-a dus la să-l asculte pe cântărețul american de operă , care cânta la Moscova. Până la 25 octombrie, timp în care sovieticii nu erau siguri de intențiile lui Kennedy, Hrușciov a hotărât ca rachetele să fie retrase din Cuba. După două zile, i-a oferit lui Kennedy condițiile pentru retragere. Hrușciov a acceptat să-și retragă rachetele în schimbul angajamentului american că nu va invada Cuba și că va retrage rachetele din Turcia, din apropierea URSS
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
25 octombrie, timp în care sovieticii nu erau siguri de intențiile lui Kennedy, Hrușciov a hotărât ca rachetele să fie retrase din Cuba. După două zile, i-a oferit lui Kennedy condițiile pentru retragere. Hrușciov a acceptat să-și retragă rachetele în schimbul angajamentului american că nu va invada Cuba și că va retrage rachetele din Turcia, din apropierea URSS. La cererea SUA, termenii nu au fost făcuți publici, și nu au fost cunoscuți decât cu puțin timp înainte de moartea lui Hrușciov în
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
Hrușciov a hotărât ca rachetele să fie retrase din Cuba. După două zile, i-a oferit lui Kennedy condițiile pentru retragere. Hrușciov a acceptat să-și retragă rachetele în schimbul angajamentului american că nu va invada Cuba și că va retrage rachetele din Turcia, din apropierea URSS. La cererea SUA, termenii nu au fost făcuți publici, și nu au fost cunoscuți decât cu puțin timp înainte de moartea lui Hrușciov în 1971, iar rezoluția a fost considerată o mare înfrângere pentru sovietici, contribuind la
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
nu și-au folosit dreptul de veto pentru blocarea rezoluției. După încheierea summit-ului de la Paris, aproximativ 20 de aeronave militare franceze au fost implicate în operațiunea declanșată de armata franceză în Libia, De asemenea, nave americane au lansat primele rachete asupra Libiei, iar un submarin britanic a lansat mai multe rachete Tomahawk spre artileria antiaeriană a Libiei. Rusia și China și-au exprimat regretul față de bombardamentele coaliției internaționale din Libia.. După câteva operațiuni militare împotriva orașelor controlate de guvernul socialist
Libia () [Corola-website/Science/298118_a_299447]
-
încheierea summit-ului de la Paris, aproximativ 20 de aeronave militare franceze au fost implicate în operațiunea declanșată de armata franceză în Libia, De asemenea, nave americane au lansat primele rachete asupra Libiei, iar un submarin britanic a lansat mai multe rachete Tomahawk spre artileria antiaeriană a Libiei. Rusia și China și-au exprimat regretul față de bombardamentele coaliției internaționale din Libia.. După câteva operațiuni militare împotriva orașelor controlate de guvernul socialist, ele sunt capturate și Gaddafi este ucis, marcând victoria revoluționarilor libieni
Libia () [Corola-website/Science/298118_a_299447]
-
recunoscută ca o țară ce dețiune arme nucleare, China este considerată atât o majoră putere militară regională cât și o potențială superputere militară. Potrivit unui raport din 2013 al Departamentului Apararii al SUA, China deține între 50 și 75 de rachete balistice intercontinentale nucleare, împreună cu un număr de rachete balistice de rază scurtă. Cu toate acestea, în comparație cu ceilalți patru membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, China are o relativă limitare a capabilității de proiectare a forței. Pentru a compensa
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
China este considerată atât o majoră putere militară regională cât și o potențială superputere militară. Potrivit unui raport din 2013 al Departamentului Apararii al SUA, China deține între 50 și 75 de rachete balistice intercontinentale nucleare, împreună cu un număr de rachete balistice de rază scurtă. Cu toate acestea, în comparație cu ceilalți patru membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, China are o relativă limitare a capabilității de proiectare a forței. Pentru a compensa acest lucru, China a dezvoltat numeroase proiecte - primul
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
a capabilității de proiectare a forței. Pentru a compensa acest lucru, China a dezvoltat numeroase proiecte - primul său portavion a intrat în serviciu în 2012 - și menține o flotă substanțială de submarine, inclusiv unele cu putere nucleară și submarine cu rachete balistice. China a stabilit, de asemenea, o rețea de relații militare străine, de-a lungul rutelor majore de transport maritim. China a făcut progrese semnificative în modernizarea forței sale aeriene, de la începutul anilor 2000, achiziționând avioane de luptă rusești, cum
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
