8,718 matches
-
dăunător sau periculos- este o caracteristică a majorității. De aceea nu Întâlnim prea mulți intelectuali care să facă din respingerea discriminării evreilor, În momentele cele mai critice, o cauză a lor, pe care s-o apere public”. Da, o generală renaștere morală de tipul „afacerii Dreyfus” nu prea era de imaginat În România anilor ’30. Cum ajunsese filologul de la „apariția scriitorului În cultura română” la convulsiva temă „evreiască”, cum ajunsesem eu de la obsesia „universalistă” a tensiunii dintre etic și estetic la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
soția germană a intelectualului român refugiat În străinătăți nu pare posesoarea unei existențe mai fericite decât cea a exilatului, chiar dacă otrava nostalgiei des-țăratului, a dorului după ceea ce nu mai poate fi recuperat se adaugă tributului de cruzime cerut de imposibila renaștere În alt loc. Cocleala și fermentele celor care așteaptă, „acasă”, reîntâlnirea (bârfele, umilințele, exagerările, lingușeala, ipocrizia Îmbătrâniților și limbajul acidulat al noilor juni) fac contrapunctul și contraponderea grotescă a cadrului. O carte a surdinelor, interceptate cu mare finețe, surdina Estului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
sau În cea a „autenticității”. Cine cunoaște conferința lui Camil Petrescu din deceniul trei, despre „noua structură și opera lui Marcel Proust”, Înțelege schimbările ce se produceau În acea perioadă În viziunea narativă. Literatura se construise câteva veacuri, În consecința Renașterii și a sistemelor filosofice raționaliste, pe primatul tipologiei, a „caracterelor” văzute ca un comportament imanent și logic, dintr-o „cauzalitate morală” și printr-o consecvență cvasimecanică. Schimbările esențiale din știință și filosofie, În psihologie mai ales, justificau - susținea Camil Petrescu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
28 februarie 1996 (Euphorion, nr. 1/1996) Post-scriptum 1999tc "Post‑scriptum 1999" Curând după moartea lui Cioran s-a iscat o controversă furtunoasă (numită de unii „a doua moarte a lui Cioran”, deși putea fi privită mai degrabă ca o renaștere) În presa franceză și română. Controversa se concentra asupra extremismului politic al mizantropiei și revoltei sale de tinerețe, asupra implicării lui În fascismul românesc și a declarațiilor sale scandaloase despre Hitler și Zelea Codreanu, „Căpitanul” respingătoarei Gărzi de Fier, mișcarea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a lui Bérenger: Nu mă pot obișnui cu viața») - este opțiunea unui laș. Nu este vorba de «păstrarea integrității sau identității». Bérenger nu conservă decât jalnica existență pe care o detesta și care, firească, pentru el, Întoarce spatele șansei de renaștere.” Profesorul grăbise, stânjenit, lectura ultimelor fraze. Cunoștea deja textul, era Îngrozit că ar putea rămâne iarăși pe gânduri, ca la prima lectură. „Nu mă pot obișnui cu viața”... De prea multe ori scâncise În același fel, acasă, departe, și aici
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
care refuză rolul de tată, o vede „În contextul lichidării necesare și fundamentale” a propriei existențe. Rugăciunea dedicată morților devine, de fapt, refuzul obstinat al „metamorfozării” supraviețuirii În orice altceva (semnificație, retorică manipulativă, descendenți). Este refuzul de a accepta măștile „renașterii” sau orice alte trucuri compensatoare: fals redobândita legitimitate, siguranța de sine, Încolonarea mistificatoare - negociate, toate, prin ipocrizia socială a cotidianului. Naratorul opune acestor iluzorii soluții scrisul. Natura scrisului său nu-i pare altceva decât „săpatul continuu la groapa aceea pe
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
însă din nenorocire acum nu mai era nimic creator în acest sector de viață românească și totul trebuie transformat din cap până în picioare. Am plecat din armată cu convingerea fermă că pe acest sector nu se mai poate face nimic. Renașterea românească nu putea veni decât din altă parte. În atacul disperat al unor politicieni de a lua locul altora, nu vedeam nimic aducător de lume nouă. Nădejdea era în tineret. În fața războiului pentru supremație dintre partide și provincii, tineretul își
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
civil părea un salonard, capabil de flirturi, dar nici într-un caz de crimele groaznice pe care le săvârșise. Cu aceste gânduri tulburi a adormit și dormi fără vise în seara aceea. Dimineața primi ziarele cu ultimele știri: dizolvarea Frontului Renașterii Naționale și înființarea, în perspectivă, a unui nou organism politic. Tot comentând cu ofițerii evenimentele, se deschide ușa și intră Comandantul, într-un costum aproape elegant, cu un pardesiu deschis de vară, o imagine departe, foarte departe de teroristul descris
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