moderne de tanc Tip 99, precum și îmbunătățirea sistemelor de abrevieri pentru control și comandă pe câmpul de luptă, C3I și C4I, pentru a spori capacitățile războiului bazat pe rețele. În plus, China a dezvoltat sau achiziționat numeroase sisteme avansate de rachete, inclusiv rachete anti-satelit, rachete de croazieră și submarine cu rachete balistice nucleare. Începând cu 2013, China este cea de-a doua cea mai mare economie din lume, în ceea ce privește PIB-ul nominal, în valoarea sa totală de aproximativ 9,3253 trilioane
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
tanc Tip 99, precum și îmbunătățirea sistemelor de abrevieri pentru control și comandă pe câmpul de luptă, C3I și C4I, pentru a spori capacitățile războiului bazat pe rețele. În plus, China a dezvoltat sau achiziționat numeroase sisteme avansate de rachete, inclusiv rachete anti-satelit, rachete de croazieră și submarine cu rachete balistice nucleare. Începând cu 2013, China este cea de-a doua cea mai mare economie din lume, în ceea ce privește PIB-ul nominal, în valoarea sa totală de aproximativ 9,3253 trilioane de USD
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
99, precum și îmbunătățirea sistemelor de abrevieri pentru control și comandă pe câmpul de luptă, C3I și C4I, pentru a spori capacitățile războiului bazat pe rețele. În plus, China a dezvoltat sau achiziționat numeroase sisteme avansate de rachete, inclusiv rachete anti-satelit, rachete de croazieră și submarine cu rachete balistice nucleare. Începând cu 2013, China este cea de-a doua cea mai mare economie din lume, în ceea ce privește PIB-ul nominal, în valoarea sa totală de aproximativ 9,3253 trilioane de USD, conform datelor
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
pentru control și comandă pe câmpul de luptă, C3I și C4I, pentru a spori capacitățile războiului bazat pe rețele. În plus, China a dezvoltat sau achiziționat numeroase sisteme avansate de rachete, inclusiv rachete anti-satelit, rachete de croazieră și submarine cu rachete balistice nucleare. Începând cu 2013, China este cea de-a doua cea mai mare economie din lume, în ceea ce privește PIB-ul nominal, în valoarea sa totală de aproximativ 9,3253 trilioane de USD, conform datelor Biroului Național de Statistică al Republicii
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
putut, de asemenea, să fie un imbold pentru reforme. În vreme ce Jimmy Carter a pus capăt în mod oficial politicii de destindere ca urmare a intervenției sovietice în Afghanistan, tensiunile est-vest de la începutul anilor `80 au atins niveluri nemaivăzute de la criza rachetelor din Cuba pe durata primului mandat al Președintelui Ronald Reagan 1981-1985). În timp ce Mihail Gorbaciov a început procesul care va duce colapsul politic al Uniunii Sovietice și care va avea ca rezultat demolarea economiei super-centralizate prin programele lui de "glasnost" (deschidere
Istoria Uniunii Sovietice (1985-1991) () [Corola-website/Science/298213_a_299542]
-
1988 la 14.500 în 2009, abolind serviciul militar obligatoriu în 2010, armata fiind formată acum dintr-o flotă mică de avioane și vase. În anii 1990, țara a casat cantități enorme de aparatură învechită, cum ar fi tancuri și rachete sol-aer chinezești. Astăzi, ea este condusă de Statul Major General, Forțele Terestre Albaneze, Forțele Aeriene Albaneze, Forțele Albaneze de Apărare Navală și Brigada Logistică. Creșterea bugetului militar a fost una dintre cele mai importante condiții pentru aderarea la NATO. Cheltuielile
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
lui Hrușciov din agricultură și din administrație s-au dovedit neproductive, iar politica externă, în special în ceea ce privește China și Statele Unite ale Americii, s-a înscris pe drumul unei serii de opțiuni greșite (cele mai notabile fiind Ruptura chino-sovietică și Criza rachetelor din Cuba). După mai multe ieșiri furioase, nediplomatice, la Organizația Națiunilor Unite, colegii de partid au început să-l considere tot mai mult pe Hrușciov ca un individ agresiv, bădăran și periculos pentru URSS. În consecință, conducerea sovietică l-a
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
foarte lucrativă. Calculatoarele au putut fi folosite pentru comanda mecanismelor (dispozitivelor electromecanice) din momentul în care au devenit suficient de mici și de ieftine pentru acest scop. Primele aplicații majore pentru calculatoarelor integrate au fost ghidarea misiunilor Apollo și a rachetelor Minuteman. Astăzi se întâlnesc din ce în ce mai rar echipamente mecanice care să nu fie comandate într-o formă sau alta de un calculator. Unele din cele mai complexe asemenea echipamente sunt roboții industriali, mașini mai mult sau mai puțin asemănătoare omului și
Calculator () [Corola-website/Science/296716_a_298045]