masa de prânz, Nicolae Petrașcu s-a revăzut cu doamna Ioana Cantacuzino, Eugen Necrelescu și Humiță și Comandantul. Se părea că lucrurile evoluau oarecum haotic căci după spusele lui Horia Sima înțelegerea cu regele avea următoarele puncte: 1. Desființare Frontului Renașterii Naționale (FRN). 2. înființarea unui alt partid cu un alt caracter decât cel vechi, creație a lui Armand Călinescu și anume: -înscrierea să fie benevolă; -să nu se primească evrei în partid; -să se schimbe uniforma FRN-ului; -ponderea în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
zeci de ani înaintea noastră și care neobosit a rămas până azi în primele rânduri. Proiectarea coloanei morale a lui Corneliu Georgescu pe cerul gândului nostru legionar, mi-a întărit mal mult credința în puterea noastră de rezistență și în renașterea neamului prin biruința Legiunii. întoarcerea de unde a plecat Ion Banea Cel dintâi gând după ce m-am ridicat din pat a fost să merg la Vurpăr. Acolo, în singurătatea ei, îndurerată și lipsită de mângâiere, aștepta mama lui Ion Banea. Ne-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
prin aceasta să lucreze cu partidele respective, avea nevoie de oameni care să trădeze organizațiile lor, ca în felul acesta să poată fi mai ușor nimicite. Regele urmărea să-și creeze organizația lui politică, așa cum s-a încercat prin Frontul Renașterii Naționale și Partidul Națiunii. Chiar dacă s-ar fi putut convinge că Legiunea, pentru a-l servi. ar avea nevoie de unitate, reprezentată de un șef ca exponent al ei, regele nu voia ca acesta să fie Horia Sima. Pentru această
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
îmi scapă. Pe la amiază m-am întors la casa ing. Petru Bârsan în str. Naum Râmniceanu. unde locuia de obicei Comandantul. Acolo multă lume aștepta să-i vorbească. Așteptând și eu la rând, văd că intră Bidianu în uniforma Frontului Renașterii Naționale, uniformă născocită de Armand Călinescu. A luat parte la solemnitatea oficială de comemorare a morții reginei Maria și de acolo a venit direct la noi. Băieții. care așteptau în sufrageria casei lui Bârsan, au rămas foarte contrariați de această
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fiecare minută creștea golul din jurul lui. în această atmosferă apăsătoare mi-am adus aminte de cuvintele pe care Constantin Papanace i le-a spus chiar lui Bidianu în casa lui Petru Ponta de la Berlin: Dacă n-ați îmbrăcat uniforma Frontului Renașterii Naționale ca lon Mihalache, o s-o îmbrăcați voi mai târziu și pe aceea.„ Gestul camarazilor noștri încă miniștri trecea dincolo de Legiune și interesele neamului. Rămânerea lor în guvem, ca și îmbrăcarea uniformei. nu mai promovau interesele Mișcării, ci dimpotrivă. Toate
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
presa scrisă, care trebuia restructurată așa ca să servească consolidării statului legionar. Astfel în București, prin reînființarea ziarelor: Buna Vestire și Cuvântul, iar în țară prin multe alte ziare și reviste în diversele județe ale țării, se amplifică și se diversifică renașterea presei legionare, sub orchestrarea atentă a lui Nicolae Petrașcu de la București. în Sibiu reapare Glasul Strămoșesc al lui Ion Banea sub direcția lui Nicolae Petrașcu. Dăm mai jos, frontonul „foii scrisă în duhul Ardealului legionar” cum a apărut în perioada
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
să știe cine este acela, ce din adâncimea pământului da, prin gemetele lui, semne de viață. Iată răspunsul pentru atâția curioși ce-și exprimă dorința de-a se înscrie într-un cuib. în cuib nu te înscrii ca în „Frontul Renașterii” sau în „Partidul Națiunii”, la primărie. Aceste partide - „Dumnezeul să le ierte” - au înscris în 24 de ore milioane de membri. Acolo nu ți se cerea decât cerneală, condei și să pui degetul dacă nu știai scrie, sau puteai să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
România și în primul rând a lui Foriș Ștefan și a colaboratorilor săi. Dar și utilizarea pe mai departe a directorului SSI, Eugen Cristescu. Asta pentru a nu mai vorbi de colaborarea mai veche din 1938 a comuniștilor cu „Frontul Renașterii Naționale”, organizație carlistă.” Iată cum timpul vine după atâtea decenii să arate cine a pregătit, cum s-a pregătit și cine a făcut așa-zisa „rebeliune”. Așa se poate explica de ce la Buzău a fost posibil să se răspândească două
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
nu este condamnat morții integrale, căci natura nu-și are sfârșit. Toate aceste realități cosmice, integrate pe sensul lor cel mai interior și mai înalt, ne dau, în spațiul și în vatra noastră națională, perspectiva nașterii firii Legiunii și a renașterii poporului prin ea. în pragul orbitoarei străluciri a cerului scrie Ion Moța, ceea ce căutăm și dorim noi din toată ființa noastră e lumina...viața de adevăr, dreptate și virtute. În aceasta constă mântuirea, cu scăparea de toate plăgile ucigătoare, care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
au demascat această primejdie, iar Căpitanul și elementele luptătoare cari au dat naștere Mișcării Legionare, au pornit de la primcipiul de apărare și conservare de rasă... După răsboiul mondial, condițiile din Germania și Italia au determinat ca purtători ai duhului de renaștere națională să fie luptătorii tranșeelor. În România însă, generația care a făcut răsboiul nu s-a simțit atrasă de chemarea unui nou crez. Condițiile de trai de pe atunci, dimpreună cu viața de lux, petreceri și politicianism, au îndepărtat această lume
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și oraș de reședință Domnului Prefect al județului Domnului Primar al orașului ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 80, dosar 1520, fila 150. Vezi și Ion Șerbănescu (coord.), Evreii din România între anii 1940-1944, vol. IV: 1943-1944: Bilanțul tragediei - Renașterea speranței, Editura Hasefer, București, 1998, doc. nr. 104, p. 125. Document nr. 117 [IAN-FEB 1943] MOLDOVA CERCUL TERITORIAL IAȘI COMUNICAT Cu privire la munca, pentru curățarea zăpezii, se comunică următoarele: I. - Sunt obligați să presteze munca la zăpadă: a) În mod permanent
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
General de Divizie Constantin Pantazi Ministrul justiției, Ion C. Marinescu Nr. 263 ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 336, dosar 118, fila 30. Vezi și Ion Șerbănescu (coord.), Evreii din România între anii 1940-1944, vol. IV: 1943-1944: Bilanțul tragediei - Renașterea speranței, Editura Hasefer, București, 1998, doc. nr. 109, pp. 132-134. Document nr. 119 CORPUL 4 TERITORIAL Stat Major Biur. 9 COPIE Nr. 610638 din 15 Februarie 94[3] CORPUL 4 TERITORIAL Stat Major către CERCUL TERITORIAL BAIA Urmare la Nr.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Serv. Adjutanturii Slt. M. D. Arimescu *Adnotare: - 22 IX 943. D.E. Întocmai executare. Semnătură indescifrabilă. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.011, 13.07.7, fila 443. Vezi și Ion Șerbănescu (coord.), Evreii din România între anii 1940-1944, vol. IV: 1943-1944: Bilanțul tragediei - Renașterea speranței, Editura Hasefer, București, 1998, doc. nr. 131, p. 156. Document nr. 163 Corpul 4 Armată Nr. 336.754 din 1 Oct. 1943. Stat Major CORPUL 4 ARMATĂ Biroul 9 STAT MAJOR către MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-a BIROUL
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ss En. Borcescu p. conformitate Șef. Bir.10 Lt. Col. I. Boldur-Lățescu ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 130, dosar 306, filele 593-598 bis. Vezi și Ion Șerbănescu (coord.), Evreii din România între anii 1940-1944, vol. IV: 1943-1944: Bilanțul tragediei - Renașterea speranței, Editura Hasefer, București, 1998, doc. nr. 137, pp. 160-162; Ottmar Trașcă, „Chestiunea evreiască” în documentele militare române. 1941-1944, Institutul „Elie Wiesel”, Editura Institutul European, Iași, 2010, doc. 403, pp. 803-811. Document nr. 170 MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
juridic, teologic, istoriografic, „științific” chiar), cu condiția ca acelea să fie marcate de eloquentia, să fie scrise „frumos”. Prin urmare, conceptul de „literatură veche” trebuie circumscris prin raportare la ideea de literatură, așa cum a fost ea înțeleasă din Antichitate până în Renaștere. Retorica - în această „literatură” - își arată drepturile (și ele erau întinse, căci orice fel de texte se compuneau în funcție de dispozițiile ei), iar efortul retoric, pus în acord cu mentalitatea și cu sensibilitatea literară a unei anumite epoci, cu principiile codului
FLORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
FOAIA SOCIETĂȚII „RENAȘTEREA”, revistă literară și științifică apărută la București, bilunar, între 1 ianuarie și 15 august 1874. Rezultat al strădaniilor și ambițiilor unui grup de tineri literați bucureșteni, foaia era salutată cu entuziasm de Al. Macedonski, acesta văzând în apariția revistei un
FOAIA SOCIETAŢII „RENASTEREA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287049_a_288378]
-
era salutată cu entuziasm de Al. Macedonski, acesta văzând în apariția revistei un bun prilej de a cere oficialității sprijinirea „tinerei generații”, din care, bineînțeles, făcea parte și el. Scopul publicației, declarat într-un prospect care cuprinde și țelurile Societății „Renașterea”, este acela de a contribui la „înavuțirea” literaturii române. Foaia își propune să se adreseze nu „somităților”, ci poporului, alegând o literatură ușoară, într-un stil și o limbă accesibile. De asemenea, urmau să se tipărească studii privitoare la istoria
FOAIA SOCIETAŢII „RENASTEREA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287049_a_288378]